Profesorul Radu Ciuceanu, 88 de ani, Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa. Discurs impresionant al Directorului INST, fost deţinut politic 16 ani – VIDEO

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Impresionanta sfinţire a Monumentului Eroilor de la Nemţişor, conceput de Părintele Justin Pârvu. FOTO/VIDEO

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Ziar Targu Neamt Parintele Justin Parvu Monument NemtisorSâmbătă, 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, la Nemțișor, comuna Vânători – Neamț a avut loc inaugurarea Monumentului închinat martirilor căzuţi pentru apărarea ţării, în cel de-al Doilea Război Mondial, a cărui schiță a fost gândită și desenată de părintele arhim. Justin Pârvu, informează Mănăstirea Petru Vodă.

ÎPS Teofan: „Cu certitudine, Părintele Justin se bucură în slava Împărăției Cerurilor”DOXOLOGIA


Video: Ziar Târgu Neamţ

Monumentul a fost construit de Asociația Creștin OrtodoxăÎn Munții Neamțului, reprezentată de inimosul președinte Neculai Luca. Se află pe dealul Cojocaru, Punctul „Bobeucă” din Nemțișor – deal care seamănă izbitor cu muntele Golgota. După ani de muncă și chinuri financiare, cu ajutorul lui Dumnezeu s-a reușit ducerea la bun sfârșit a acestei misiuni lăsată de părintele Justin Pârvu. Neculai Luca amintea într-un interviu cum, pe data de 14 septembrie 2013, de Înălţarea Sfintei Cruci, l-a visat pe părintele Justin:

“M-a mustrat părintele, întrebându-mă: „Ce faci, Neculai, dormi? Când termini monumentul? Hai, grăbeşte-te, nu te lăsa!”.

La finalul slujbei, IPS Părinte Mitropolit Teofan a mulțumit tuturor celor implicați în ridicarea monumentului dedicat strămoșilor, pe care avem datoria de a-i pomeni ori de câte ori avem ocazia:

„Mulțumesc din toată inima celor care s-au implicat în această lucrare, pentru că cei plecați la Domnul nu așteaptă de la noi decât două lucruri: milostenie pentru odihna sufletelor lor și rugăciune unită cu neuitarea. Dumnezeu să-i răsplătească pe toți cei care au luat inițiativa și au ostenit la acest monument – Asociația «În Munții Neamțului», primăria din localitate, Parohia Nemțișor, parohia din vale, Consiliul Județean, reprezentanții Armatei. Cu certitudine, Părintele Justin se bucură în slava Împărăției Cerurilor, iar dumneavoastră, toți cei de față, să aveți parte de neuitare, căci cine uită, piere mult mai devreme și piere definitiv. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii neamului!”.

14.000 de soldați și locuitori din zona frontului și-au pierdut viața în zona culmii Pleșului (Târgu Neamț, Răucești, Oglinzi, Valea Culeșei, Poiana Groși, Mănăstirea Neamț, Nemțișor, Lunca – Vânători Neamț), în vara anului 1944. Conform istoricilor, s-au folosit şi arme chimice. Cea mai sângeroasă și mai mare pierdere de război de pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mulți au murit arşi de vii sau în condiţii foarte grele. Mii de oameni fără vină, îngropați în gropi comune.  Părintele Justin îi numea ”adevărați mucenici ai lui Dumnezeu”, iar în memoria lor s-a ridicat și s-a sfințit acest monument – un reper de cinste în amintirea eroilor căzuți în zona Culmii Pleșului.

Slujba religioasă și sfințirea Monumentului au fost săvârșite de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi, între care şi Stareţul Mănăstirii Petru Vodă, Părintele Hariton Negrea.

Detalii: Adevărul şi Mărturisitorii

Nota: Pomenirea a 3 ani de la mutarea la viaţa cea veşnică a Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu va fi anul acesta (2016) Sâmbătă, 11 Iunie. Liturghia arhierească va începe la ora 9 (ora României) şi va fi urmată de slujba Parastasului, anunţă Mănăstirea Petru Vodă.

Adevarul - Sfintire Monument Nemtisor Parintele Justin

Foto: Vasile Roşu/TV Neamţ

Mai multe foto la Ziar Târgu Neamţ

Eminescu: “Limba macedoromânilor este un dialect al limbii dacoromane”. Ziua Aromânilor

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

AromaniJurnalista Irina Nastasiu aminteşte pe portalul de media al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Doxologia, că Eminescu scria cu privire la românii sud-dunăreni numiţi şi macedoromâni sau aromâni: „Cât despre limba macedoromânilor, e azi un adevăr cunoscut de toţi că e numai un dialect al limbii dacoromane şi că n-are a face deloc cu limbile neolatine ale Occidentului. Studiile recente ale lui Miklosich au dovedit-o cu toată evidenţa. Atât dialectul din Istria cât şi cel macedoromân sunt varietăţi ale limbii dacoromane, cu mici deosebiri fonologice şi cu mari şi hotărâtoare asemănări. Ne rămâne numai să admirăm ignoranţa grecilor moderni în privirea istoriei şi etnografiei unor ţări asupra cărora pretend a avea drepturi. Dacă se află români în Macedonia cari vor redeşteptarea poporului lor şi readucerea lui la conştiinţa naţională, ei au cuvânt să lucreze în acest sens, şi nu injuriile foilor greceşti îi vor opri. În mozaicul de popoare orientale, credem că e loc şi pentru români şi că nu există nici o necesitate să fie anexaţi la Grecia.” (M. Eminescu, Erori istorice şi filologice, 11 august 1882).

În alt articol, scris dupa două săptămâni, Eminescu aprecia: „Ni se pare că mijlocul cel mai eficace pentru a emancipa aceasta populaţie latină de influentă bizantină ar fi despărţirea ei bisericească de greci, ceea ce au facut bulgarii, ceea ce au facut românii din Banat şi graniţă militară. Biserica răsăriteană e naţională; ea nu numai admite, comandă chiar ca serviciul în biserică să se facă în limba grăită de popor.” (M. Eminescu, Macedoromânii, 27 august 1882)

Citiţi şi:  Hăcuit cu baionetele de greci. Părintele martir Haralambie Balamace, martir al aromânilor

Demolarea Bisericii Enei – FOTO-documente pentru Istorie de Radu Ştefănescu

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

FOTO-GALERIE: “Vila cu clopoţei” a doctorului Minovici, redeschisă la 110 ani de la inaugurare. Fotografii de Cristina Nichituş Roncea

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest
Vila Minovici redeschisa la 110 ani Foto Cristina Nichitus Roncea - Q Magazinede Victor Roncea

Primul muzeu de artă populară din România – “Vila cu clopoţei” a doctorului Nicolae Minovici – şi-a redeschis ieri porţile la 110 ani de la prima inaugurare, în urma unui laborios proces de restaurare care a durat doi ani şi după zeci de ani de pătimiri.

Casa, denumită de ctitorul ei „Vila neodihnei”, a fost construită în 1905 de arhitectul Cristofi (Hristea) Cerchez, fiind la început o vilă de lucru şi reprezentanţă a doctorului Nicolae Minovici, fratele doctorului Mina Minovici, împreună cu care a fondat primul Institut de Medicină Legală din lume. Cei doi fraţi, la care se adaugă Ştefan, colaboratorul lor în domeniul medicinei şi farmaceuticii, fac parte dintr-o familie de 13 copii dintre care au supravieţuit şase băieţi şi trei fete. Fii ai unui gospodar aromân ajuns primar în Râmnicu Sărat, Ştefan Minovici, cu tatăl tot Ştefan, dar Mina – numele fiindu-le schimbat de sârbi -, aromânii noştri cu dragoste fidelă de patria lor-mamă, România, erau la originile lor strămoşeşti din Tetovo, Macedonia, vechi ţinut impregnat cu sânge străromân.

Confratele lor, Hristea Cerchez, arhitectul aromân care a ridicat Vila Minovici, a construit în 1892, în zona Splaiului Unirii de azi, şi impozanta morgă ce avea să poarte numele de „Mina Minovici” şi să servească drept model altor ţări europene, imobil monument-istoric demolat în 1985, în perioada sistematizărilor comuniste. Ştefan Minovici a înfiinţat Catedra de Chimie Analitică şi Asociaţia Corpului Farmaceutic din România iar Nicolae Minovici este şi creatorul primului Serviciu de Salvare din Balcani şi a primului spital de urgenţă din Europa. De asemenea, la vila sa din Băneasa a pus la punct primul sistem de iluminat al unei grădini publice.

Vila cu Clopotei Casa Minovici Foto Cristina Nichitus Roncea Q Magazine

„Vila cu clopoţei” îşi poartă numele de la cei 40 de clopoţei din sticlă colorată agăţaţi în bătaia vântului în foişorul clădirii în stil neoromânesc, ridicată, simbolic, la poarta de nord a Capitalei.

Integral la Q Magazine

FOTO-GALERIE:

Muzeul Satului, la 80 de ani: O feerie!

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Libertatea presei – sau ce a mai rămas din ea

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Libertatea Presei in Romania - Sus Presa Jos Cenzura de Make - Bursa.RoAcum, că m-am mai lăsat de scris şi caut mai mult opinii pe gustul meu, citesc cu deosebită plăcere editorialele lui MAKE din Bursa, ultimul dinozaur al presei scrise nouăzeciste şi, totodată, ultimul meu patron. Şi, în plus, fost tonitzist, ca şi mine. De la editorialul despre libertatea presei, pe care îl recomand mai jos, am preluat ilustraţia genială de mai sus. Cu această ocazie, anunţ şi Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism 2016, oferit ziariştilor Radio România Simona Lazăr şi Valentin Ţigău de Ziua Libertăţii Presei. Felicitări!

MAKE dixit:

04.05.2016 – A DOUA ZI DUPĂ 3 MAI Libertatea presei – un chichirez dificil pentru Cristian Tudor Popescu detalii

06.05.2016 – SLOGANUL LUI NICUŞOR DAN Az nuz oo detalii

26.04.2016 – CANDIDAŢI LA PRIMĂRIA BUCUREŞTIULUI Bîlciul mincinoşilor detalii

PS: Fotografia de frontispiciu cu Cetatea Albă este aleasă pentru a marca această zi. La 16 mai 1812 Imperiul rus “ortodox” anexa Basarabia Română în întelegere cu Imperiul otoman musulman. Pentru România ar trebui sa fie o zi oficială de doliu naţional. Dupa cum se vede, românii au o imensă răbdare. Rabdare care vine şi cu speranţe! Ucraina e varză şi nici Rusia nu se simte prea bine. Sunt sigur ca cetăţile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt se vor întoarce acasa iar Europa civilizată va reveni cu graniţa pe Nistru sau poate chiar pe Bug. Felicit din toata inima autorul acestei fotografii! Reprodusă de aici: http://basarabia-bucovina.info/2012/01/02/cetatile-romanesti-de-la-nistru-pumnii-stransi-ai-europei-crestine/
Recomand şi: http://dacoromania.net/article/centenarul-răpirii-basarabiei-16-mai-1812-16-mai-1912

Să nu uităm: http://www.1812.md!

PPS: Aceasta nu este un articol publicitar deşi am primit de la MAKE două vinuri excelente de Paşti! 🙂

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova