Epilog la Operatiunea Targu Mures. O Plangere Penala niciodata finalizata, “gratie” galagiosului PSD de azi, urmasul FSN. DOCUMENTUL generalului maior (r) ION SCRIECIU


Plîngerea penală împotriva dlui Sütő András si altii, făcută de către generalul maior(r) Ion Scrieciu:

Către Procuratura Generală Bucureşti,

Dl Procuror general ROBU,

Subsemnatul, parte vătămată, SCRIECIU ION. general maior (r) domiciliat în Tg.-Mureş, judeţul Mureş, B-dul 1 Mai nr. 37, prin reprezentantul meu legal, cu onoare vă înaintez prezenta PLÎNGERE PENALA împotriva D-lui SÜTŐ ANDRAS, domiciliat în Tg.-Mureş, str. Mărăşeşti nr. 36, precum şi împotriva unui grup de persoane care au fost implicate în evenimentele ce s-au petrecut în Tg.-Mureş în zilele de 15—20 martie 1990.

Din grupul sus menţionat fac parte următorii:

1. Király Károly — din Tg.-Mureş; 2. Kincses Elod — din Tg.-Mureş; 3. Jakabfi Attila din Tg.-Mureş; 4. Tokes Laszlo; 5. Tokes András; 6. Veres Estera — de la Fabrica de mănuşi Tg.-Mureş; 7. Un grup de aproximativ 200 de oameni din comunele Sărăţeni – Sovata, condus de ing. Biro Imre de la fabrica „Electromureş” din Tg.-Mureş; 8. Fosta conducere a UDMR; 9. Conducerea Fabricii de pîine, Abatorului şi Fabricii de Zahăr din Tg.-Mureş; 10. Alte persoane înarmate cu bîte, topoare, furci, cuţite, lanţuri, bile, sticle incendiare, aduse cu autovehicole din localităţile apropiate (Sîngeorgiu de Mureş — de la cetăţeanul Nagy Odon).

Vă rugăm ca după cercetarea probelor în cauză, să dispuneţi trimiterea în judecată a persoanelor susmenţionate, pentru săvîrşirea următoarelor infracţiuni:
1. instrucţiunea de denunţare calomnioasă, prevăzută de art. 259 din cp. săvîrşită numai de învinuitul Sütő András;
2. infracţiunea de instigare publică şi apologie a infracţiunilor, prevăzută în art. 324 cp. (instigare a populaţiei maghiare împotriva populaţiei române).
3. infracţiunea de profanare de monumente, prevăzută de art. 319 cp. (Avram Iancu, N. Bălcescu, biserica din Iobăgeni).
4. infracţiunea de ultraj cu violenţă, prevăzută de art. 239 cp. (lovirea şi rănirea ofiţerilor care participau la oprirea conflictului).
5. infracţiunea de instigare la genocid, prevăzută de art. 357 lit. „a” şi „b” cp. (4 morţi, 245 răniţi).
6. infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 al. 4 cp. (4 familii de cetăţeni români din Sovata).
7. infracţiunea de distrugere în paguba avutului obştesc, care a avut consecinţe deosebit de grave (cîteva milioane de lei), prevăzută de art. 321 al. 3 cp. (hotel „Grand”, maşini incendiate, alte instituţii).
8. infracţiunea de abuz în serviciu, prin îngrădirea unor drepturi-prevăzută de art. 247 cp. (alungarea românilor din instituţii, a copiilor români din şcoli, a organelor de ordine).
9. infracţiunea denumită „acte de diversiune”, prevăzută de art. 163 cp. (incendierea unor mijloace de transport).
10. infracţiunea de sabotaj, prevăzută de art. 164 cp. (ocuparea Fabricii de pîine, Abatorului şi Fabricii de Zahăr).
11. infracţiunea de furt de arme şi muniţii şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 208 al. 1, 224 cp., 279 cp.
12. infracţiunea de subminare a puterii de stat, prevăzută da art. 162 al. 2 cp. (ocuparea prin forţă a sediilor CPUN — judeţul Mureş şi Poliţiei din Judeţul Harghita).
13. infracţiunea de lipsire de libertate, în mod ilegal, prevăzută de art. 189 cp. (sechestrarea subsemnatului în sediul CPUN. timp de 16 ore).
14. infracţiunea de ţinere a unui miting neautorizat. Pretenţiile civile le voi formula la timpul oportun.

MOTIVE

Vă înaintez prezenta plîngere penală, ca urmare a acuzaţiilor grave, calomnioase, pe care mi le aduce dl. Sütő András.
Precizez de la început că plîngerea mea nu se adresează populaţiei maghiare din România, ci are drept scop aducerea în faţa justiţiei a unui grup de extremişti maghiari, care în perioada 22 dec. 1989 — 21 martie 1990, sprijiniţi puternic din afara ţării, au făcut mult rău, atît românilor cît şi maghiarilor din Ardeal, aducînd mari prejudicii statului român şi tinerei democraţii.
În perioada amintită, făcînd parte din CFSN şi apoi din CPUN, judeţul Mureş, am îndeplinit funcţia de prim-vicepreşedinţe, iar după cooptarea lui Király Károly în organul central, pe aceea de preşedinte al CPUN judeţean Mureş.
In această, funcţie, împreună cu membrii consiliului şi biroului judeţean al CPUN, am depus eforturi deosebite pentru a menţine un climat de bună înţelegere şi cooperare cu reprezentanţii populaţiei maghiare şi pot să afirm că, la o bună parte din membrii consiliului, de origine maghiară, am găsit spirit de conciliere, toleranţă, răbdare şi înţelepciune.
Din păcate, nu aceeaşi înţelegere au arătat-o numiţii Sütő András, Király Károly, Kincses Elod, Jakabfi Attila, Tokes András, alţi membri din fosta conducere a UDMR, care deţineau, şi unii mai deţin încă, funcţii de conducere în UDMR sau în organele de stat.
În acest context, numitul Sütő András, care deţinea funcţia de preşedinte UDMR a avut rolul principal în instigarea populaţiei maghiare împotriva statului român.
Precizînd că luptă pentru „drepturile naţionalităţii maghiare”, grupul citat a instigat grupuri de extremişti ai minorităţii maghiare din Tg. Mureş la săvîrşirea infracţiunilor arătate mai sus.
În cursul acţiunilor întreprinse, participanţii, înfierbîntaţi de alcool şi înarmaţi cu bîte, răngi etc, au lansat lozinci ca: „Moarte românilor!”, „Jos statuia lui Avram Iancu” „Români părăsiţi Tîrgu-Mureşul, Gheorgheniul, Miercurea-Ciuc, altfel veţi plăti cu viaţa!” etc. Aceste acţiuni au fost pregătite cu mult înainte de 22 decembrie 1989, iar după 22 decembrie 1989; planul a fost pus în aplicare, desfăşurîndu-şi acţiunile în toată amploarea lor.
În luna decembrie 1989, un post de radio din SUA a transmis un mesaj al emigraţiei maghiare din SUA, din care reţinem: „Ardealul trebuie luat:
• pe calea tratativelor;
• prin federalizare;
• prin forţa armelor”.
În jurul datei de 1 februarie 1990 Király Károly a făcut o declaraţie în CPUN, pe cît de provocatoare pe atît de instigatoare şi ameninţătoare: „La Tîrgu-Mureş situaţia este explozivă. Poate să degenereze în lupte armate: maghiarii fac grevă la „Bolyai”: agitaţia între maghiari o fac foştii activişti şi securiştii”.
După această dată, Király Károly se „internează” în spital la Budapesta, de unde conducea acţiunile grupurilor din Ardeal. De trei ori pe săptămînă circulau curieri care duceau informaţii la Budapesta şi aduceau de acolo instrucţiuni — pentru grupurile de luptă. Nu întîmplător, dl. Veresstoy Attila, la Conferinţa UDMR a afirmat că „de minoritatea maghiară a deplâns că disensiunile etnice din Tg. Mureş nu au degenerat în război civil”. Iar dl. Szocs Geza a pretins, în aceeaşi conferinţă a TDMR: „Cerinţa de a vedea în evenimentele de la Tg.-Mureş nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”.
Aceste declaraţii ameninţătoare au afectat puternic starea de spirit a populaţiei române. Luînd la cunoştinţă şi de actele barbare săvîrşite de extremiştii maghiari în judeţele Harghita şi Covasna, mulţi români au intrat în panică. S-au pus întrebări dacă statul român poate să-i protejeze împotriva acestor terorişti. Multe familii şi-au exprimat intenţia să părăsească judeţul.
Pe 10 martie, UDMR a ţinut un miting neautorizat în faţa sediului UDMR unde a vorbit Sütő András. În cuvîntul lui, a făcut chemări instigatoare, antiromâneşti, către populaţia maghiară. în ziua de 20 martie — în jurul orei 10 — în piaţa mediului judeţului au venit în jur de 12000—15000 de manifestanţi maghiari. Cereau „drepturi” şi rechemau prezenţa în faţa lor a domnului Iliescu. Le-am cerut să trimită în sediu o delegaţie. După sosirea delegaţiei, împreună cu o parte din membrii biroului, am început discuţiile. Între timp, la capetele străzilor au apărut grupuri de manifestanţi români şi, în jurul orei 12,00. au început primele ciocniri.
Forţele de ordine, circa 100 de poliţişti, care iniţial erau plasaţi între demonstranţi, s-au retras.
Precizez că nu cunosc cine a chemat pe manifestanţii români. Din balconul sediului am făcut apeluri prelungite către manifestanţii români să se retragă, după care să se retragă şi manifestanţii maghiari.
La ora 14,00, grupuri de maghiari înarmaţi cu bîte au forţat sediul CPUN şi l-au ocupat. Erau conduşi de Kincses Elod si de Jakabfi Attila. Tot personalul din sediu a fugit. Personal, am rămas la post în legătură directă cu preşedintele, cu ministrul apărării naţionale şi comandantul garnizoanei Tg. Mureş.
Din balconul sediului, Kincses Elod, Jakabfi, Veres — făceau apeluri: „Aici şi acum”! „Acum ori niciodată!” „Ţigani murdari de hodăceni şi de la Vatra”, „Maghiari nu plecaţi că vin secuii!” etc.
În biroul în care lucram, eram păzit de cîţiva bărbaţi cu topoare şi de trei femei, din care una se numea Veres (de la Fabrica de mănuşi). Mi s-a spus că nu pot pleca, că dacă mor ei mor şi eu. Să aduc repede armata.
Primele subunităţi ale armatei au realizat dispozitivul pe 20 martie la ora 18, în scopul de a separa pe combatanţi. Forţele suplimentare, trimise de M.Ap.N., au sosit pe 21 martie ora 02,00, iar dispozitivul de apărare al sediului a fost realizat pe 21 martie la ora 6,00. în timp ce vorbeam la telefon, una din femei asculta convorbirea (vezi caseta video). în acest timp, cei care au pătruns în sediu au început să baricadeze uşile de la intrare, precum şi uşile care comunicau către coridoare. Cei de afară au început să construiască baricade în jurul sediului.
În jurul orei 18,00 au încercat să pătrundă în sediu col. Rădulescu, de la CPUN, şi lt. col. Chelaru, de la Ministerul Apărării Naţionale. Ambii ofiţeri au fost molestaţi şi loviţi, primind lovituri grave la cap şi pe corp, ca urmare fiind internaţi în spital. Pe 21 martie, ora 10, a fost înjunghiat maiorul Solovăstru Oliviu, de către un extremist maghiar. La ora 21,15, în 20 martie au sosit de la Sărăţeni, Sovata 4 autobuze şi 3 turisme; au parcat în spatele Liceului „Al. Papiu Ilarian” şi au debarcat aprox. 200 de persoane, înarmate cu bîte şi răngi. S-au organizat pe grupuri de luptă şi s-au îndreptat spre centrul oraşului. Erau conduse de inginerul Biro Imre de la fabrica „Electromureş” şi de unchiul acestuia. Aceştia au cutreierat oraşul pînă la ora 4,00, în ziua de 21 martie, cînd s-au retras. Ing. Biro a declarat: „Am învins pe români”
Unul din autobuze a fost oprit de o patrulă militară condusă de lt. col. Oprea. În urma acţiunilor acestui grup şi a altor grupuri au fost ucise 4 persoane şi rănite 245.
De asemenea, au fost provocate daune în avutul obştesc la Hotel „Grand” şi la alte instituţii, în valoare de cîteva milioane lei.
Evenimentele de la Tîrgu-Mureş au fost precedate de acţiuni teroriste duse împotriva populaţiei române din judeţele Covasna şi Harghita care s-au soldat cu morţi şi răniţi, incendierea caselor unor cetăţeni români din Sovata, alungarea românilor din întreprinderi şi instituţii, precum şi a elevilor români din şcolile mixte.
În localităţile din jurul municipiului Tîrgu-Mureş la intrări şi ieşiri, maghiarii au instalat pichete de pază care să nu permită intrarea în oraş a românilor; la Sîngeorgiu de Mureş pichetul instalat a oprit maşini şi i-a maltratat pe cetăţeni.
La multe întreprinderi din oraş şi în localităţi apropiate, maghiarii au confecţionat arme artizanale, în podurile unor instituţii şi în pivniţe erau depozitate sticle incendiare.
Alte date doveditoare ale săvîrşirii infracţiunilor arătate mai sus. se găsesc în dosarul întocmit de organele de Poliţie ale judeţului Mureş, de organele Procuraturii Judeţene Mureş şi Procuraturii militare. De asemenea, Poliţia Judeţului Mureş dispune de o casetă video pe care au fost înregistrate secvenţe în care se recunosc şi alte persoane participante direct la săvîrşirea infracţiunilor.

CERERE SPECIALĂ

Dat fiind faptul că judecătorii şi procurorii din Tg.-Mureş de naţionalitate română sînt permanent ameninţaţi direct sau indirect de către grupurile de extremişti maghiari, rog să delegaţi procurori din alte judeţe care să ancheteze. Cu onoare,

General — maior (r) ION SCRIECIU

În sprijinul acestei „PLÎNGERI” sînt sute de declaraţii documente şi imagini din care rezultă clar caracterul “puciului” pregătit şi organizat din timp pentru formarea triunghiului de forţă iredentist maghiar, în inima României, pentru a se ajunge dinăuntru la regiunea autonomă maghiară, impusă de varianta Stalin-Groza, variantă care era totuşi mai bună decît „varianta Molotov-Kadar”, care doreau să autonomizeze tot Ardealul şi ulterior să ducă la desprinderea întregii Transilvanii de la pieptul mamei străbune România!

Roncea.Ro

Vezi si

EXCLUSIVITATE Roncea.ro. 20 martie 1990: IMAGINI BLÎNDE DE LA TÎRGU – MUREŞ. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din decembrie 1989 pana in martie 1990 (I)

EXCLUSIVITATE Roncea.ro. Profanarea statuii lui Avram Iancu de la Targu Mures. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din decembrie 1989 pana in martie 1990 (II)

EXCLUSIVITATE Roncea.ro. Escaladarea si organizarea violentelor maghiare de la Targu Mures. Jurnalul corespondentului TVR Dorin Suciu din luna martie 1990 (III)

EXCLUSIVITATE Roncea.ro: 20 Martie 1990. Jurnalul unui martor ocular. Corespondentul TVR Dorin Suciu a filmat totul (IV).

Epilog la Operatiunea Targu Mures. O Plangere Penala niciodata finalizata, “gratie” galagiosului PSD de azi, urmasul FSN. DOCUMENTUL generalului maior (r) ION SCRIECIU

Print Friendly, PDF & Email
You can leave a response, or trackback from your own site.

3 Responses to “Epilog la Operatiunea Targu Mures. O Plangere Penala niciodata finalizata, “gratie” galagiosului PSD de azi, urmasul FSN. DOCUMENTUL generalului maior (r) ION SCRIECIU”

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova