Când o vor recupera românii, de la ucraineni, pe Sfânta Teodora de la Sihla, “floarea duhovnicească a Moldovei”? Ce spun “fraţii ortodocşi” ucraineni de la Pecerska şi ce scriu Parinţii Ioanichie Bălan şi Mircea Păcurariu

Astăzi este prăznuita Sfanta Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinţilor după 1989, mai precis la 20 iunie 1992, prin hotărâre a Prea Fericitului Patriarh Teoctist şi a Sfântului Sinod. Calistrat Hogaş o considera, pentru suferinţele ei, “o a doua Mărie din Egipt”.

Sfanta romanca s-a nascuta in 1650, la Vanatori-Neamt, zona plina de viata duhovniceasca monahala, in care se afla o intreaga salba de sfinte manastiri, cum ar fi Varatec, Agapia, Sihastria, Secu, Sihla, Petru Voda, s.a.

Fiica a armasului Stefan Joldea, paznic al Cetatii Neamtului si facator de arme pentru cei ce aparau vestita Cetate a Moldovei, cuvioasa facatoare de minuni, dupa o viata de nevointa, a trait in ultimii sai ani retrasa in pestera de la Sihla, fiind hranita adeseori de pasarele cu firimituri aduse de la Sihastria, astfel fiind si descoperita de calugari in pusnicie. In cinstea Sfintei Cuvioase Teodora, prin anii 1725-1730, s-a ridicat schitul Sihla, cu o biserica de lemn, avand hramul Schimbarea la Fata, praznic imparatesc preamarit la 6 august, in timp ce ziua de sarbatorire a Sfintei Teodora este 7 august, dupa cum consemneaza profesorul si Parintele Mircea Pacurariu (foto) in cartea sa, Sfinti daco-romani si romani” (Pag 52 si urmatoarele – PDF AICI).

Moastele Cuvioasei Teodora de la Sihla au stat dupa 1830 in Schitul Sihla, de unde au fost mutate in biserica din Miclauseni-Iasi, de pe pamanturile familiei Sturdza, dupa care au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde ucrainenii ar fi inscriptionat pe racla denumirea de “Sfanta Teodora din Carpati” – “Sveti Teodora Carpatina”. Nu am ajuns la Pecerska, supranumita si Lavra Pesterilor, dar nici nu am auzit de nimeni care sa fi vazut aceasta racla vreodata. Dimpotriva, pelerini care au fost acolo afirma ca nu au gasit-o pe Sfanta intre cele 120 de moaste de sfinti cu care se lauda ucrainenii de la Pecerska. De asemenea, nu exista nici o imagine a raclei pe internet, pentru a cunoaste daca a fost pusa vreodata la inchinare.

Conditiile in care ucrainenii s-au facut stapani pe Sfanta Teodora de la Sihla sunt neclare si azi. O varianta, probabil cea emisa de ucraineni, este ca in anul 1856, familia Sturdza ar fi convenit cu staretul Manastirii Pecerska din Kiev sa dea sfintele moaste in schimbul unor vesminte preotesti si arhieresti. In primul rand, nu este clar care dintre Sturdzi. Dimitrie A Sturdza, prim-ministrul nebun al Romaniei (a si murit, de altfel, intr-un ospiciu). Sau poate Mihail Strudza, domnitorul Moldovei pana in 1849. Cunoscut ca un rusofil convins, acesta pare mai curand suspectul principal. Dar de ce in 1856, cand Rusia ne inapoiaza judetele din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad si Ismail? In tot cazul, daca este asa, atunci ar trebui sa existe un document.

Cert e ca Parintele Ioanichie Balan, (foto OrthPhoto) care a si scris lucrarea Sfanta Teodora de la Sihla – floarea duhovniceasca a Moldovei, nu parea convins de aceasta varianta. Parintele Ioanichie scrie, intr-o povestire a vietii cuvioasei, ca moastele au ajuns la ucraineni “in conditii necunoscute”. Iar Parintele Profesor Mircea Pacurariu scrie la randul sau, in lucrare citata mai sus, ca moastele Sfintei Teodora ar fi intrat in posesia ucrainenilor intre 1828 – 1834, in timpul ocupatiei rusesti a Principatelor Romane.

Particele din moastele Sfintei Teodora de la Sihla nu se mai gasesc in Romania, spre inchinare, decat la Schitul Sihla, pentru ca cele de la Biserica cu hramul Sf. Nicolae a Manastirii Mihai Voda din Bucuresti, ctitorita de Mihai Viteazul si mutata de Nicolae Ceausescu, au fost furate in urma cu cativa ani.

Dupa parerea mea, Biserica Ortodoxa Romana are obligatia sa intreprinda demersurile necesare pentru repatrierea moastelor Sfintei noastre Cuvioase Teodora de la Sihla.




Print Friendly, PDF & Email
You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “Când o vor recupera românii, de la ucraineni, pe Sfânta Teodora de la Sihla, “floarea duhovnicească a Moldovei”? Ce spun “fraţii ortodocşi” ucraineni de la Pecerska şi ce scriu Parinţii Ioanichie Bălan şi Mircea Păcurariu”

  1. Teodora says:

    Este 15 martie 2015 si am fost la Lavra Pacerska, unde intelesesem ca ar fi o racla cu numele ”Sfinta Teodora din Carpati”. Am gasit trei Sfinte Teodora, dar niciuna supranumita ”din Carpati”, de unde intrebarea daca cineva a vazut aceasta racla cu acest supranume, si cand? Cat priveste pozele cu racla, si eu am cautat fara succes, dar nu sunt surprinsa pentru ca fotografiatul este interzis, deci nu sunt mari sanse de a fi obtinute. Multumesc anticipat pentru raspuns!

  2. VR says:

    Doamne ajuta! Nici eu nu stiu mai multe… Trebuia sa cereti explicatii la fata locului!

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova