O minune la Mormântul Părintelui Justin Pârvu. Mesaj de dincolo de moarte: “Sunt cu voi!”

Minune Mormantul Parintelui Justin Parvu ianuarie 2015“Şi de-o fi sa apar’ vreodata un duşman nesăbuit, să strigaţi atunci la mine şi-o sări şi din mormânt!”

Mănăstirea Petru Vodă informează: De mai mult de o săptămînă s-a observat la mormîntul Părintelui Justin un fenomen legat de condiţiile atmosferice exterioare: pe geamul de deasupra mormîntului vaporii de apă ce ies din pămînt se condensează într-un mod mai puţin obişnuit. În timpul zilei, dacă temperatura urcă peste 0 grade, în dreptul capului părintelui nu este nici un fel de condens, ci geamul este curat. În timpul nopţii şi atunci cînd temperatura scade sub 0 grade, condensul îngheaţă în forma trupului, iar în dreptul feţei îngheţul are un aspect distinct.

Geamul de deasupra mormîntului a fost adus de maicile de la Mănăstirea Paltin, pentru a proteja pe durata iernii florile pe care le aduc în fiecare săptămînă pentru a împodobi mormîntul. Am amînat mai multe zile relatarea fenomenului pentru a fi siguri că ceea ce vedem nu e o întîmplare, o părere.

Nu ne grăbim să afirmăm că este vorba de o minune, ci înţelegem şi prin aceasta că Părintele Justin este viu, pentru că sufletul său a fost cel mai viu suflet din cele pe care le-am întîlnit în această viaţă, şi că este adevărat ceea ce a spus cuiva în anul 1999: “Nu vă mai plîngeţi că ce va fi după ce am să mor! Dar ce, măi, mă duc să dorm?”

În Biserica Ortodoxă învăţătura adevărului este mai mare decît minunile. Dăm mai jos un cuvînt al Părintelui Justin din anul 2006, publicat într-un ziar local.

Integral şi mai multe fotografii, pe site-ul Mănăstirii Petru Vodă

Minune Mormantul Parintelui Justin ianuarie 2015

Alte mărturii despre Minunile Părintelui Justin AICI

Părintele Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă, despre o altă minune a Parintelui Justin: “Eu am vazut!”

„Ceea ce am văzut eu la Părintele Justin… După ce am pus la masă vreo trei-patru rânduri, la trapeza, lumea a rămas fără ciorbă. Şi am mers la Părintele Justin: Parinte Justin nu mai avem ce să dăm de mâncare la oameni şi încă mai sunt pe afară… Şi a zis Părintele Justin: Am să vin eu să văd! Şi a luat Părintele Justin lingura aceea mare şi a dat de trei ori în cazanul acela cu ciorbă şi s-a făcut din nou ciorbă până în vârful lui. Eu am vazut acest lucru! Ceea ce înseamnă că Părintele Justin a avut puterea Cuvântului”, a marturisit stareţul Mănăstirii Petru-Vodă, Părintele Hariton Negrea, la ceremonia de conferire a Cetăţeniei de Onoare Post-Mortem a oraşului Aiud, loc al pătimirilor Părintelui Justin întru Hristos.

Vedeţi şi:

Părintele Hariton Negrea, noul staret al Mănăstirii Petru Vodă: “Am văzut cu ochii mei minunile Părintelui Justin şi nimeni nu poate să mi le şteargă vreodată din amintire”

Florile de la Mormantul Parintelui Justin Parvu in cele patru anotimpuri. 60 de FOTOGRAFII plus VIDEO

Părintele Justin Pârvu, duhovnicul a zeci de mii de români

Petiţia pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului a depăşit 5000 de semnături. Fundatia Creştină Arsenie Boca vă solicită ajutorul pentru copiii Părintelui Nicolae Tănase de la Valea Plopului

Canonizare P Arsenie BocaPetiţia pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului a depăşit 5000 de semnături. Civic Media mulţumeşte tuturor semnatarilor, între care se află numeroase personalităţi remarcabile. Cei care nu au semnat încă sunt invitaţi să o facă pe site-ul PetitieOnline, cu rugămintea de a transmite şi prietenilor această iniţiativă. De asemenea, vă invităm să citiţi mărturii emoţionante despre Sfântul Ardealului aflate în sutele de mesaje de pe forumul Petiţiei noastre. Intenţia noastră este să depunem Petiţia la Patriarhie, însoţită de un Dosar cuprinzător, documentat inclusiv cu datele disponibile în Arhiva CNSAS, în momentul în care aceasta ajunge la un număr de semnături mai mare. Până atunci, vă prezentăm o acţiune a Fundaţiei Creştine Părintele Arsenie Boca:

Parintele Nicolae Tanase - Valea Plopului

Dragi membri şi prieteni ai fundaţiei noastre,

Dorim să vă anunţăm că în data de sâmbătă, 31 ianuarie 2015, cu ajutorul Bunului Dumnezeu
şi sprijinul dumneavoastră, vom vizita pe copiii de la Valea Plopului cu daruri constând în necesităţi pentru aşezământ. Vă prezentăm mai jos posibilităţile de a ajuta:

A: Popularizarea acţiunii:
Povestiţi despre această acţiune prietenilor, colegilor și cunoscuţilor.
Trimiteţi-ne adrese de mail ale celor interesați să fie informaţi sau oferiţi-le datele de contact ale coordonatorului.
Faptul că mai multă lume va cunoaște că poate ajuta înseamnă mai multă susținere pentru așezământ.

B: Participarea la colecta de produse:
Necesitățile anunțate pentru această dată sunt următoarele:
– Alimente: conserve mazăre, fasole verde și ciuperci, fasole uscată, conserve de pateu vegetal, măsline, unt, fructe
– Lapte praf Nan 1, 3, 4
– Produse de igienă: șampon pentru copii, pampers copii nr. 4, 5 şi adulţi, șerveţele umede, absorbante
– Medicamente: vitamina C, faringosept, nurofen, paracetamol, no-spa, algocalmin, furazolidon 25 mg şi 100 mg,
vată, alcool sanitar, unguente antiinflamatorii
– Produse de menaj: produse de curățenie pentru vase, gresie, faianță, toaletă, clor, saci menajeri, şervețele de masă

Datele de colectare sunt : 28, 29 si 30 ianuarie 2015 între orele 9-17.
(Punct de colectare – sediul Fundaţiei: Str. Barbu Delavrancea nr. 3, et.1, ap. 2, interfon 2, sect.1, Bucureşti)

Alternativă la cardul de sănătate cu cip. Atunci de ce s-au cheltuit 40 de milioane de euro? Spioni ruşi prinşi pe centura Bronxului. Probleme la Cotroceni: Preşedintele şi subalternii prinşi goi pe Facebook. Breaking: Maior la PSD?

card_sanatateProiectele unei Hotărâri de Guvern privind cardurile de sănătate şi a unei Ordonanţe pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății au fost făcute publice, ieri, pe site-ul Ministerului Sănătăţii. În aparenţă, după dezbaterea organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu cele circa 50 de organizaţii ale societăţii civile care se opun “obligativităţii” cardului de sănătate electronic, se face dreptate celor care refuză să primească acest card. Dar modalitatea prin care asiguratul creştin-ortodox platitor de taxe va putea beneficia, nediscriminatoriu, de aceleaşi servicii ca şi cel înşelat prin cardul de sănătate, lasă de dorit.

Astfel, conform proiectelor legislative, ca şi în cazul orelor de religie, românul majoritar este obligat să dea cu subsemnatul pentru a i se respecta dreptul constituţional şi nu invers. Mai mult: cetăţeanul român care vrea să rămână cât de cât mai liber va fi obligat să-şi reînnoiască Adeverinţa o dată la trei luni, ca formă de tracasare oficială a omului scoasă de manualul micului NKVD-ist. Ne întrebăm firesc cum ar fi fost să fi primit carduri de sănătate numai cei care ar fi făcut cerere expresă către CSAT şi Ministerul Sănătăţii? Ce s-ar fi întâmplat atunci cu afacerea de 40 de milioane de euro (derulată în plină criză continuă)?

Nu în ultimul rând, cred că este util de amintit că în 2010 (!) oficialii Ministerului Sănătăţii promiseseră într-o altă dezbatere pe tema cardului că vor respecta drepturile noastre. Şi atunci de ce nu s-a întâmplat asta de la bun început? Reproduc “minuta” din 18.11.2010:

Intrebare Victor Roncea, Civic Media:
- Cum se va respecta dreptul la alegere, respectiv daca sunt persoane care din diverse motive, din convingeri religioase nu doresc cardul cu cip? Nu ne intereseaza detaliile tehnice ci doar ce alternativa ne veti oferi?
Cristian Anton Irimie, secretar de stat MS:
- Vom respecta dreptul la alegere al cetateanului si vom cauta o formula de inlocuire a cipului. […]
Intrebare Victor Roncea, Civic Media:
- Ce variante avem daca refuzam cardul?
Cristian Anton Irimie, secretar de stat MS:
- Vom oferi varianta dovedirii calitatii de asigurat si fara acest card, vom gasi o cale de mijloc… Am notat toate propunerile dumneavoastră şi le vom avea în vedere. (Sursa: Asociatia Civic Media si avocatii atentioneaza: Respingeti in scris noul card de sanatate cu cip. Seful Colegiului Medicilor avertizeaza: Cardul este un pericol la adresa cetateanului. VIDEO)

Integral la Ziaristi Online:

Alternativă la cardul de sănătate electronic: Adeverinţa de asigurat! Se ridică întrebarea: de ce s-au cheltuit 40 de milioane de euro?

Card de sanatateAsiguraţii care refuză cardul vor primi, de la 1 aprilie, servicii decontate în baza unei Adeverinţe de asigurat, eliberată de CNAS.

 

FBI a prins un spion rus în Bronx: Evgeny Buryakov aka “Zhenya”. Reţeaua SVR spartă de SUA scoate din frigider Războiului Rece. DOCUMENTE OFICIALE

Putin Maximus Ochelarus“These charges demonstrate our firm commitment to combating attempts by covert agents to illegally gather intelligence and recruit spies within the United States.”

 

Petru Romoşan: „Preşedintele e gol!”

iohannis klaus„Vara aceasta am fost la oraş unde am avut posilibitatea de / a mă plimba foarte mult / cu scopul de a respecta regulile de circulaţie. O, cu cîtă / emoţie / traversam străzile în conformitate cu indicaţiile / semaforului… „

Dan Mihalache: Mihai Răzvan Ungureanu, prototipul demnitarului „creat în eprubetă”

Mihai Razvan Ungureanu Premierul Tra La La“Deci ce este atunci Mihai Răzvan Ungureanu? Nu e vorba nici de pregătirea profesională, nici de cultură, nici măcar de anumite abilități diplomatice. El este prototipul demnitarului „creat în eprubetă”.”

UPDATE de la Politica Ta: BREAKING – George Maior si-a dat demisia de la sefia SRI

Părintele Justin despre Ceauşescu şi Biserica naţională în anii comunismului

rp_Parintele-Justin-Manastirea-Petru-Voda-album-de-fotografie-Precum-in-cer-asa-si-pe-pamant-Precum-in-cer-ro-Cristina-Nichitus1.jpg“De bine de rău, pe vremea aceasta dificilă a perioadei comuniste, nu a lipsit totuşi patriarhul şi clerul şi manifestările sărbătoreşti. I-a ţinut acolo, cum i-a ţinut, dar i-a înghiţit cât s-a putut. Ileana i-a batjocorit, Nicolae i-a ocrotit.”

Sursa: Doxologia – Românii şi Europa

Foto: Cristina Nichituş Roncea /

Albumul Părintele Justin Mărturisitorul

 

Picturi după fotografii de Cristina Nichituş Roncea din albumul Părintele Justin Mărturisitorul la Centrul Militar Naţional. Expoziţia artiştilor Adrian Stoenică şi Ioan Stoenică. FOTO

Poza afis Adrian Stoenica expo Parintele Justin Parvu ian 2015O foarte frumoasă expoziţie de pasteluri, care cuprinde şi câteva lucrări cu Părintele Justin Pârvu reproduse după fotografiile Cristinei Nichituş Roncea din albumul “Părintele Justin Mărturisitorul” (dar nu numai), poate fi vizionată la Centrul Militar Naţional – Casa Armatei.

Parintele Justin Parvu de Sfantul Vasile cel Mare 2012 - foto Cristina Nichitus Roncea

Realizată de artistul Adrian Stoenică, expoziţia este deschisă până pe 29 ianuarie 2015. Lucrările sensibile ale pictorul înduhovnicit sunt însoţite de fotografiile cutezătoare ale fiului său, Ioan Stoenică, un călător temerar pe potecile munţilor României. Recomandăm cu căldură să vizitaţi expoziţia celor doi artişti, publicând şi propriile lor prezentări aici:

expo-adrian-stoenica-cmn-ian-2015

Avem bucuria să vă invităm la expoziția de pictură și fotografie a familiei Stoenică, în centrul capitalei, la Cercul Militar Național (Casa Armatei), Bd Regina Elisabeta nr 1.

Pictorul Adrian Stoenică expune peste 100 de lucrări în pastel uscat pe carton (peisaje, natura statică, flori, portrete etc) iar fiul lui, Ioan Stoenică expune peste 70 de fotografii cu peisaje realizate în munții României.
Expoziția este „vie”, plină de culoare și oferă un posibil moment de relaxare în centrul gri și aglomerat al orașului București.
Intrarea este LIBERĂ. Expoziția este deschisă până joi, 29 ianuarie 2015 (inclusiv), în fiecare zi, între orele 11-19.
Va asteptăm!
Familia Stoenică – AdrianStoenica.Ro
Tel: 0748.078.577
expo-adrian-stoenica-cmn-ian-2015-1 - Parintele Justin Parvu

Expozitie Adrian si Ioan Stoenică – în Bucuresti! (CMN 2015)

Va invit la expozitia de la Cercul Militar National din Bucuresti, in perioada 12 – 29 ianuarie. Tatal meu, pictorul Adrian Stoenică, expune poate cele mai bune lucrări ale lui de până acum! (Cercul Militar este pe bd Regina Elisabeta, cum mergi spre vest, de la Universitate spre Cismigiu, pe dreapta, imediat dupa ce treci de Calea Victoriei).

Iar eu… vă aștept cu o selecție de imagini care să vă descopere… România, dincolo de șosele!

Ieri, când am luat printurile de la atelier, am fost încântat să văd cât de frumoase au ieșit și cât de bine arată imaginile în acest format – mai ales că sunt mari! Această expoziție nu va fi doar o bună ocazie de a călători prin munții țării noastre, precum Cernei, Ciucaș, Bucegi, Retezat, Vrancei, Cozia sau Trascău și mulți alții. Va fi în același timp, o călătorie așa cum îmi doresc mereu sa ofer celor ce mă urmăresc: o călătorie prin care să te apropii mai mult de frumosul din jur, dar și de frumosul din noi și din tine.

Ioan Stoenică

Expo Ioan Stoenica - Centrul Militar National - 2015

Ce făcea Eminescu pe 24 ianuarie 1882: Înfiinţa societatea secretă “Carpaţii” pentru unirea tuturor românilor în hotarele “Daciei Mari”

Diploma Societatea Carpatii - Mihai Eminescu - Civic Media - Ziaristi Online - Roncea Ro

“In mss. 2263, f. 44r, [Eminescu] vorbeşte de două societăţi „a tuturor românilor, veniţi în ţarã”: Carpaţii şi Balcanii. Prima, ştim că s-a înfiinţat la 24 ianuarie (zi nu întâmplător aleasă) 1882. Dar Eminescu voia una şi mai cuprinzătoare, de tip francmasonic, cu numele lui Matei Basarab, ultimul nume de domnitor pronunţat de el înainte de moarte, cu care s-a şi identificat:
„O organizare între Români asemenea societăţii francmasonilor şi Iezuiţilor – ca a bisericii catolice. Pretutindenea oameni omenoşi, care să  ţie registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat şi lăudat pentru ca să devie bun; trebuie trezită deşteptăciunea lui, decorat la nevoie; trezite mii de speranţe în el, în caz de enormă nevoie ajutat chiar. Să se simtă că Soc. Matei Basarab reprezintă o putere enormă .” Ţinta, explică profesorul Theodor Codreanu în lucrarea “Eminescu – drama sacrificarii”: unirea tuturor românilor în hotarele “Daciei Mari” şi „Emanciparea economică şi intelectuală a întregului popor românesc”.
Manuscris Eminescu despre organizatia secreta Matei Basarab dupa modelul iezuit sau al masoneriei - via Roncea RoCitiţi:
Diploma-Societatea-Carpatii-Mihai-Eminescu-Civic-Media-Ziaristi-Online-Roncea-Ro“Eminescu a fost un membru marcant al Societăţii Carpaţii, a cărei ţintă a fost unirea Transilvaniei cu România. De aceea, va fi şi brutal desfiinţată în ziua de 28 iunie 1883, când a fost sechestrat şi poetul în “cămeşoiul de forţă” şi dus la sanatoriul lui Şuţu.”
Gradina Maicii Domnului din Biserica Romaneasca din Ierusalim - Romania Mare - Eminescu - Ziaristi Online“La rândul lor, agenții serviciilor de informații austro-ungare, care au urmărit cu rigoare ideile lui Eminescu şi erau la curent cu „visele” sale, numeau statul preconizat de el „Dacisches Kaiserreich”. Numele lui Eminescu devenise cunoscut în cercurile politice austro-ungare, iar avertismentele au început să-i sperie pe politicienii români.”Nota-Informativa-Societatea-Carpatii-Mihai-Eminescu-Exclusiv-Roncea.ro 1

Ortodoxia, concepţie totală asupra lumii şi a existenţei. Mircea Eliade despre Nae Ionescu

 Nae Ionescu - Foto Manastirea Petru Voda via Roncea Ro

Nae Ionescu nu vorbea ca un profesor, nu ţinea o lecţie, nici o conferinţă. Începuse o convorbire şi ni se adresa direct, fiecăruia în parte, parcă ar fi povestit ceva, ar fi prezentat o serie de fapte, propunîndu-ne o interpretare şi aşteptînd apoi comentariile noastre. Aveai impresia că lecţia întreagă e doar o parte dintr-un dialog, că fiecare din noi era invitat să ia parte la discuţie, să-şi mărturisească părerile la sfîrşitul orei. Simţeai că ce spune Nae Ionescu nu se găsea în nici o carte. Era ceva nou, proaspăt gîndit şi organizat acolo, în faţa ta, pe catedră. Era o gîndire personală şi, dacă te interesa acest fel de gîndire, ştiai că nu o puteai întîlni altundeva, că trebuie să vii aici s-o primeşti de la un izvor. Omul de pe catedră ţi se adresa direct, îţi deschidea probleme şi te învăţa să le rezolvi, te silea să gîndeşti.

Era un bărbat brun, palid, cu tîmplele descoperite, cu sprîncenele negre, stufoase, arcuite mefistofelic şi ochii mari de un albastru sumbru, oţelit, neobişnuit de sclipitori; cînd îşi repezea privirile pe neaşteptate dintr-un perete în altul, parcă ar fi fulgerat în amfiteatru. Era slab, destul de înalt, îmbrăcat sobru, dar cu o neglijenţă elegantă; şi avea cele mai frumoase şi mai expresive mîini pe care le-am văzut vreodată, cu degetele lungi, subţiri, nervoase. Cînd vorbea, mîinile îi modelau gîndirea, subliniau nuanţe, anticipau dificultăţile, semnele de întrebare. A fost primit, cum se obişnuia pe atunci, cu aplauze; dar le-a contenit, ridicînd brusc braţul: „Dacă aveţi dreptul de a aplauda, ne-a spus, ar trebui să-l aveţi şi pe acela de a huidui cînd nu v-o place o lecţie. Dar legea vă interzice huiduiala în sălile Universităţii. Aşa că vă rog să nu aplaudaţi…”

De cîţiva ani, de cînd citisem Educaţia voinţei, eram convins că omul poate face orice, cu condiţia să vrea şi să ştie cum să-şi controleze voinţa. Îmi spuneam că o asemenea stăpînire de sine deschide drumul către libertatea absolută. Lupta contra somnului, ca şi lupta contra comportamentelor normale, însemna, pentru mine, o încercare eroică de a depăşi condiţia umană.
De timpuriu s-a născut în mine neîncrederea faţă de diletanţi, teama de a nu mă lăsa păcălit de un amator, dorinţa tot mai aprigă de a merge la izvoare, de a consulta exclusiv lucrările specialiştilor, de a epuiza bibliografia.

Neputinţa absolută, într-un anumit fel mă împăca, îmi dădea o linişte stranie. Pentru că nu se mai putea face nimic, aveam un sentiment de netă disponibilitate. Voinţa, inteligenţa, toate facultăţile sufleteşti erau pentru prima oară libere, nu se mai încordau în vederea unui scop imediat de atins.

(Ce mă stingherea la P.P. Negulescu era) complexul lui de superioritate, pe care-l trăda zîmbetul palid sardonic, neglijenţa cu care vorbea de metafizică, de marile teme filozofice, dînd a înţelege că toate acestea nu sînt decît „speculaţii fără contact cu realitatea”. Niciodată, ascultîndu-l, n-am avut sentimentul că învăţătura lui răspundea unei necesităţi interioare. Nu ghiceam în erudiţia lui setea de cunoaştere a lui Faust, ci numai munca persistentă şi metodică a cuiva care ţinea cu orice preţ să se informeze, pentru că aşa îl obliga meseria.

Anumite minţi văd elementele de unitate în natură sau în cultură, văd ceea ce e esenţial, fundamental, şi asta le îngăduie să descopere structurile… „Ăsta e răspunsul, m-a întrerupt Nae Ionescu. E vorba de o structură. Operaţia logică efectuată în mintea lui Newton asta a făcut: a surprins structura fenomenului gravităţii universale.”

Eram fascinat de mistică şi, ca mulţi din generaţia mea, urmăream revalorizarea filozofiei medievale care triumfa în Franţa cu Gilson şi Maritain şi pe care Nae Ionescu o discuta în cursurile lui, dar fără s-o accepte în întregime, căci, deşi ne obliga să-l citim pe Sf. Toma, simpatiile lui se îndreptau către teologia bizantină, îndeosebi spre Origen, pe care îl considera cel mai profund geniu filozofic al Răsăritului (asta, douăzeci de ani înainte de „reconsiderarea” lui Origen de către teologii occidentali).

Mitul progresului infinit, credinţa în rolul decisiv al ştiinţei şi industriei, care trebuiau să instaureze pacea universală şi justiţia socială, primatul raţionalismului şi prestigiul agnosticismului – toate acestea se spulberaseră pe fronturile de luptă. „Iraţionalismul”, care făcuse posibil şi nutrise războiul, se făcea acum simţit şi în viaţa spirituală şi culturală occidentală; reabilitarea experienţei religioase, numărul impresionant de convertiri, interesul pentru pseudo-spiritualităţi şi gnoze orientale (teozofia, neobudismul, Tagore etc.), succesul suprarealismului, voga psihanalizei etc. Criza în care intrase lumea occidentală îmi dovedea că ideologia generaţiei războiului nu mai era valabilă. Noi, generaţia tînără trebuia să ne găsim rosturile noastre. Dar, spre deosebire de înaintaşii noştri, care se născuseră şi trăiseră cu idealul reîntregirii neamului, noi nu mai aveam un ideal de-a gata făcut Ia îndemînă. Eram liberi, disponibili pentru tot felul de „experienţe”. În credinţa mea de-atunci, „experienţele” acestea nu erau menite să încurajeze diletantismul sau anarhia spirituală – ele ni se impuneau printr-o fatalitate istorică. Eram prima generaţie româneasca necondiţionată în prealabil de „ obiectiv istoric de realizat. Ca să nu sombrăm în provincialism cultural sau în sterilitate spirituală, trebuia să cunoaştem ce se întîmplă, pretutindeni în lume, în zilele noastre.

Am început deci să discut ce mi se întîmplase mie, „experienţele” mele, cărţile, teoriile, gnozele, care mă tulburaseră şi-mi dăduseră de gîndit. Am scris despre diletantismul lui Gourmont, despre teozofie, antropozofie, despre gnozele neo-orientale, apoi despre restaurarea metafizicii, despre feluritele experienţe mistice, despre ofensiva catolicismului, despre istorism şi am încheiat Itinerariul spiritual cu un foileton despre ortodoxie. Era destul de superficial, pentru că ştiam prea puţin şi înţelegeam încă şi mai puţin. Dar avea meritul că nu era dogmatic, nici programatic. Spuneam doar că pentru o parte din „generaţia tînără” ortodoxia ar putea constitui o concepţie totală a lumii şi a existenţei şi că fenomenul acesta, dacă se va realiza, va fi un fenomen nou în istoria culturii româneşti moderne.

extras din “Memorii” de Mircea Eliade

Sursa: Mănăstirea Petru Vodă

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova