Cum poate fi refuzat Cardul de sănătate cu cip, potrivit LEGII. Urmaţi exemplul zecilor de medici de familie, sutelor de mii de români şi al Mănăstirilor Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Buda, Moldoviţa, Petru Vodă sau Paltin

Parintele Justin in The Orthodox Word Vol 49 293 2013 - St Herman Press Father Justin Parvu by Cristina Nichitus RonceaAlternativa legală la cardurile de sănătate

image

Conform LEGII analizate mai jos, cardul de sănătate nu este obligatoriu, ci benevol. Promovarea cardului ca unică opţiune este o activitate ilegală, practicată doar de mass media, nu şi de Statul Român.

Ordinul nr. 581 din 8 septembrie 2014, privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 685 din 19 septembrie 2014, conţine mai multe precizări utile privitoare la accesul cetăţenilor români la serviciile de sănătate naţionale. Din păcate, el este quasi-necunoscut (mai ales jurnaliştilor şi oficialilor feluritelor instituţii contemporane).

Astfel, Articolul 1 alineatul (4) din Ordin stipulează fără echivoc următoarele:

Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România sunt, după caz,

– adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări în evidenţa căreia este înscris asiguratul

sau

– documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS, constituit în baza Registrului unic de evidenţă al asiguraţilor.

Singurul text care provoacă îngrijorări şi care anunţă caracterul adevărat al acestui Ordin este cel al alineatului următor:

(5) Dovada calităţii de asigurat se face prin documentele prevăzute la alin. (4), reprezentând o măsură tranzitorie până la înlocuirea cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

În continuare, textul face cîteva precizări metodologice importante. Astfel, articolul 11 din Ordin are următorul text:

ART. 11
(1) Modalitatea electronică de verificare a calităţii de asigurat se face prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale a codului numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în câmpul “CNP” din aplicaţia instalată pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html

Ca şi observaţie, linkul este perfect funcţional, cere doar CNP-ul, iar în cazul în care persoana este asigurată va returna următorul text:

Persoana selectată este asigurată

Pentru cei ce au beneficiat în ultimii ani de servicii medicale şi au intrat în evidenţa medicilor de familie, sistemul naţional returnează încă un text:

Ultima înscriere la un medic de familie: zi.luna.an

CNAS.pagina.de.verificare.ptr.asigurat

Mai departe, pentru cazul în care sistemul naţional al Asigurărilor de Sănătate nu există CNP-ul căutat, alineatul 2 al aceluiaşi articol oferă următoarea soluţie legală:

(2) În cazul în care persoana care necesită servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale, cu excepţia celor din pachetul minim de servicii medicale, ca urmare a interogării aplicaţiei menţionate la alin. (1), apare neasigurată, aceasta va face dovada calităţii de asigurat cu adeverinţa de asigurat. Pentru obţinerea adeverinţei de asigurat persoana se adresează casei de asigurări de sănătate la care aceasta este luată în evidenţă, prezentând documentele necesare dovedirii calităţii de asigurat.

În continuare, articolul 12 din Ordin enumeră categoriile de acte necesare pentru obţinerea calităţii de asigurat şi face cîteva precizări importante:

ART. 12
(1) Dovada calităţii de asigurat se realizează prin modalitatea electronică de verificare a calităţii de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar în situaţia în care, în urma interogării, persoana nu apare în aplicaţia menţionată la art. 11 alin. (1), se realizează printr-un document justificativ – adeverinţă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, eliberată de casa de asigurări de sănătate în a cărei evidenţă se află persoana, potrivit fiecărei categorii de persoane [...].

(4) Pentru persoanele care se află în incapacitate sau imposibilitate de a se deplasa la casa de asigurări, eliberarea adeverinţelor se face prin corespondenţă, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-ş), comunicate de aceste persoane în copie.

(5) Casele de asigurări au obligaţia de a îndeplini orice demers legal potrivit domeniului lor de competenţă, astfel încât accesul asiguraţilor la pachetul de servicii medicale de bază să nu fie împiedicat de procesul de eliberare a adeverinţelor de asigurat.

(6) Procesul de eliberare a adeverinţelor care atestă calitatea de asigurat este un proces continuu. Pentru asigurarea accesului liber la pachetul de servicii medicale de bază, persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pot face dovada calităţii de asigurat prin accesarea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS sau pe baza documentelor prevăzute la alin. (1).

(7) Casele de asigurări nu pot solicita alte documente decât cele prevăzute în prezentele norme metodologice.

Ca atare, prezentul Ordinul de aprobare a normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat este bine întocmit şi îşi propune să acopere toate cazurile de cetăţeni care doresc accesul la sistemul de sănătate, pe baza impozitului plătit către stat din propriile venituri. Din textul prezentului Ordin nu rezultă nicidecum obligativitatea cardului de sănătate, ci ea decurge din presiunile exercitate de funcţionarii Casei de Asigurări şi din cele ale jurnaliştilor neinformaţi, lipsiţi de obiectivitate sau părtinitori.

Astfel, aflăm din diferite surse informaţii false precum acest titlu de ştire: “Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai eliberează adeverințe”, preluată de multe canale media şi bazată pe realităţi care ţin, pe de o parte, de ineficienţa birocratică contemporană, iar pe de alta, şi într-o măsură destul de consistentă, de proasta înţelegere şi aplicare a legii.

Prezentul ordin a fost elaborat în forma sa actuală în urma mitingului din 14 Martie 2013, primul miting din istoria modernă a României la care au participat clerici şi monahi, reprezentanţii milionului de cetăţeni români care au semnat împotriva tuturor actelor electronice de identitate în anul 2009, la iniţiativa Părintelui Justin Pârvu din Mănăstirea Petru Vodă.

Miting anti-cip la Parlament 14.03.2013 - Foto Ziaristi Online - Roncea Ro 05

Identitatea numerică şi electronică este un atac asupra integrităţii, originii dumnezeieşti şi scopului de mîntuire al fiinţei umane. Acest atac ateizant început în ultimii zeci de ani îşi propune modificarea înţelegerii cetăţeanului unui stat din aceea de fiinţă umană în aceea de animal (darwinist) şi obiect cuantificabil numeric, consecinţa imediată fiind transformarea autorităţii statale într-o autoritate dictatorială, ţările guvernate electronic devenind lagăre în care virtualitatea înlocuieşte realitatea.

Din punct de vedere raţional, această transformare este împotriva Raţiunii şi a Ştiinţei. Din punct de vedere creştin, această transformare, fiind anunţată la începuturile erei creştine de către Însuşi Mîntuitorul Iisus Hristos şi de către toţi Sfinţii Apostoli, îndeamnă pe toţi cei botezaţi în numele lui Hristos să o refuze cu toată fiinţa.

Comunităţilor creştine ale României care au refuzat şi continuă să refuze actele electronice, între care şi cardul de sănătate, li se cuvine laudă şi recunoştinţă. Exemplul recent al mai multor sute de mii de mireni şi de monahi ortodocşi, între care se numără şi marile mănăstiri Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Buda, Moldoviţa, Petru Vodă sau Paltin este cît se poate de pilduitor. Dumnezeu să facă milă cu poporul român şi cu această ţară!

Sursa: Manastirea Petru Voda

Derapaj grav Mediafax – Gandul – Militia spirituala – Arhivele Nationale. Demnitatea umana batjocorita prin publicarea unor imagini macabre, la rezolutie maxima. Informare CNA – Civic Media cu privire la interzicerea reclamei mincinoase cu Brancusi

Reportaj ticalos Gandul Certej - Arhivele Nationale

Imagine cenzurata de Roncea.Ro

O fotografie extrasa din Arhivele Nationale ale Romaniei, cu persoane decedate in catastrofa de la Certej –  femei, copii si barbati dezbracati, ale caror figuri se disting clar -, aflate la morga, a fost publicata, la rezolutie maxima, de cotidianul Gandul fiind reprodusa de Mediafax in promo-ul de pe site-ul autointitulat “cel mai bun site de stiri”. Publicarea unei astfel de fotografii incalca demnitatea umana si dreptul la respectarea vietii – si mortii – private, constituindu-se intr-un grav derapaj de la normele profesionale si de bun simt. In reportajul in cauza, care urmareste ticalos sensibilizarea – a se citi manipularea – opiniei publice pe un subiect pretins ecologist, folosindu-se imagini soc, este publicata si o fotografie care poarta amprenta organizatiei marxiste din cadrul Retelei Soros, “Militia spirituala”. Persoana care a copiat aceste fotografii din Arhiva Nationala trebuie sa primeasca interdictie definitiva in aceasta institutiei iar cotidianul Gandul si site-ul Mediafax sa stearga aceasta imagine si sa-si ceara public scuze. Am sesizat Arhivele Nationale si Clubul Roman de Presa, condus ani la rand de CTP, mare mahar la… Gandul si care am inteles ca o are la conducere acum pe Indira Crasnea, redactor-sef adjunct la… Mediafax. Aceste personaje se ocupa, chipurile, de “codurile deontologice” si “autoreglementare” in presa… de limba romana. Curata deontologie, nu gluma!

Cele doua organe de presa ale trustului lui Adrian Sarbu si ong-ul extremist de stanga manevrat de Mircea Toma si Liviu Mihaiu in actiuni de gherila incalca inclusiv Codul deontologic al arhivistului, care stipuleaza, la punctul 7:

7. Arhiviştii trebuie să asigure atât accesul la documente, cât şi respectul vieţii private şi să acţioneze în limitele legislaţiei în vigoare. Arhiviştii trebuie să aibă grijă ca viaţa persoanelor fizice şi juridice, precum şi securitatea naţională să fie protejate (…). Ei trebuie să respecte viaţa privată a indivizilorcare au creat sau care constituie subiectul documentelor, în special a acelora care nu au fost consultaţi asupra folosirii dau destinaţiei documentelor.

Pentru o chestiune incadrata cam la acelasi articol – in audiovizual -, dar, in comparatie cu oribilitatea savarsita de Gandul si Mediafax, ceva mai “soft”, CNA a interzis clipul cu Brancusi folosit drept reclama de CEC. Articolul in cauza stipuleaza necesitatea respectarii “principiilor de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane”. Iata comunicarea CNA:

Către:  Asociaţia Civic Media

În atenţia        Domnului Victor Roncea, Preşedinte

Distinse Domnule Preşedinte,                  

Ca urmare a sesizărilor dumneavoastră, înregistrate la CNA cu nr. 11689 din 26.09.2014 şi din 24.10.2014, vă comunicăm următoarele:

Întrunit în şedinţa publică din data de 28.10.2014, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate, cu privire la spoturile publicitare pentru CEC Bank în care s-a folosit imaginea sculptorului Constantin Brâncuşi.

Referitor la campania CEC Bank, CNA a solicitat şi un punct de vedere Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), cu care instituţia noastră a încheiat un acord de colaborare. Comitetul Etic al RAC a analizat cazul şi a decis că sunt încalcate prevederi ale Codului de practică în publicitate, elaborat de acest for.

În urma vizionării şi a discuţiilor din şedinţă, Consiliul a hotărât să emită o decizie de intrare în legalitate în privinţa celor patru spoturi ale CEC Bank, deoarece, la difuzarea acestora la posturile de televiziune, nu au fost respectate dispoziţiile art. 93[1] din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Cu deosebită consideraţie,

Laura GEORGESCU

Preşedinte

Întocmit: Biroul Comunicare şi Relaţii cu Publicul

Mihaela TICĂ, Şef Birou

[1] „Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale”.

Comunicare CNA - Civic Media - Brancusi - Roncea - oct 2014

 

Înfiinţarea “Ţinutului Secuiesc”, votată de UDMR la Covasna în baza Raportului lui Ioan Stanomir, un aghiotant de-al lui Tismăneanu pus de Băsescu în fruntea “Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România”

Stanomir - Tismaneanu - UDMR - Covasna - Tinutul Secuiesc - Oct 2014Pentru “reorganizarea statului” la nivel “colectivităţilor locale” “valorificarea experienţei europene este un fapt natural, iar argumentele legate de separatism şi dezmembrare naţională sunt irelevante în noul context.” – Din Raportul Comisiei Prezidenţiale “Stanomir”

Când Băsescu a înfiinţat în 2008 pompos intitulata “Comisie Prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România” şi l-a pus în fruntea ei pe Stanomir, busboy-ul lui Tismăneanu, mi-am zis în sinea mea: “Căcaţii ăştia vor sa schimbe Constituţia în favoarea ungurilor şi să dezmembreze România”. Aşa mi-am spus, aşa scriu. Am pus mâna pe telefon şi l-am sunat pe unul dintre cei mai informaţi oameni ai României atrăgându-i atenţia că se pune la cale un atentat la statul naţional-unitar sub umbrela Preşedinţiei. Mi s-a spus să “situaţia e sub control”. Dar iată că respectivele dejecţii umane au elaborat un Raport care a constituit apoi baza declanşării demenţei cu “regionalizarea”, în fapt o operaţiune complexă de distrugere a României care continuă şi azi, deja la vedere şi cu obrăznicie. Artizani principali: PDL-ul lui Băsescu (atunci) pe mână cu UDMR.

În 2011, Szasz Jeno, apologet al criminalului de război antisemit şi antiroman Wass Albert si presedinte al Partidului Civic Maghiar, devoala într-o emisiune TV adevărata miză a echipei lui Stanomir: “Dacă cetățenii românii de origine maghiară au legiferate drepturile colective, atunci ei sunt și mai loiali statului român. În acest sens, cred că trebuie să dăm curs soluției comisiei Stanomir, soluție care vorbește despre libera asociere a autorităților locale și cred că atunci am ajunge la soluția cea mai liberă și democratică posibilă și pentru maghiarii din România și pentru români. Asta e în esență ce credem noi despre reorganizarea teritorială.”

Cu politica “paşilor mărunţi” a agenţilor maghiari bine infiltraţi – după cum se vede, până în vârful dealului – ungurii extremişti din UDMR au ajuns azi să “voteze” în Covasna înfiinţarea “Ţinutului Secuiesc” chiar pe baza “Raportului Stanomir”, după cum îi era menirea. În dispreţul total al legii, a Constituţiei României încă nemodificată conform “recomandărilor” Comisiei lui Băsescu-Stanomir-Tismăneanu. De adăugat că acelaşi cuplu otrăvitor, Tismăneanu-Stanomir, proţăpit de Basescu în structurile de stat, s-a împotrivit oficial unui proiect de lege care instituia o zi a comemorării victimelor regimului sovietic din Basarabia si Bucovina.

De aceea, când auziţi câte un discurs sforăitor de-al lui Băsescu, ca cel de la Carei, cu cum ar trece el Prutul şi ce fapte de măreţie ar mai face – deşi au trecut, iată, 10 ani şi, concret… nimic, niente, nula, sula – vă recomand să nu vă uitaţi numai în gura lui ci şi la mâinile lui, murdare, de la toţi cei pe care i-a ţinut în braţe, cât şi, mai ales, în spatele lui, la căcaţii pe care i-a lăsat în urmă.

Detalii despre noua porcărie, la Romania Unita Info: Separatiştii maghiari din Covasna au votat înfiinţarea “Ţinutului Secuiesc”. Extremiştii UDMR cer oficial teritoriu autonom şi guvernare proprie

62 de ani de la moartea martirică a lui Mircea Vulcănescu. Doamna Măriuca Vulcănescu: “Tata a vrut să se facă preot sau să se călugărească”. VIDEO Exclusiv Ziaristi Online

Mariuca Vulcanescu la Statuia lui Mircea Vulcaneascu - Piata Sf. Stefan Bucuresti

Doamna Mariuca Vulcanescu - Oct 2014 - Foto Cristina Nichitus Roncea

Video Ziaristi Online: “Ce aştept de la şcoală pentru copiii mei”. O conferinţă profetică a lui Mircea Vulcănescu (3 martie 1904, București – 28 octombrie 1952, Aiud). VIDEO: Dna Măriuca Vulcănescu: “Tata a vrut să se facă preot” »

Cititi si: Cum a fost ucis Mircea Vulcanescu dupa ce un “un ţigan robust l-a luat de un picior, târându-l pe jos: Capul i se bălăngănea în dreapta şi-n stânga ca o minge legată cu o sfoară trasă de un copil”. VIDEO cu Doamna Mariuca Vulcanescu

Foto: Vlad Chirea / MediafaxFoto, Cristina Nichitus Roncea, Victor Roncea

Doamna Mariuca Vulcanescu - Oct 2014 - Foto Victor Roncea

APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde este Crucea Rezistenţei? Martirilor anticomunişti şi luptătorilor din rezistenţa armată din munţi nu le sunt recunoscute meritele nici la 25 de ani de la căderea comunismului

Gheorghe Jijie Fostii detinuti Politici JilavaÎn anul 2000, după lungi tergiversări – 10 ani! – se instituia decoraţia Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste, ce urma să fie conferită foştilor deţinuţi politici şi luptătorilor din munţi de Cancelaria Ordinelor de pe lângă Administraţia Prezidenţială a României, după consultarea cu cele trei asociaţii ale deţinuţilor politici. Au mai trecut 14 ani (!), numărul celor care au luptat cu arma în mână sau care au fost scăpaţi de Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi Maica Lui din iadul închisorilor comuniste s-a micşorat drastic, dar distincţia tot nu a fost conferită nici măcar unuia dintre membrii adevăratei elite, cea morale, a României.

Între liichelele şi patapievicii ţinuţi în braţe de Băsescu, ca sa nu mai vorbim de mizerabilul antiromân Tokes, blandienele şi lucinschii lui Constantinescu sau cei 66.100 de decoraţi ai lui Iliescu, cu greu s-a strecurat un fost deţinut politic. Şi acela – regretatul Vasile Paraschiv -, a primit Steaua României, pentru câteva secunde, doar pentru a i-o arunca apoi în obraz lui Băsescu.

Viitorul preşedinte al României, oricine va fi el, are datoria să repare imediat ce este pus în funcţie această inimaginabilă ofensă adusă, timp de 25 de ani, celor mai bravi dintre români, aceia care au rezistat prin credinţă sau, urmăriţi de Securitatea bolşevică, s-au frânt, ca brazii, dar niciodată nu s-au îndoit.

La această infamie se adaugă şi nerecunoştinţa de la nivelul local, din zonele unde s-au jertfit pentru ţară mulţi dintre luptătorii din rezistenţa anticomunistă, acest fenomen unic prin amploarea lui în întreg spaţiul european ocupat de sovietici. Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Ba se mai găsesc chiar şi unii netrebnici, asemenea părinţilor lor kominternişti, care să vrea să dărâme şi statuiile, acelea puţine, care s-au ridicat în memoria câtorva valori-simbol, în plan naţional dar şi universal, ca martirul Mircea Vulcănescu, sau Eliade şi Ţuţea.

Situaţia Crucii Rezistenţei Anticomuniste (proiectul în foto) cât şi Apelul de mai jos, privind străzile lipsă în memoria Haiducilor Muscelului Arsenescu şi Arnăuţoiu, apel susţinut si de Asociaţia Civic Media, trebuie să intre de urgenţă pe agenda dlui Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, numit, în premieră post-decembristă, secretar de stat la Secretariatul pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist din cadrul Guvernului Ponta. Iar acest Secretariat, ca să nu rămână numai cu numele pe o hârtie, trebuie să acţioneze, de urgenţă, potrivit titulaturii sale. Măcar acum, în al 25-lea ceas.

Citiţi: Un Apel emoţionant: Unde sunt străzile cu numele martirilor anticomunişti?! Cazul Haiducilor Muscelului – “Banda Arsenescu-Arnăuţoiu”

"N-a fost canonizat până-n prezent nici un martir al luptei anticomuniste, cleric sau laic. În temniţele comuniste au intrat, mulţi pierind acolo, peste 2.000 de preoţi ortodocşi, iar peste 20 din aceştia au fost chiar executaţi, murind precum Mucenicii din Biblie. "APEL: Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Apel către societatea civilă românească în favoarea judeţului Argeş-Muscel şi a redenumirii de străzi în amintirea liderilor rezistenţei anticomuniste.

 

Crucea Rezistentei

Redescoperă Istoria: Nunta Căpitanului Mişcării Legionare Corneliu Zelea Codreanu cu brăileanca Elena Ilinoiu, din 14 iunie 1925. GALERIE FOTO inedite în care apare şi A. C. Cuza. Şi un VIDEO cu Doamna Elena Codreanu din 1994

Capitanul Miscarii Legionare Corneliu Zelea Codreanu la Turnu Severin în anul 1925

 ”Neamul este deci o entitate care îşi prelungeşte viaţa şi dincolo de pământ. Neamurile sunt realităţi şi în lumea cealaltă, nu numai pe lumea aceasta.” Corneliu Zelea Codreanu

”Nu admitem nimănui să caute şi să ridice pe pământ românesc un alt steag decât acela al istoriei noastre naţionale.” Corneliu Zelea Codreanu

”Mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă şi nu fi niciodată mişel. Lasă pentru alţii căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine cazi luptând pe drumul onoarei.” Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu2

În memoriile sale, apărute cu titlul “Pentru legionari”, Corneliu Codreanu descrie astfel nunta din 14 iunie 1925:

“Am plecat la Focşani (se afla la Iaşi, unde făcuse căsătoria civilă cu câteva zile în urmă, n.r.) cu mama mea, tatăl meu, fraţii, surorile, mireasa şi socrii. Ajunşi acolo, am fost găzduiţi de Generalul Macridescu.

Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nunţii şi ne-a spus că totul este aranjat şi că din celelalte oraşe sosiseră peste 30.000 oameni, cari fuseseră încartiruiţi cu toţii, şi că vor mai sosi în timpul nopţii. Că toată lumea din Focşani primeşte cu plăcere să găzduiască pe oaspeţi.

A doua zi dimineaţa, mi s-a adus un cal – aşa era pro¬gramul – şi după ce am trecut călare pe la casa miresei, am pornit în capul unei coloane afară din oraş, la Crâng. Pe marginile şoselei, de o parte şi de alta, era lume, prin copaci erau copii, iar pe şosea veneau în urma mea naşii, în trăsuri ornate, în frunte cu profesorul Cuza şi Generalul Macridescu, Hristache Solomon, Col. Blezu, Col. Cambureanu, Tudoroncescu, Georgică Niculescu, Maior Băgulescu şi alţii. Venea apoi carul miresei cu şase boi, împodobit cu flori. Apoi alte care ale nuntaşilor. În total 2.300 care, trăsuri şi automobile, toate încărcate cu flori şi lume îmbrăcată în costume naţionale. Eu ajunsesem la 7 km. de oraş, în Crâng, şi coada coloanei încă nu ieşise din Focşani.

În Crâng s-a oficiat nunta pe o estradă de scânduri, pregătită anume. Erau de faţă între 80-100.000 de oameni. După oficierea slujbei religioase, au început hora, jocurile şi petrecerea. Apoi a urmat masa întinsă pe iarbă verde. Fiecare îşi adusese de mâncare, iar focşănenii avuseseră grije şi pentru lumea venită din alte părţi.

Toată această desfăşurare de costume naţionale, de care româneşti, de viaţă şi de entuziasm, a fost filmată.

Peste câteva săptămâni s-a reprezentat la Bucureşti. Dar numai de două ori, căci ministrul de Interne a confiscat şi filmul, şi copia lui şi le-a dat foc.

Spre seară, nunta s-a terminat într-o înfrăţire şi însufleţire generală. Eu am plecat în aceeaşi noapte cu soţia şi câţiva camarazi la Băile Herculane, unde am rămas două săptămâni la o veche familie de cunoscuţi, Şt. Martalog”.

Corneliu Zelea Codreanu3

Corneliu Zelea Codreanu4

Corneliu Zelea Codreanu5

Corneliu Zelea Codreanu6

Corneliu Zelea Codreanu7

Corneliu Zelea Codreanu8

Corneliu Zelea Codreanu9

Aceste imagini le-am găsit în urmă cu cinci ani în Arhivele Naţionale din Bucureşti şi acum le fac publice pentru prima oară.

Daniel SIEGFRIEDSOHN via Redescoperă Istoria şi Roncea.Ro

Despre A.C. Cuza aici

Video Doamna Elena Codreanu: România, Uneşte-te!

Noi nu am avut tinereţe

Fericitul Radu-Gyr-Sfintii-Inchisorilor.Info via Roncea RoNoi nu am avut tinereţe,
să spumege viaţa în cupe;
priveam cum din crengi pădureţe
un fruct de otravă se rupe.

Nici lauri, nici mirt şi nici roze
n-au vrut pentru noi să zâmbească.
Tot cerul de-atunci de moloze;
luceafărul, tânăr de iască.

Noi nu am avut Heidelberguri
cu blonde iubiri diafane;
pe clare şi reci iceberguri
în vis noi nu am plutit pe oceane.

Cu lavaliere boeme
noi n-am fost pe sub harfele lunii;
pe noi nu ne-au nins în poeme
nici vişinii nopţii, nici prunii.

La balul luminii-n caretă
n-am fost pe celeste terase;
scriam doar pe inimi cu cretă
un spin, încă trei, încă şase.

Noi n-am strâns medalii din soare ,
ci noaptea-m cules, pe tăcute,
stropi negri şi grei în ulcioare,
prelinşi de pe cruci nevăzute.

Cântam! Era sânge poemul!
Hoream! Curgeau lacrimi pe feţe!
Zâmbeam! Şi-n surâs sta blestemul!
Noi nu am avut tinereţe.

Mereu şchiopătând prin dezastre,
mereu cu osânda pe frunte,
credeam că tot spini sunt şi-n astre
şi-n lună tot temniţe crunte.

Ce vânt secetos şi fierbinte
ne-a frânt orice aripi răzleţe?
Căzuţi în genunchi pe morminte,
noi nu am avut tinereţe!

Şi-adună azi zdrenţele anii
şi visul ciubotele sparte.
Prin pod se aud chiţoranii
cum petece rod mai departe.

Bătrâni, şi cu feţe de ceaţă,
cu paşi năclăiţi în tristeţe,
prin moarte-am trecut, nu prin viaţă.
Noi nu am avut tinereţe.

Radu Gyr

Manastirea Petru Vodă

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova