“Părintele Justin şi-a dat sufletul luptând cu antihristul. Imaginea Bisericii e afectată de păcatele noastre. Pocăinţa, ultima şansă.” Ultimul Apel anti-cip al Părintelui Justin Pârvu şi un interviu Roncea Ro cu un membru al APEL

INTERVIU CU UN MEMBRU APEL *

– Doamne, ajută! N-am mai vorbit de la înmormântarea Părintelui… Ce ziceţi de toate valurile acestea din ultima vreme?

– Ar fi fost mai bine cu pace! Dar… slavă Domnului pentru toate aceste prilejuri de pocăinţă. Doar de le-am folosi. Problema principală cu valurile e cea pe care a avut-o şi Petru. Mare fără valuri nu se poate, nici a păşi peste ele fără Hristos.

– Dar pentru Hristos vin valurile peste noi, nu?

– Asta demonstrăm după.

– Credeţi că prin valurile acestea a fost afectată imaginea Bisericii?

– Imaginea Bisericii e afectată oarecum şi pe moment de păcatele personale ale unuia sau ale altuia, cu care Îl supără cineva pe Dumnezeu, dar cel mai tare e atacată prin neştiinţă, pe care o promovează cu zel mass-media, în tandem cu clerul care s-a lenevit, şi mai e atacată şi prin erezii – în general toate –ismele, de orice fel -, iar acum este ideologia antihristică din actele acestea care desacralizează omul şi-l obiectivează, acte împotriva cărora a luptat şi Părintele Justin, că aţi văzut, după cum a trăit aşa a şi murit, pentru dreapta credinţă. Departe de a fi un moft savant sau o panică ignorantă, aşa cum vorbesc aiurea unii, chiar şi dintre clerici, Dumnezeu să ne ierte, de fapt e o chestiune de dogmă cum au fost marile dispute teologice din vremea primelor veacuri, ale Sinoadelor, pentru că aşa cum Crucea este simbolul întregii ortodoxii, la fel cipul este simbolul întregii kakodoxii.

– De ce o numiţi antihristică?

– Pentru că aşa o numesc înşişi cei ce au inventat-o şi o aplică, fără nici un scrupul. Ideea lor centrală este că lumea trebuie să se împartă: de o parte o elită foarte restrânsă, şi de cealaltă parte restul omenirii format din oameni aşa-zis inferiori, lipsiţi de orice drept, care să nu aibă putere asupra propriului suflet sau a propriului trup, şi care să slujească elitei. Pentru o mai bună slujire, se pregăteşte robotizarea lor, lucru care a început de la revoluţia franceză, apoi s-a rafinat prin mentalitatea bolşevică, şi continuă cu toate curentele antihristice de azi, cum bine a mai zis Ianolide.

– Ziceaţi că Părintele şi-a dat sufletul luptând. Vreţi să detaliaţi?

– Culminând o strădanie de o viaţă de propovăduire a antropologiei creştine, cu care e incompatibilă noua antropologie globală, cuviosul şi-a dat acordul pentru un eveniment extraordinar pentru lumea creştină în martie 2013 – “mitingul anti-cip“. Nu s-a vorbit despre asta cum trebuie, dar cine a avut de priceput, a priceput. Într-un gest de jertfă similar, ştiţi, marelui Antonie, primul pustnic care a ieşit la adânci bătrâneţi înaintea Alexandriei tulburate de erezie, aşa şi el a trimis toţi credincioşii, clerici, mireni, sau chiar monahi, să dea mărturie împotriva tiraniei la care sunt supuşi creştinii – că sunt obligaţi să se identifice cu nişte acte care sunt simbolul anti-creştinismului. Sigur, mitingul a fost organizat complet diletant, nu s-a ştiut exact nici de cine, totul a fost foarte în grabă, ridicând întrebarea evidentă dacă nu cumva e o cursă sau un sabotaj (s-a dovedit că a şi fost aşa). Cu toate astea, Cuviosul a mobilizat el însuşi, cu duhul şi cu cuvântul, pe toţi însufleţindu-i să nu se teamă, să mărturisească credinţa ortodoxă. Ştia foarte bine că evenimentul este de maximă importanţă din punct de vedere duhovnicesc. Juridic însă ştia că nu se mai poate face mai nimic, – nu pesimist, ci realist, că sistemul legislativ global este antihristic şi nu poate permite excepţii pentru nici un stat, mai ales unul atât de religios ca ţara noastră. Ei, şi a mai trecut o lună de la miting, vreme în care, deşi cam amărât de indiferenţa multora, a îmbărbătat pe fiecare să lupte, chiar până la sacrificiul suprem pentru dogma ortodoxă atacată de aceste acte anti-creştine. Apoi, imediat, s-a îmbolnăvit grav, şi după două luni de chin, – luni în care, sau mai bine zis despre care, multe întrebări au rămas nerăspunse -, s-a mutat la Domnul. Practic, cuvântul acela al lui împotriva cipului, cuvânt care a mişcat pe toţi la miting, a fost ultima predică a Părintelui Justin înaintea poporului (citiţi aici şi vedeţi documentul scris şi semnat de Părintele Justin în baza materialului nostru). Apoi, ca să pricep prorocia lui cum că ar mai fi 12 luni, după care vine urgia, am tot răsfoit tâlcuiri la prorocii similare ale Părinţilor. Toate zic acelaşi lucru, fiind ele însele trimiteri la Apocalipsă. Vedeţi ce zic toţi aceşti mari pustnici din ultimul secol, toţi zic la fel ca şi el. Cât de necredincios trebuie să fie cineva să nu creadă mărturiei atâtor cuvioşi? Dar să ştiţi că adesea dovezile cele mai concludente vin chiar din gura vrăjmaşului. Zilele trecute am aflat că a apărut încă o ştire din lunga serie ce pare de domeniul fantasticului, dar, trebuie să recunoaştem, sunt semnele vremurilor. Ştirea aceasta de pildă zicea că o directoare a concernului Google a pregătit cipuri ingerabile pentru milioane de utilizatori de net, în special pentru tineret, că pe ei, pe tineri, îi vânează cel mai tare (video mai jos). Campania va fi intensă pentru ca oamenii să accepte ceea ce aceasta numeşte transhumanizarea, adică procesul prin care omul se robotizează, prin sinergia biologic-electronic în propriul său trup, adică cyborg-izarea la nivel global. Acesta e scopul pe care l-au tot declarat de vreo 30 de ani încoace, dar abia acum poate efectiv deveni realitate, în decursul ACESTUI AN. Continentul american este în curs de microcipare generală, prin implantare benevolă, ne-benevolă, sau prin virtualizarea tuturor serviciilor inter-umane prin medierea microcipurilor. Continentele celelalte sunt în curs de obligativizare spre primirea actelor cu microcip, ca şi România, din aprilie anul acesta, deci lucrurile se mişcă foarte repede, pentru că la ele s-a lucrat aproape o sută de ani fără oprire şi tehnologia permite trasformarea în realitate a celui mai antihristic sistem de gândire şi trăire care a existat vreodată pe faţa acestui pământ. Aceasta cred că este urgia despre care vorbea părintele.

Poate fi ceva mai rău decât transformarea omenirii în roboţei acţionaţi la telecomandă de către nişte oameni care urăsc omul şi pe Dumnezeu?… Ce zic toţi Bătrânii, toţi aceşti cuvioşi? Un singur lucru: Fiţi gata de mucenicie! Dacă azi nu putem refuza actul antihristic, să n-avem impresia că mâine vom putea refuza implantul aceluiaşi act antihristic, că puterea unui suflet nu sporeşte prin compromis, ci scade, deci dacă facem un atât de mare compromis, vom avea mai puţină putere, nu mai multă. Asta e valabil în toate situaţiile de demnitate socială din istoria planetei.

– Mai este nădejde azi pentru libertate?

– Semnele libertăţii într-o societate sunt: credinţa, cultura, educaţia. Când veţi vedea că credinţa, piscul spiritualităţii unui popor, e ridiculizată, că presa, exponenta diversităţii de opinie, nu mai prezintă decât o singură opinie, când educaţia constă în inocularea ideilor sub-umane (perversiunile sexuale, păgânismul, darwinismul, şi toate ideile contra progresului spiritului uman se predau ca dogmă în şcoli), când cultura este doar un exerciţiu nihilist, când nu se mai oferă nici un ajutor sănătăţii trupului, când libertatea de decizie, libertatea de expresie, libertatea de posesie, toate sunt anulate, atunci să ştiţi că vă aflaţi în sclavie, şi nu se poate fugi decât în lăuntrul inimii, unde e Dumnezeu.

– Ce e de făcut atunci?

– E de împăcat cu Dumnezeu prin pocăinţă. Legal, nu se mai poate fiindcă sensul conceptelor şi procedurile, fundamentele juridice, au fost inversate şi nu mai pot fi folosite pentru implementarea valorilor perene, ci s-au relativizat şi astfel s-au anulat.

– Bine, dar ca faptă socială ce e de făcut?

– Pocăinţa este o faptă socială. Singura care a dovedit că schimbă mânia lui Dumnezeu.

A consemnat Victor Roncea


(*) Nota: Fosta asociaţie Acţiunea Pentru Educaţie şi Libertate (APEL) a fost înfiinţată la Petru Voda cu binecuvântarea Părintelui Justin, în urmă cu cinci ani, după Apelul Părintelui Justin Pârvu pentru demnitatea persoanei şi împotriva actelor cu cip (14 Ianuarie 2009). Detalii, in lucrarea DICTATURA BIOMETRICĂ (PDF). Imediat după acest Apel, Mănăstirea şi Părintele Justin au devenit ţinte ale organelor speciale din ţară si străinătate.

Foto: ParinteleJustinParvu.Ro

Documentare:

VIDEO. Monahul Filotheu despre ce l-a omorat pe Parintele Justin Parvu. PLUS: Fotografia ca treapta spre Icoana.

“Parintele Justin Parvu contra cipului Fiarei”. Primul interviu cu Parintele Justin despre pericolul cipurilor biometrice si o explicatie tehnica a Monahului Filotheu de la Petru Voda din ianuarie 2009. PLUS: CARTEA DICTATURA BIOMETRICA PDF

Proorociile Parintelui Justin. De ce nu imi doresc tara in Schengen. Acordul Schengen si controlul total de tip “666″. Un articol de Comandor Stefan Popa via CrestinOrtodox si Roncea Ro

Video-Documentare:

Former DARPA director and now Google executive Wants You to Swallow ID Microchips

EU – Schenghen SIS II – Biometrics Control

USA – Biometrics System run by Israel

Russia – Israel Biometrics Cooperation

Ultimul Apel al Parintelui Justin, din martie 2013:

Print Friendly, PDF & Email
You can leave a response, or trackback from your own site.

3 Responses to ““Părintele Justin şi-a dat sufletul luptând cu antihristul. Imaginea Bisericii e afectată de păcatele noastre. Pocăinţa, ultima şansă.” Ultimul Apel anti-cip al Părintelui Justin Pârvu şi un interviu Roncea Ro cu un membru al APEL”

  1. […] ai Republicii Moldova, carora nu li se ofera nici o alternativa, spre deosebire de Romania unde campania derulata de Parintele Justin Parvu si mai multe asociatii civice a condus la crearea unui pasaport temporar normal, pe care trebuie […]

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova