EXCLUSIVITATE Roncea.ro. Escaladarea si organizarea violentelor maghiare de la Targu Mures. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din luna martie 1990 (III)

5 martie

Teribil de tendenţioase emisiunile TV de luni ale redacţiei maghiare. Boros Zoltan face un joc inconştient de periculos. Nici Radio Tîrgu-Mureş în limba maghiară nu rămîne dator. Florina îmi povesteşte că în primele zile după emisiunile de luni nu te mai poţi înţelege cu elevii maghiari. Vrea să plecăm la Bucureşti.

8 martie

Veşti proaste de la Livezeni, unde pe data de 10 sau 11 februarie pastorul reformat, împreuna cu sătenii, a imitat marşul cu cărţi şi lumînări de la Tîrgu-Mureş înconjurînd şcoala şi speriind elevii români din clasele I – IV. Elevii şi profesorii sînt ameninţaţi de tot felul de beţivani care dau buzna în clase în timpul orei. Mi se cere să filmez. N-o fac pentru că aşa ceva n-are nici o şansă să intre pe post. Noi vrem să împăcăm, să stabilizăm, îmi explică domnul Teodor Brateş.

10 martie

La Sovata a fost doborîtă de pe soclu statuia lui Bălcescu. „Vatra Românească” protestează.

12 martie

Începe la IMF Tîrgu-Mureş greva studenţilor maghiari. Au posibilitatea de a da concurs de admitere în limba maternă, dar vor locuri separate la admitere. Fac cursuri în limba maghiară, dar vor ca şi lucrările practice precum şi practica medicală s-o facă tot în limba maghiară precum şi afilierea IMF Tîrgu-Mureş la o Universitate „Bolyai”.

13 martie

Filmez greva. Studenţii maghiari stau pe scările institutului înfofoliţi în paturi cu o carte în mînă. Pe pereţi lozinci în limba maghiară. Au apărut foarte prompt reporteri străini, occidentali. Mulţi vorbesc maghiara. De exemplu, cei din Olanda…

15 martie

Miercurea Ciuc. Mă întîlnesc la ora 9 cu Nicolae Melinescu, coleg de redacţie venit din Bucureşti. Intenţionează să facă un reportaj la Ciumani cu constructorii de căsuţe de vacanţă în perspectiva cumpărării uneia. Surpriză pe drum. Începînd cu ieşirea din Miercurea Ciuc şi terminînd cu Ciumani lîngă Gheorgheni – toate satele au abordat tricolorul maghiar roşu-alb-verde. Sute şi sute de steaguri. Drapelul românesc doar pe clădirile oficiale. Coborîm din maşină, examinăm steagurile. Toate identice ca mărime, pînză de calitate, întrebăm, rîzînd cam galben dacă n-am fost cumva peste noapte ocupaţi de Ungaria şi noi nu ştim?

Este vorba, ni se explică, de aniversarea a 142 de ani de la revoluţia maghiară de la 1848. Rotundă cifră! Filmăm la Ciumani. La întoarcere oprim la Ciceu. Dinspre gară răsună din difuzoarele puse la maxim imnul de stat maghiar. La Miercurea Ciuc aflăm de la colegii de la „Adevărul Harghitei” că la monumentele lui Bălcescu şi Petofi din centrul oraşului în ciuda regulilor de protocol, primul a fost arborat drapelul maghiar.

16 martie.

Ne întoarcem la Tîrgu-Mureş. Ora 18. La intersecţia din cartierul Tudor Vladimirescu lume adunată. În cursul zilei, a avut loc un incident la farmacia nr. 28. Informaţii confuze: n-au vrut să servească un bătrîn pentru ca vorbea româneşte, s-a arborat o lozincă şi drapelul maghiar, oamenii se contrazic. Cert este că sînt iritaţi. N-am făcut niciodată paradă de românism, dar şi eu mă simt jignit.

Ora 20. În apropierea locuinţei mele de pe B-dul 1 Decembrie 1918 o maşină marca „Trabant”, condusă de un maghiar, intră în plină viteză în coloana de români, care, cu steaguri tricolore, se îndreaptă spre centru. Sînt rănite 14 persoane, una foarte grav. Trabantul e răsturnat şi i se dă foc. Demonstraţie în fata căminelor studenţeşti. Se scandează „Trăiască, trăiască, trăiască Ardealul, Moldova şi Ţara Românească”.

Aflu de la televizor că pastorul Tőkés, care cu vreo lună înainte a declarat că a fost „oprimat de limba română”, cere preşedintelui Bush să nu acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate. Mă îndoiesc că, în felul acesta, cineva va obţine vreodată clauza minorităţii celei mai favorizate pentru maghiari…

17 martie.

Miting de protest al studenţilor români împotriva perturbării activităţii IMF prin greva studenţilor maghiari. Filmez. Incident în cursul mitingului ţinut la Polivalentă, de fapt o provocare. A fost imobilizat un individ cu un cuţit în mînă în timp ce încerca să înjunghie un participant.

Împreuna cu Adrian Popescu, fotoreporter la Agenţia Reuters îl căutăm la Politie pe şoferul Trabantului kamikaze. Se numeşte Nagy Samuel. Faţă neomenească, tumefiată groaznic. Pretinde că era beat. Incoerent, se contrazice mereu. Aflu că a existat şi o Dacie albă cu nr. 1-MS-5122 care i-a fugărit pe demonstranţi în seara zilei de ieri. De unde atîta ură?

19 martie

Miting românesc în faţa „primăriei judeţene”. După ceea ce se scandează, iţi dai seama de starea de spirit care s-a închegat. „Murim, luptăm, Ardealul nu-l cedăm!”, „Limba română să fie stăpînă!”, „Iliescu nu uita şi Ardealul-i ţara ta!”. Se cîntă Hora Unirii. E clar că, după ce au fost jigniţi şi speriaţi de evenimentele din 15 şi 16 martie, acum se simt frustraţi şi abandonaţi. De altfel, starea asta e mult mai veche. Filmez. Reacţii de furie. Intru în sediu. Filmez din balcon. Mulţimea cere demisia lui Kincses Elod, membru al Comitetului judeţean CPUN, cel care, prin tertipuri avocăţeşti, a încercat să demonstreze că românii sînt profanatorii propriilor lor simboluri naţionale. K.E. încearcă să vorbească. E huiduit minute în șir. Cumplită ipostază! Pînă la urma e silit sa-şi dea demisia. Scot filmul din aparat. O maşina specială pleacă cu el la Bucureşti.

Seara, în timp ce aştept să intre materialul pe post, aflu de la Lucian Rusu, fotoreporter, de incidentele de la sediul partidelor. Lucrurile sînt destul de neclare. Lucian n-a putut fotografia, au vrut să-i facă aparatul praf. Îmi povesteşte că Sütö András a fost bătut de un grup de țărani veniți de pe Valea Gurghiului. Mi se pare foarte grav. Creat deliberat sau nu ca om politic, este un scriitor talentat și pentru maghiari el a devenit un simbol.

Filmul cu mitingul împotriva lui Kincses nu este difuzat. Sînt dezamăgit. Probabil şi Kincses e dezamăgit. Îmi dau seama cît de dezamăgiţi sînt participanţii la miting care m-au văzut filmînd. Din nou politica struţului.

Va urma

Vezi si:

EXCLUSIVITATE Roncea.ro. 20 martie 1990: IMAGINI BLÎNDE DE LA TÎRGU – MUREŞ. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din decembrie 1989 pana in martie 1990 (I)

EXCLUSIVITATE Roncea.ro. Profanarea statuii lui Avram Iancu de la Targu Mures. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din decembrie 1989 pana in martie 1990 (II)

EXCLUSIVITATE Roncea.ro. Escaladarea si organizarea violentelor maghiare de la Targu Mures. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din luna martie 1990 (III)

EXCLUSIVITATE Roncea.ro: 20 Martie 1990. Jurnalul unui martor ocular. Corespondentul TVR Dorin Suciu a filmat totul (IV).

Epilog la Operatiunea Targu Mures. O Plangere Penala niciodata finalizata, “gratie” galagiosului PSD de azi, urmasul FSN. DOCUMENTUL generalului maior (r) ION SCRIECIU

5 martie

Teribil de tendenţioase emisiunile TV de luni ale redacţiei maghiare. Boros Zoltan face un joc inconştient de periculos. Nici Radio Tîrgu-Mureş în limba maghiară nu rămîne dator. Florina îmi povesteşte că în primele zile după emisiunile de luni nu te mai poţi înţelege cu elevii maghiari. Vrea să plecăm la Bucureşti.

8 martie

Veşti proaste de la Livezeni, unde pe data de 10 sau 11 februarie pastorul reformat, împreuna cu sătenii, a imitat marşul cu cărţi şi lumînări de la Tîrgu-Mureş înconjurînd şcoala şi speriind elevii români din clasele I – IV. Elevii şi profesorii sînt ameninţaţi de tot felul de beţivani care dau buzna în clase în timpul orei. Mi se cere să filmez. N-o fac pentru că aşa ceva n-are nici o şansă să intre pe post. Noi vrem să împăcăm, să stabilizăm, îmi explică domnul Teodor Brateş.

10 martie

La Sovata a fost doborîtă de pe soclu statuia lui Bălcescu. „Vatra Românească” protestează.

12 martie

Începe la IMF Tîrgu-Mureş greva studenţilor maghiari. Au posibilitatea de a da concurs de admitere în limba maternă, dar vor locuri separate la admitere. Fac cursuri în limba maghiară, dar vor ca şi lucrările practice precum şi practica medicală s-o facă tot în limba maghiară precum şi afilierea IMF Tîrgu-Mureş la o Universitate „Bolyai”.

13 martie

Filmez greva. Studenţii maghiari stau pe scările institutului înfofoliţi în paturi cu o carte în mînă. Pe pereţi lozinci în limba maghiară. Au apărut foarte prompt reporteri străini, occidentali. Mulţi vorbesc maghiara. De exemplu, cei din Olanda…

15 martie

Miercurea Ciuc. Mă întîlnesc la ora 9 cu Nicolae Melinescu, coleg de redacţie venit din Bucureşti. Intenţionează să facă un reportaj la Ciumani cu constructorii de căsuţe de vacanţă în perspectiva cumpărării uneia. Surpriză pe drum. Începînd cu ieşirea din Miercurea Ciuc şi terminînd cu Ciumani lîngă Gheorgheni – toate satele au abordat tricolorul maghiar roşu-alb-verde. Sute şi sute de steaguri. Drapelul românesc doar pe clădirile oficiale. Coborîm din maşină, examinăm steagurile. Toate identice ca mărime, pînză de calitate, întrebăm, rîzînd cam galben dacă n-am fost cumva peste noapte ocupaţi de Ungaria şi noi nu ştim?

Este vorba, ni se explică, de aniversarea a 142 de ani de la revoluţia maghiară de la 1848. Rotundă cifră! Filmăm la Ciumani. La întoarcere oprim la Ciceu. Dinspre gară răsună din difuzoarele puse la maxim imnul de stat maghiar. La Miercurea Ciuc aflăm de la colegii de la „Adevărul Harghitei” că la monumentele lui Bălcescu şi Petofi din centrul oraşului în ciuda regulilor de protocol, primul a fost arborat drapelul maghiar.

16 martie.

Ne întoarcem la Tîrgu-Mureş. Ora 18. La intersecţia din cartierul Tudor Vladimirescu lume adunată. În cursul zilei, a avut loc un incident la farmacia nr. 28. Informaţii confuze: n-au vrut să servească un bătrîn pentru ca vorbea româneşte, s-a arborat o lozincă şi drapelul maghiar, oamenii se contrazic. Cert este că sînt iritaţi. N-am făcut niciodată paradă de românism, dar şi eu mă simt jignit.

Ora 20. În apropierea locuinţei mele de pe B-dul 1 Decembrie 1918 o maşină marca „Trabant”, condusă de un maghiar, intră în plină viteză în coloana de români, care, cu steaguri tricolore, se îndreaptă spre centru. Sînt rănite 14 persoane, una foarte grav. Trabantul e răsturnat şi i se dă foc. Demonstraţie în fata căminelor studenţeşti. Se scandează „Trăiască, trăiască, trăiască Ardealul, Moldova şi Ţara Românească”.

Aflu de la televizor că pastorul Tőkés, care cu vreo lună înainte a declarat că a fost „oprimat de limba română”, cere preşedintelui Bush să nu acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate. Mă îndoiesc că, în felul acesta, cineva va obţine vreodată clauza minorităţii celei mai favorizate pentru maghiari…

17 martie.

Miting de protest al studenţilor români împotriva perturbării activităţii IMF prin greva studenţilor maghiari. Filmez. Incident în cursul mitingului ţinut la Polivalentă, de fapt o provocare. A fost imobilizat un individ cu un cuţit în mînă în timp ce încerca să înjunghie un participant.

Împreuna cu Adrian Popescu, fotoreporter la Agenţia Reuter îl căutăm la Politie pe şoferul Trabantului kamikaze. Se numeşte Nagy Samuel. Faţă neomenească, tumefiată groaznic. Pretinde că era beat. Incoerent, se contrazice mereu. Aflu că a existat şi o Dacie albă cu nr. 1-MS-5122 care i-a fugărit pe demonstranţi în seara zilei de ieri. De unde atîta ură?

19 martie

Miting românesc în faţa „primăriei judeţene”. După ceea ce se scandează, iţi dai seama de starea de spirit care s-a închegat. „Murim, luptăm, Ardealul nu-l cedăm!”, „Limba română să fie stăpînă!”, „Iliescu nu uita şi Ardealul-i ţara ta!”. Se cîntă Hora Unirii. E clar că, după ce au fost jigniţi şi speriaţi de evenimentele din 15 şi 16 martie, acum se simt frustraţi şi abandonaţi. De altfel, starea asta e mult mai veche. Filmez. Reacţii de furie. Intru în sediu. Filmez din balcon. Mulţimea cere demisia lui Kincses Elod, membru al Comitetului judeţean CPUN, cel care, prin tertipuri avocăţeşti, a încercat să demonstreze că românii sînt profanatorii propriilor lor simboluri naţionale. K.E. încearcă să vorbească. E huiduit minute în șir. Cumplită ipostază! Pînă la urma e silit sa-şi dea demisia. Scot filmul din aparat. O maşina specială pleacă cu el la Bucureşti.

Seara, în timp ce aştept să intre materialul pe post, aflu de la Lucian Rusu, fotoreporter, de incidentele de la sediul partidelor. Lucrurile sînt destul de neclare. Lucian n-a putut fotografia, au vrut să-i facă aparatul praf. Îmi povesteşte că Sütö András a fost bătut de un grup de țărani veniți de pe Valea Gurghiului. Mi se pare foarte grav. Creat deliberat sau nu ca om politic, este un scriitor talentat și pentru maghiari el a devenit un simbol.

Filmul cu mitingul împotriva lui Kincses nu este difuzat. Sînt dezamăgit. Probabil şi Kincses e dezamăgit. Îmi dau seama cît de dezamăgiţi sînt participanţii la miting care m-au văzut filmînd. Din nou politica struţului.

Print Friendly, PDF & Email
You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “EXCLUSIVITATE Roncea.ro. Escaladarea si organizarea violentelor maghiare de la Targu Mures. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din luna martie 1990 (III)”

  1. uniristu' says:

    Iliescu a stricat toate idealurile romanilor de imediat dupa “revolutie”.
    Probabil daca nu exista atitudine sociala impotriva hotiei maghiare, iliescu se multumea sa le lase ungurilor “Ardealul lor”.
    Apoi in mai la Podul de flori cand romanii si fratii de peste Prut s-au aratat dornici sa “dam mana cu mana” si Iliescu ne-a dat in cap, ca nu vroia Moscova asa ceva.
    In iunie a nenorocit studentii din P. Universitatii care nu doreau decat respectarea idealurilor adevaratilor revolutionari – FARA COMUNISTI

    Pana in 1996 a tinut-o tot asa. Spiritul revolutionar romanesc a adormit sub Iliescu. Si de atunci nu prea s-a mai trezit. Poate doar asa ca sa bea un pahar cu apa.

    Poate de acum incolo .
    Doamne ajuta!

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova