Adresa catre CNA: In apararea lui Lucian Boia, lectorul Adrian Niculescu a facut apologia crimei, in mod repetat, la emisiunea Jocuri de Putere cu Rares Bogdan de la Realitatea TV. Minciunile triplului Boia – Liiceanu – Niculescu tintesc aniversarea Centenarului Marii Uniri

Stimati membri ai Consiliului National al Audiovizualului,

In editia de ieri seara (marti, 29 aprilie 2014) a emisiunii lui Rares Bogdan “Jocuri de Putere” de la Realitatea Tv s-a discutat sub titlul “Cui apartine Transilvania” despre Cazul Boia – Liiceanu, respectiv despre ultima carte a eseistului aparuta la Humanitas, „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări“. Invitati in studio, un lector universitar la SNSPA, Adrian Niculescu, si jurnalistul Octavian Hoandra de la Ziua de Cluj. Invitati, prin telefon, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, academicianul Ioan Aurel Pop si, din studioul Realitatea Tv de la Cluj, istoricul Ion Novacescu (foto sus). Conform afirmatiilor realizatorului, Lucian Boia, ultimul Secretar cu Propaganda al PCR pe Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, si editorul sau, Gabriel Liiceanu, urmeaza sa compara impreuna intr-o alta editie a emisiunii “Jocuri de Putere”.

Prestatia pretinsului istoric Adrian Niculescu (foto dreapta), un sustinator infocat dar fara argumente al lucrarii lui Lucian Boia, la randul ei o rescriere a istoriei care nu se bazeaza pe nici un document sau fapta reala, fiind practic o interpretare eseistica intr-o nota personala, cu tuse antiromanesti grotesti, a generat inclusiv revolta Inaltpreasfintitului Andrei Andreicut, Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului. Acesta a intervenit in direct in apararea Bisericii Ortodoxe, acuzata mincinos de Adrian Niculescu ca ar fi blestemat Armata Romana impotriva faptuirii Marii Uniri. Pozitia Inaltpreasfintitului Andrei a fost sustinuta, telefonic, si de PS Lucian Muresean al Bisericii Unite cu Roma.

In finalul emisiunii, pentru a drege din asertiunile neadevarate si agresive facute pe parcursul transmisiei, Adrian Niculescu a tinut sa sublinieze ca pozitia respectiva a avut-o de fapt fostul mitropolit Vasile Mangra, care s-a sinucis la Budapesta. Corectat si asupra acestei noi inadvertente istorice – dupa cum a afirmat Ion Novacescu, Vasile Mangra a fost, de fapt, omorat la Budapesta, in circumstante ramase neclare –  pretinsul istoric Adrian Niculescu, dupa ce s-a scuzat ca “asa a citit in Romania literara”,  a repetat in direct, de cateva ori, mesaje aprobatoare ale actului criminal, in sensul ca “foarte bine ca a fost ucis” si “merita sa fie ucis”. Fapta de apologie a crimei in public se incadreaza in Art 324 Cod Penal si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani.

Va rugam asadar, in calitate de “garant al interesului public şi unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale” cu misiunea “de a asigura un climat bazat pe libera exprimare şi responsabilitatea faţă de public în domeniul audiovizualului” sa procedati in consecinta si sa aduceti la cunostinta organelor competente aceasta fapta ilegala.

Va multumesc,

Victor Roncea

Pentru o punere in tema asupra subiectului, reproduc articolul din Ziua de Cluj, publicat sub semnatura lui Tiberiu Farcas, la data de 28 aprilie 2014:

Cutremur în tagma istoricilor: ardelenii nu ar fi vrut unirea cu România, în 1918

Lucian Boia, despre Marea Unire: Cei mai mulţi dintre români nu auziseră de „idealul naţional”

Un nou eseu istoric polemic, conţinând o serie de reinterpretări în jurul unor probleme cheie ale istoriei naţionale şi europene, propune cunoscutul istoric „deconstructivist” Lucian Boia, în volumul „Primul războiul mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări”, apărut la editura Humanitas. Volumul de 117 pagini poate fi achiziţionat de la librăria editurii din strada Universităţii, la preţul de 25 de lei.

Lucian Boia, cunoscut pentru o serie de cărţi incomode de istorie, care pun sub semnul întrebării mai ales modul în care istoriografia română s-a raportat la identitatea naţională, publică în cea mai nouă carte a sa o serie de opinii extrem de controversate despre destinul României în Primul Război Mondial, despre idealurile românilor transilvăneni şi raportarea lor la Imperiul Austro-Ungar.

ZIUA de CLUJ a selectat cele mai polemice afirmaţii ale istoricului Lucian Boia din acest volum şi a solicitat opinia unor istorici clujeni de orientări diferite pe marginea acestora.

Iată câteva paragrafe din carte:
„Mitologică este invocarea unităţii naţionale ca un „vis de veacuri” al românilor, aşadar începând dintr-o vreme cînd nimeni în Europa nu urmărea asemenea proiecte. Mitologică şi cvasiunanimitatea care s-ar fi manifestat in sprijinul intrării României în război, alături de Puterile Antantei în vederea eliberării Transilvaniei. La fel şi trecerea sub tăcere a faptului că opţiunea pentru Transilvania însemna şi renunţarea (aparent definitivă) la Basarabia”.

“Ceea ce bate însă la ochi e faptul că Adunarea de la Alba Iulia nu avea cum să suplinească un referendum, nu doar românii erau în drept să decidă asupra viitorului Transilvaniei, ci toţi locuitorii acesteia. Aproape jumătate din populaţie nu a fost, aşadar, întrebată dacă doreşte sau nu să intre în frontierele României”.

„Peste toate Armata Română s-a dovedit complet nepregătită pentru războiul modern. I-a mai revenit şi misiunea, practic imposibilă, de a acoperi cel mai lung dintre fronturi. Între arcul munţilor Carpaţi şi întregul curs al Dunării de la intrarea fluviului în ţară până la mare, traversând şi frontiera terestră a Dobrogei”.

„… Corespundea „intrarea în acţiune” din august 1916 unui „ideal naţional”, împărtăşit de toţi românii? Ar fi prea mult de spus! Cei mai mulţi dintre români, ţărani (80 la sută din populaţie) şi neştiutori de carte (60 la sută), aveau cu totul alte preocupări şi alte griji; probabil nici nu auziseră de „idealul naţional”. Acesta era prezent în sfera mult mai restrânsă a „opiniei publice”, formată din persoane cu oarecare fond de cultură şi manifestând mai mult sau mai puţin interes pentru treburile publice”.

„Transilvania plus Bucovina păreau a fi o răsplată suficient de convingătoare pentru a uita cu totul cealaltă provincie românească, Basarabia, de care nici nu putea fi vorba în condiţiile alianţei cu Antanta, adică şi cu Rusia. ….aşadar intrarea în acţiune la 1916 nu avea cum să urmărească deplinul ideal naţional, ci un ideal naţional trunchiat, cu Transilvania şi Bucovina , dar fără Barasabia”.

Istoricul Ottmar Traşcă consideră că „Boia vine în istorie cu reinterpretări a unor fapte istorice controversate, şi asta e un câştig. Are o serie de volume bune, mai ales „Mit şi conştiinţă în istoriografie română”, care mi-a plăcut mult. Şi eu consider că România nu era pregătită să intre în primul război mondial. Încă nu am citit noua carte a lui Boia, pot să spun o opinie după ce o citesc”, a comentat doctorul în istorie Ottmar Traşcă.

Istoricul Ion Novăcescu este de altă părere: „Domnul Boia face un efort jalnic de a pune în discuţie, de a destructura ceea ce Brătianu a făcut. Faptul istoric a fost. Vine Boia acum, la patru ani inainte de a sărbători centenarul unităţii naţionale, şi pune în discuţie ce a făcut Brătianu. Acesta a făcut România Mare! Să vii să spui acum că Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia nu a fost legitimă, când s-a făcut în cel mai democratic mod cu putinţă, vot legiferat tot de Brătianu prin decret-lege, e complet exagerat. E hilar să judece ce alţii s-au făcut. S-a făcut unitatea românescă, asta e un fapt istoric de netăgăduit”.

Doctorul în istorie Ionuţ Ţene susţine, într-un editorial din napocanews.ro, că “pentru Boia marii istorici români de la Haşdeu, Pârvan, Iorga, la Giurescu, Panaitescu sau G. Brătianu au fost tributari naţionalismului şi autohtonismului ortodox, iar Biserica Ortodoxă Română (BOR) a profitat de comunism ca să lovească în greco-catolicism, ca ferment al occidentalizării României… pe Lucian Boia îl putem încadra mai corect într-un curent cultural de literaturizare a istoriei, nicidecum într-o ierarhie a istoricilor români contemporani”.

La lansarea volumului de la librăria Humanitas Cişmigiu, din Bucureşti, Lucian Boia a fost contrat de un naţionalist român care a afişat un banner pe care se putea citi sloganul „Credeţi-mă, sunt profesor de istorie”, scris sub o imagine cu Pinocchio.

Vedeti: Fiesta antiromaneasca a lui Lucian Boia si Gabriel Liicheanu, dejucata la Humanitas-Cismigiu printr-un protest al bunului simt. Boia: “Romania si romanii nu au nici un drept istoric asupra Transilvaniei”. Mihai Tociu vs Sorin Lavric. FOTO/INFO/VIDEO UPDATE 

Cititi si: Academicianul Ioan Aurel Pop despre falsificatorul Humanitas Lucian Boia: „Istoricul nu are voie sa minta deliberat“. CITITI AICI “Istoria, Adevarul si Miturile” »

You can leave a response, or trackback from your own site.

9 Responses to “Adresa catre CNA: In apararea lui Lucian Boia, lectorul Adrian Niculescu a facut apologia crimei, in mod repetat, la emisiunea Jocuri de Putere cu Rares Bogdan de la Realitatea TV. Minciunile triplului Boia – Liiceanu – Niculescu tintesc aniversarea Centenarului Marii Uniri”

  1. Stefan Staretu says:

    Dnul Adrian Niculescu este dintr-o familie boiereasca de la Buzau inrudita cu mama mea. E o familie mare, de origine de mosneni din satul Niculele, sec. XVIII, inrudita apoi si cu familii mai mari, inclusiv Kretzulestii,Stirbey-ii si descendenta direct din ctitorul bisericii icoanei din Bucuresti. Un unchi al tatalui sau a fost ministru de externe dupa 23 august.

    Pacat ca acest om ce are o asemenea genealogie a putut sa aiba asemenea opinii superficiale fata de biserica ortodoxa.

    Austriecii au pus pe ortodocsi sa blesteme armatele romane tocmai ca vroiau sa fie siguri ca nu ei tradeaza GReco-catolicii erau asigurati. Nu era nici un risc la ei sa salute armatele romane. De aceea doar ortodocsii au fost obligati sa faca asta, ca tocmai ei prezentau risc de defectiune proaustriaca.

  2. Stefan Staretu says:

    Daca armata ungureasca ar intra in Ardeal, romanii ce ar face. Ar pune pe romani sa blesteme pe unguri? Nu. Ci tocmai pe unguri, ca la ei e risc de defectiune. Faptul ca greco-catolicii nu au fost obligati sa aiba pozitii antiromanesti arata ca nici nu prezentau risc pentru pozitii proromanesti. Erau complet obedienti. Maghiarizati. Oricum am vazut ca pseudoepiscopul greco-catolic de Oradea era mandru ca buncia sa era analfabeta si il certa pe Niculescu pentru apologia boierimii. Asa ca boierul cu un fel de inocenta combinata cu prostie lupta pentru greco-catolici, si greco-catolicii i-au facut apologia analfabetismului. Asta e raspalta pentru prostia unui om cu genealogie mare, dar care nu stie sa se orienteze.

  3. […] urmărit cu deosebit interes emisunea “Jocuri de Putere” a lui Rareş Bogdan despre ultima carte publicată de Lucian Boia. Felicit pe realizatorul emisiunii pentru reuşita […]

  4. Va sugerez sa cititi “Racial problems in Hungary (1908)”
    Author: Seton-Watson, R. W. (Robert William), 1879-1951
    Subject: Magyars; Hungary — Race relations; Hungary — Politics and government 1867-1918
    Publisher: London A. Constable

    https://archive.org/details/racialproblemsin00setouoft

    La pagina 140 puteti citi urmatoarele:

    “The union of Transylvania with Hungary was hurriedly
    voted on May 29, 1848, under the influence of mob-terrorism.
    In contrast to all previous occasions on which the question of
    union had been brought forward,^^^ the proposals were not
    submitted to the local jurisdictions, but were discussed and
    adopted in a single sitting. Indeed so precipitate had been
    the action of the Magyars that the Governor, Count Teleki, had
    summoned the Diet on his own responsibility, without awaiting
    the sanction of the sovereign ; and the Act of Union was after-^
    wards submitted to Ferdinand at Innsbruck by the new Hungarian
    Premier, not by the proper Transylvanian authorities”.

    Pe scurt Ungurii au fortat unirea Transilvaniei cu Ungaria fara referendum, fara adunari populare !

    Iar tradatorii Boia et Comp au tupeul sa ne spuna noua ca nu s-a facut Unirea cum scrie la carte !

    In continuare putem citi:

    “The constitution of Transylvania rested on the solemnly
    guaranteed equality of “the three Nations “—the Magyar county
    assemblies, the Szekel and Saxon Sees (Stiihle) and Districts
    each sending delegates to the Diet in Klausenburg (Kolozsvar)
    with definite instructions which they might not legally exceed.
    The Saxon members on this occasion, intimidated by the …” (continuare pe pag 141)

    pag 141

    “cries of ” Union or Death \ which resounded beneath their
    windows, infringed their clear instructions in voting the
    union ; and this circumstance would of itself throw doubt
    upon the legality of the Act”.

    “But even the most serious technical or legal objections are far outweighed by the moral objection supplied by the glaring anachronisms and inequalities
    of the Transylvanian franchise. The Roumanians, though they formed the great majority of the population, had been from time immemorial on an inferior footing to the three “privileged nations,” and indeed only three Roumanians sat in the Diet of 1848″.

    Apartheid curat !

  5. Noul tip de razboi de la Rasarit ne impune nu numai revenirea la patriotism, ci si predarea, macar in licee, a unor notiuni de “cultura de securitate”, doua trei-ore: ce este un spion si cum te influenteaza el, fie si ca postac. Istoria Neamului Românesc e tragica, iar contextul e sinistru, insa ne permitem in postromânism pe treptele Muzeului de Istorie de la Bucuresti, mereu sfertfunctional dupa 1989, o vesela caricatura a lui Traian, pe când educatia nationala se face pe baza de indoieli bestsellare, cum ca RO e altfel, fara trecut, deci nici viitor, vechilor tablouri voievodale preferându-li-se indoieli literar-artistice, pline de haz, de genul: Avram Iancu, erou sau criminal?
    http://www.historia.ro/numar/historia-nr-113-mai-2011
    A invins Mihai Viteazul la Calugareni?
    http://www.historia.ro/numar/historia-nr-100-aprilie-2010
    A fost cu adevarat Stefan cel Mare aparatorul crestinatatii?
    http://www.historia.ro/numar/historia-nr-108-decembrie-2010
    Sunt dacii stramosii nostri?
    http://www.historia.ro/numar/historia-nr-120-decembrie-2011

  6. VR says:

    Multumim! Foarte instructive citatele!

  7. anonim says:

    Indoielile (cand nu sunt ignorate victoriile) sunt extinse cu rea-credinta si asupra bataliilor purtate de Dacii Liberi, de mari Domni ca Mircea cel Batran, Vlad Tepes si nu numai, facandu-se confuzii voite intre rezultatele unor batalii si retrageri strategice dupa o victorie – proclamandu-se ca victorioase campanii ale strainilor care s-au incheiat in coada de peste, lucru de care s-ar fi jenat pana si cronicarii turci, de exemplu, care spun ca in batalia grea de la Rovine balanta a inclinat in favoarea lui Mircea.

  8. Lup says:

    Niculescu nu poate fi condamnat; îl apăra legea; e iresponsabil.Când o să-i publice dosarul, atunci o să facă apologia iertării, o să spună că așa a citit în Scânteia, că trebuie să sapi capitalismul din interior…

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova