“Deceptia Mungiu” (Le Point) merge mai departe: dupa ce a plagiat doua scenarii, Cristian Mungiu este premiat “dupa dealuri”, la Cannes, pentru scenariul bazat in totalitate pe cartile Tatianei Niculescu Bran si pe tragedia de la Tanacu

De ras daca n-ar fi de plans, pentru cinematografia “romaneasca”, cel putin. Mungiu, cel cu doua scenarii plagiate la activ, a fost premiat acum la Cannes pentru… scenariul filmului “Dupa dealuri”, scenariu care reproduce de fapt cartile Tatianei Niculescu Bran, “Spovedanie la Tanacu” si “Cartea Judecatorilor”. Dar impostura merge mai departe: stirea Mediafax nu o aminteste nicaieri pe autoarea cartilor si, de fapt, nici cartile ­čÖé ! Inainte de premiera parca stiau, totusi, ceva, stiristii Mediafax:cărţile Tatiana Niculescu-Bran au inspirat scenariul peliculei”. Bravo, Cristian Mungiu! Ai copiat frumos! Mai ales ca e preluata tragedia unor oameni si rescrisa in nota anticrestina, cu calugarite lesbiene si o crima inventata. Scarbos, de-a dreptul. Adevarul despre Tanacu, aici.

Plagiatele (cunoscute) ale lui Mungiu, aici: DOVADA PLAGIATULUI in Cazul Cristian Mungiu. Sesizare oficiala facuta Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si Centrului National al Cinematografiei (CNC). “Legenda activistului în inspecţie” din “Amintiri din epoca de aur” plagiata dupa “Povestiri din Bocsa” de Ioan Carmazan

Mai bine citim si ce scrie Le Point despre “Deceptia Mungiu“: “Doua ore si jumatate pentru a ne bate la cap cu aceasta ideea [ca religia e proasta] e prea mult.”


Imnul lui Mungiu – Plagiati, Plagiati, Plagiati… de ZiaristiOnlineTV

Print Friendly, PDF & Email

More from my site

You can leave a response, or trackback from your own site.

7 Responses to ““Deceptia Mungiu” (Le Point) merge mai departe: dupa ce a plagiat doua scenarii, Cristian Mungiu este premiat “dupa dealuri”, la Cannes, pentru scenariul bazat in totalitate pe cartile Tatianei Niculescu Bran si pe tragedia de la Tanacu”

  1. H.R.P. says:

    Domnule Roncea, imi pare rau ca trebuie sa va atrag din nou atentia asupra unei confuzii pe care o faceti: scenariul este cu totul altceva decat cartea sau ideea unui scenariu.

  2. VR says:

    Da, aveti dreptate, va rog sa ma scuzati…
    Scenariul este genial si cat se poate de original! Aproape la fel ca si celalalte doua plagiate! ­čÖé ­čÖé ­čÖé

  3. […] Palme d’Or pentru lungmetraj Rom├óniei premiat la Cannes pentru interpretare feminina si scenariu, este inspirat din romanele non-fic┼úionale ale Tatianei Niculescu-Bran, ÔÇ×Spovedanie la […]

  4. Mai ieri, Tatiana Niculescu-Bran era la TV ┼či nu avea nimic s─â-i repro┼čeze lui C. Mungiu, care problema, tema filmului?! TNB chiar a insistat c─â nici munca ei nu are o extraordinar─â originalitate, c─â e mai mult o “anchet─â jurnalistic─â”.

  5. VR says:

    Corect.

  6. VR says:

    Ghid impotriva plagiatului
    Home ┬╗ Ghid impotriva plagiatului
    Ghid împotriva plagiatului
    Definiţii. Tipuri de plagiat. Cum se evită plagiatul

    Plagiatul se refer─â la copierea unor idei, a unui ra┼úionament, a unor pasaje sau la copierea integral─â a unei opere de crea┼úie intelectual─â, cum ar fi opera literar─â, artistic─â sau ┼čtiin┼úific─â. ├Än Rom├ónia, Legea nr. 8/1996, consacrat─â protej─ârii dreptului de autor, nu prevede no┼úiunea de plagiat. Plagiatul (“plagiarism” ├«n varianta englezeasc─â) este mai mult o no┼úiune din limbajul academic ┼či mai pu┼úin una juridic─â. Corespondentul juridic al no┼úiunii de plagiat este “reproducerea f─âr─â drept”, precum ┼či “├«nc─âlcarea dreptului de autor” (“copyright infringement”). Prin urmare, situa┼úiile de plagiat poate fi identificate ┼či sanc┼úionate at├ót prin legisla┼úie, c├ót ┼či prin regulamentele interne (cum este cazul aici).

    I. Definiţii

    “Termenul de plagiat este folosit pentru a numi furtul de cuvinte sau idei, dincolo de limitele a ceea ce, ├«n mod general, s-ar referi la bagajul general de cuno┼čtin┼úe” (Park, 2003, p. 472). De altfel, cuv├óntul deriv─â din latinul plagarus, care ├«nsemna ho┼ú. Conceptul de “plagiat” a ap─ârut odat─â cu revolu┼úia intelectual─â adus─â de Iluminism, curent care a pus accentul pe concepte precum autonomia individual─â, ra┼úionalitate, meritele intelectuale personale (originalitatea) ┼či egalitatea celor care particip─â la un forum de dezbatere intelectual─â; ├«n urma acestor evolu┼úii intelectuale, prima lege a dreptului de autor apare ├«n Marea Britanie, ├«n 1710 (Larkham, Manns, 2002; Middleton, Trager, Chamberlin, 2002).

    DEX define┼čte alstfel plagiatul: “Ac┼úiunea de a plagia; plagiere. Oper─â literar─â, artistic─â sau ┼čtiin┼úific─â a altcuiva, ├«nsu┼čit─â (integral sau par┼úial) ┼či prezentat─â drept crea┼úie personal─â” (http://dexonline.ro/definitie/plagiat ). O alt─â defini┼úie spune c─â “Plagiatul este ac┼úiunea cuiva de a prelua ┼či prezenta g├óndurile, scrierile sau alte crea┼úii ale unei persoane drept propriile sale produse” (Devlin, 2006, p. 58), iar ├«n cei mai simpli termeni plagiatul reprezint─â “ac┼úiunea de a prezenta munca altei persoane drept propria ta realizare” (Yeo, Chien, 2007, p. 188).

    Ce condamn─â legea

    (vezi Legea dreptului de autor, 8/1996, modificat─â de 285/2004, http://www.cdep.ro, accesat 5 aprilie 2011)

    1. Legea drepturilor de autor protejeaz─â (art. 7):

    a) scrierile literare ┼či publicistice, conferin┼úele, predicile, pledoariile, prelegerile ┼či orice alte opere scrise sau orale, precum ┼či programele pentru calculator;

    b) operele ┼čtiin┼úifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunic─ârile, studiile, cursurile universitare, manualele ┼čcolare, proiectele ┼či documenta┼úiile ┼čtiin┼úifice;

    c) compoziţiile muzicale cu sau fără text;

    d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice ┼či pantomimele;

    e) operele cinematografice, precum ┼či orice alte opere audiovizuale;

    f) operele fotografice, precum ┼či orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

    g) operele de art─â plastic─â, cum ar fi: operele de sculptur─â, pictur─â, grafic─â, gravur─â, litografie, art─â monumental─â, scenografie, tapiserie, ceramic─â, plastica sticlei ┼či a metalului, precum ┼či operele de art─â aplicat─â produselor destinate unei utiliz─âri practice;

    h) operele de arhitectur─â, inclusiv plan┼čele, machetele ┼či lucr─ârile grafice ce formeaz─â proiectele de arhitectur─â;

    i) lucr─ârile plastice, h─âr┼úile ┼či desenele din domeniul topografiei, geografiei ┼či ┼čtiin┼úei ├«n general

    j) operele de art─â digital─â.

    2. Legea drepturilor de autor protejeaz─â ┼či operele derivate (art. 8):

    a) traducerile, adapt─ârile, adnot─ârile, lucr─ârile documentare, aranjamentele muzicale ┼či orice alte transform─âri ale unei opere literare, artistice sau ┼čtiin┼úifice care reprezint─â o munc─â intelectual─â de crea┼úie;

    b) culegerile de opere literare, artistice sau ┼čtiin┼úifice, cum ar fi: enciclopediile ┼či antologiile, colec┼úiile sau compila┼úiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie crea┼úii intelectuale.

    3. Legea drepturilor de autor nu protejeaz─â (art. 9):

    a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ┼čtiin┼úifice, procedeele, metodele de func┼úionare sau conceptele matematice ca atare ┼či inven┼úiile, con┼úinute ├«ntr-o oper─â, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

    b) textele oficiale de natur─â politic─â, legislativ─â, administrativ─â, judiciar─â ┼či traducerile oficiale ale acestora;

    c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorit─â┼úilor publice ┼či ale organiza┼úiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul ┼či medalia;

    d) mijloacele de plat─â;

    e) ┼čtirile ┼či informa┼úiile de pres─â;

    f) simplele fapte ┼či date.

    4. În Legea nr. 8/1996 aspectele esenţiale ale limitelor exercitării dreptului de autor sunt astfel definite:

    “Sunt permise, f─âr─â consim┼ú─âm├óntul autorului ┼či f─âr─â plata vreunei remunera┼úii, urm─âtoarele utiliz─âri ale unei opere aduse anterior la cuno┼čtin┼ú─â public─â, cu condi┼úia ca acestea s─â fie conforme bunelor uzan┼úe, s─â nu contravin─â exploat─ârii normale a operei ┼či s─â nu ├«l prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:

    a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare sau administrative, în măsura justificată de scopul acestora;

    b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;

    c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere ├«n publica┼úii, ├«n emisiuni de radio sau de televiziune ori ├«n ├«nregistr─âri sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv ├«nv─â┼ú─âm├óntului, precum ┼či reproducerea pentru ├«nv─â┼ú─âm├ónt, ├«n cadrul institu┼úiilor publice de ├«nv─â┼ú─âm├ónt sau de ocrotire social─â, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, ├«n m─âsura justificat─â de scopul urm─ârit;

    d) reproducerea pentru informare ┼či cercetare de scurte extrase din opere, ├«n cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institu┼úiilor publice culturale sau ┼čtiin┼úifice, care func┼úioneaz─â f─âr─â scop lucrativ; reproducerea integral─â a exemplarului unei opere este permis─â, pentru ├«nlocuirea acestuia, ├«n cazul distrugerii, al deterior─ârii grave sau al pierderii exemplarului unic din colec┼úia permanent─â a bibliotecii sau a arhivei respective;

    e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea c─âtre public, ├«n scopul inform─ârii asupra problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de pres─â ┼či reportaje radiofonice sau televizate;

    f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea c─âtre public de scurte fragmente ale conferin┼úelor, alocu┼úiunilor, pledoariilor ┼či a altor opere de acela┼či fel, care au fost exprimate oral ├«n public, cu condi┼úia ca aceste utiliz─âri s─â aib─â ca unic scop informarea privind actualitatea;

    g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea către public a operelor în cadrul informaţiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai în măsura justificată de scopul informaţiei;

    h) reproducerea, cu excluderea oric─âror mijloace care vin ├«n contact direct cu opera, difuzarea sau comunicarea c─âtre public a imaginii unei opere de arhitectur─â, art─â plastic─â, fotografic─â sau art─â aplicat─â, amplasat─â permanent ├«n locuri publice, ├«n afara cazurilor ├«n care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, difuz─âri sau comunic─âri ┼či dac─â este utilizat─â ├«n scopuri comerciale;

    i) reprezentarea ┼či executarea unei opere ├«n cadrul activit─â┼úilor institu┼úiilor de ├«nv─â┼ú─âm├ónt, exclusiv ├«n scopuri specifice ┼či cu condi┼úia ca at├ót reprezentarea sau executarea, c├ót ┼či accesul publicului s─â fie f─âr─â plat─â”.

    5. Inven┼úiile, m─ârcile, desenele tehnice sunt protejate prin legisla┼úie specializat─â, iar ideile, prin modalit─â┼úi specializate, prin intermediul Ofiliului de Stat pentru Inven┼úii ┼či M─ârci – OSIM (vezi http://www.osim.ro/legis/plegisl.htm ┼či http://www.osim.ro/servicii/plic.html, accesate 5 aprilie 2011).

    6. Pentru cercet─âtori, prevederile din Legea nr. 206/2004 privind buna conduit─â ├«n cercetarea ┼čtiin┼úific─â, dezvoltarea tehnologic─â ┼či inovare identific─â condamnabile din punctul de vedere al copierii rezultatelor ┼či lucr─ârilor ┼čtiin┼úifice:

    “Etica ├«n activit─â┼úile de cercetare ┼čtiin┼úific─â, dezvoltare tehnologic─â ┼či de inovare, denumite ├«n continuare activit─â┼úi de cercetare-dezvoltare, se bazeaz─â pe un ansamblu de principii morale ┼či de proceduri destinate respect─ârii acestora” (art. 1).

    “Buna conduit─â ├«n cercetare-dezvoltare exclude:

    a) ascunderea sau înlăturarea rezultatelor nedorite;

    b) confecţionarea de rezultate;

    c) înlocuirea rezultatelor cu date fictive;

    d) interpretarea deliberat distorsionat─â a rezultatelor ┼či deformarea concluziilor;

    e) plagierea rezultatelor sau a publicaţiilor altor autori;

    f) prezentarea deliberat deformat─â a rezultatelor altor cercet─âtori;

    g) neatribuirea corectă a paternităţii unei lucrări;

    h) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare;

    i) nedezv─âluirea conflictelor de interese;

    j) deturnarea fondurilor de cercetare;

    k) ne├«nregistrarea ┼či/sau nestocarea rezultatelor, precum ┼či ├«nregistrarea ┼či/sau stocarea eronat─â a rezultatelor;

    l) lipsa de informare a echipei de cercetare, ├«naintea ├«nceperii proiectului, cu privire la: drepturi salariale, r─âspunderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor cercet─ârilor, surse de finan┼úare ┼či asocieri;

    m) lipsa de obiectivitate ├«n evalu─âri ┼či nerespectarea condi┼úiilor de confiden┼úialitate;

    n) publicarea sau finan┼úarea repetat─â a acelora┼či rezultate ca elemente de noutate ┼čtiin┼úific─â”(art. 2).

    În sensul Legii nr. 206/2004, următorii termeni sunt definiţi astfel:

    a) frauda ├«n ┼čtiin┼ú─â – ac┼úiunea deliberat─â de confec┼úionare, falsificare, plagiere sau ├«nstr─âinare ilicit─â a rezultatelor cercet─ârii ┼čtiin┼úifice;

    b) confec┼úionarea de date – ├«nregistrarea ┼či prezentarea unor date din imagina┼úie, care nu sunt ob┼úinute prin metodele de lucru folosite ├«n cercetare;

    c) falsificare – m─âsluirea materialelor de cercetare, a echipamentelor, proceselor sau rezultatelor; omiterea unor date sau rezultate de natur─â a deforma rezultatele cercet─ârii;

    d) plagiat – ├«nsu┼čirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost ob┼úinute, prezent├óndu-le drept crea┼úie personal─â;

    e) conflict de interese – situa┼úia de incompatibilitate ├«n care se afl─â o persoan─â care are un interes personal ce influen┼úeaz─â impar┼úialitatea ┼či obiectivitatea activit─â┼úilor sale ├«n evaluarea, monitorizarea, realizarea ┼či raportarea activit─â┼úilor de cercetare-dezvoltare; interesul personal include orice avantaj pentru persoana ├«n cauz─â, so┼úul/so┼úia, rude ori afini, p├ón─â la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru institu┼úia din care face parte.

    7. ├Än concluzie, din punct de vedere juridic, plagiatul este un “furt” de proprietate intelectual─â, ├«n cazul ├«n care sunt luate pasaje din operele altora, ┼či o ├«ncercare de fraud─â, ├«n cazul ├«n care sunt copiate propriile opere. De┼či din punct de vedere strict juridic no┼úiunea de “furt de proprietate intelectual─â” este o sintagm─â colocviala ┼či nicidecum juridic─â, pentru accentuarea gravit─â┼úii acestei ac┼úiuni ├«n Ghidul de fa┼ú─â vom p─âstra formularea respectiv─â.

    Pe de alt─â parte, trebuie facut─â distinc┼úie ├«ntre reproducerea f─âr─â drept a unei opere, aspect la care se refera legisla┼úia dreptului de autor, ┼či “practicile academice incorecte”, (bad academic practices) care pot aparea ├«n activitatea de cercetare. Spre exemplu, exist─â practici academice care, f─âr─â a fi reproduceri f─âr─â drept, sunt ├«nc─âlc─âri care intr─â ├«n sfera eticului. Preluarea unui pasaj, cu ar─âtarea sursei, dar f─âr─â ghilimele nu este reproducere f─âr─â drept, ├«ns─â este o practic─â academic─â incorect─â. Orice pasaj reprodus ca atare trebuie s─â con┼úin─â ghilimele, pentru a distinge “reproducerea ├«ntocmai” de “parafrazare”. Parafrazarea este iar─â┼či o practic─â academic─â incorect─â, c├ót timp nu se indic─â sursa frazei parafrazate. A┼ča-numita auto-plagiere este tot o practic─â academic─â incorect─â, c├ót timp autorul nu arat─â ├«n opera prezentat─â c─â acel pasaj este utilizat ┼či preluat dintr-o oper─â trecut─â, al carei autor este.

    În acest sens Legea 1/2011 (Legea Educaţiei Naţionale) precizează (art. 310):

    “Constituie abateri grave de la buna conduit─â ├«n cercetarea ┼čtiin┼úific─â ┼či activitatea universitar─â:

    a) Plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori

    b) Confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive

    c) Introducerea de informa┼úii false ├«n solicit─ârile de granturi sau de finan┼úare”.

    8. Plagiatul este sancţionat prin:

    – blamare public─â (┼či furtul, ┼či frauda, sunt inacceptabile)

    – excluderea din mediul academic, ├«n condi┼úiile legii ┼či ale regulamentelor interne

    – retragerea unor titluri sau a unor drepturi ob┼úinute ├«n mod fraudulos, ├«n condi┼úiile legii ┼či ale regulamentelor interne

    – plata daunelor morale ┼či materiale c─âtre autorii prejudicia┼úi, ├«n condi┼úiile legii.

    b. Ce condamn─â mediul academic

    (vezi

    http://www.indiana.edu/~wts/pamphlets/plagiarism.shtml, http://www.unibuc.ro/ro/cod_etica_ro, accesate 5 aprilie 2011)

    1. Preluarea unei idei sau a unei informaţii, chiar atunci când este vorba despre informaţiile primite la un curs, fără citarea sursei, este tot plagiat.

    2. Numai informa┼úiile care sunt cunoscute pe scar─â larg─â pot fi enun┼úate f─âr─â citarea unei surse (de exemplu, faptul c─â Nicolae Ceau┼čescu a fost ├«nl─âturat de la putere ├«n decembrie 1989, ├«n timpul unei revolte populare).

    c. Ce condamn─â mediul de afaceri

    (vezi Codul de practică în publicitate, http://www.rac.ro/cod, accesat 5 aprilie 2011; Gitlin, 1985)

    1. Furtul de idei care stau la baza unor produse culturale profitabile, cum ar fi serialele sau campaniile publicitare.

    2. Preluarea, fără acceptul celui în drept, a oricărui element de comunicare identificabil ca aparţinând altcuiva.

    II. Tipuri de plagiat (ca practic─â academic─â incorect─â)

    (vezi http://www.plagiarism.org/plag_article_types_of_plagiarism.html, accesat 5 aprilie 2011)

    Surse (orale sau scrise) necitate

    1. Preluare integral─â

    Autorul prezint─â pasaje ├«ntregi dintr-o alt─â oper─â, cuv├ónt cu cuv├ónt, ca ┼či cum aceasta ar fi crea┼úia sa proprie.

    2. Copiere parţială

    Autorul copiaz─â p─âr┼úi semnificative dintr-o oper─â ┼či le prezint─â ca ┼či cum ar fi crea┼úia sa proprie.

    3. Copiere amestecat─â

    Autorul copiaz─â paragrafe sau fraze amestecate, din diferite opere, f─âr─â indicarea surselor, pentru a se pierde urma surselor originale.

    4. Copierea deghizat─â

    Autorul preia linia de argumentare, exemplele ┼či alte elemente de con┼úinut ale sursei, dar modific─â unele expresii, ordinea paragrafelor sau alte elemente pentru a face mai dificil─â identificarea sursei.

    5. Copierea prin repovestire

    Autorul repoveste┼čte opera, f─âr─â a prelua cuv├ónt cu cuv├ónt con┼úinutul, re-traduc├ónd prin sinonime sau formul─âri analoge con┼úinutul acesteia.

    6. Auto-plagierea

    Autorul preia integral sau masiv dintr-o lucrare proprie, anterioară, publicată în format carte sau articol (format clasic sau digital).

    Surse (orale sau scrise) citate, deformate cu intenţie

    1. Menţionarea incompletă

    Autorul men┼úioneaza numele sursei, dar nu include informa┼úiile specifice (titlu de lucrare, an, editur─â, ora┼č, pagin─â); ├«n felul acesta corectitudinea prelu─ârii nu poate fi verificat─â ┼či se ascund pasaje preluate integral anterior sau posterior primei men┼úion─âri.

    2. Menţionarea incorectă

    Autorul ofer─â informa┼úii inexacte referitoare la sursa citat─â, f─âc├ónd imposibil─â identificarea ┼či verificarea ei.

    3. Citarea mascat─â

    Autorul citeaz─â corect sursa ├«ntre ghilimele, dar apoi preia paragrafe ├«ntregi din surs─â f─âr─â a mai pune ghilimele. De┼či atribuie un pasaj din textul s─âu sursei, el mascheaz─â faptul c─â a preluat, f─âr─â referire, alte pasaje din aceia┼či surs─â.

    4. Colajul

    Autorul citează corect sursele, dar întregul text nu este altceva decât un colaj din diferite surse, fără nicio contribuţie personală a autorului.

    III. De ce plagiază studenţii

    Sintetizând o bogată bibliografie de specialitate Park (2003) arată că studenţii recurg la practicile plagiatului, în general, pentru că:

    1. Nu cunosc ce înseamnă să plagiezi, nu sunt familiarizaţi cu tehnicile corecte de folosire a citatelor, realizare a bibliografiilor, utilizare a parafrazării etc;

    2. Nu au timp sau ├«┼či gestioneaz─â prost timpul ┼či, pentru a preda la intervalele stabilite referatele ┼či lucr─ârile, fac apel la preluarea masiv─â ┼či neprecizat─â a materialelor din diferite surse;

    3. Pentru ob┼úinerea f─âr─â efort a unor note bune: studen┼úii profit─â de neaten┼úia sau indiferen┼úa unor cadre didactice ┼či beneficiaz─â de note mari, f─âr─â o investi┼úie cognitiv─â semnificativ─â;

    4. Afi┼čeaz─â o atitudinea de frond─â: unii studen┼úi plagiaz─â pentru a-┼či ar─âta indiferen┼úa sau dispre┼úul pentru profesori sau mediul academic, pentru c─â nu ├«i intereseaz─â disciplina respectiv─â sau pentru c─â ├«n sistemul lor de valori acest gest nu este unul reprobabil, ci un “drept” al studentului strivit de temele ┼či sarcinile prea ├«mpov─âr─âtoare impuse de programul de ├«nv─â┼ú─âm├ónt;

    5. Tentaţiile oferite de Internet sunt tot mai numeroase: multiplicarea surselor, accesul facil, dificultatea identificării de către profesori a originii unui text, toate amplifică atractivitatea acestei practici.

    IV. Cum se evit─â plagiatul

    1. ├Änv─â┼úa┼úi s─â folosi┼úi unul dintre sistemele de citare acceptate pe scar─â larg─â, cum ar fi stilul APA (http://www.apastyle.org/) sau stilul Harvard (http://www.swinburne.edu.au/lib/researchhelp/harvard_style.html). Dup─â un timp, citarea corect─â va deveni o obi┼čnuin┼ú─â.

    2. Nu copiaţi direct un paragraf, dacă nu intenţionaţi să-l folosiţi ca atare, sub formă de citat. Când credeţi că există pericolul să fi copiat fără voie (vezi Copierea prin repovestire), verificaţi!

    3. Pentru pasaje mai lungi (peste 8.000 de semne ├«n practica editorial─â), opere de dimensiuni reduse (poezii), scheme, imagini dintr-un ziar, grafice ┼či altele asemenea, trebuie s─â cere┼úi permisiunea de a le folosi de la autorul sau autorilor lor sau de la cei care de┼úin drepturile conexe dreptului de autor. Drepturile conexe (cum ar fi cele de reproducere) pot fi de┼úinute de un mo┼čtenitor, dup─â moartea autorului, ├«n condi┼úiile legii, de o asocia┼úie, de o editur─â sau de un alt tip de organiza┼úie. Chiar dac─â un material este identificat drept bun public sau este de tip licen┼ú─â deschis─â (creative commons), sursa trebuie citat─â.

    4. Operele derivate (cum ar fi traducerile ┼či adapt─ârile) presupun acceptul anterior al de┼úin─âtorului dreptului de autor sau al drepturilor conexe.

    Bibliografie

    Devlin, Marcia (2006) ‘Policy, Preparation, and Prevention: Proactive minimization of student

    plagiarism’, Journal of Higher Education Policy and Management, 28: 1, 45 – 58.

    Gannon-Leary, Pat, Trayhurn, Deborah and Home, Margaret (2009) ‘Good images, effective messages?Working with students and educators on academic practice understanding’, Journal of Further and Higher Education, 33: 4, 435 – 448.

    Gitlin, Todd (1985) Inside Prime Time, Pantheon Books.

    Larkham, Peter J. and Manns, Susan (2002) ‘Plagiarism and its Treatment in Higher Education’, Journal of Further and Higher Education, 26: 4, 339 – 349.

    Middleton, Kent, Trager, Robert, Chamberlin, Bill F. (2002), Legisla┼úia comunic─ârii publice, Ia┼či, Polirom

    Park, Chris (2003) ‘In Other (People’s) Words: Plagiarism by university students-literature and lessons’, Assessment & Evaluation in Higher Education, 28: 5, 471 – 488.

    Walker, John(1998) ‘Student Plagiarism in Universities: What are we Doing About it?’, Higher Education Research & Development, 17: 1, 89 – 106.

    Yeo, Shelley and Chien, Robyn (2007) ‘Evaluation of a Process and Proforma for making Consistent Decisions about the Seriousness of Plagiarism Incidents’, Quality in Higher Education, 13: 2, 187 – 204.

    Furtul are o calificare juridic─â strict determinat─â de Codul Penal (vezi art. 208 ┼či urm─âtoarele). Proprietatea intelectual─â este o materie de drept mult prea vast─â pentru ca ├«nc─âlc─ârile diverselor componente (inven┼úii, m─ârci, drept de autor, desene industriale etc.) s─â fie cuprins─â ├«ntr-o singur─â sintagm─â.

    http://www.fjsc.ro/ro/informatii/206-Ghid-impotriva-plagiatului

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova