“Nimeni nu este mai presus de Lege” – Constituţia României
O stafie bântuie România. Nu trebuie să vă mai spunem cine e că ştiţi deja. Urlă pe la toate televiziunile că marele mărturisitor şi gânditor ortodox Petre Ţuţea, martir al temniţelor comuniste şi cel care l-a definit pe Mihai Eminescu drept “Românul Absolut”, trebuie înlăturat “de pe spaţiul public” (sic). Dar, aşa cum a arătat Ministerul Apărării Naţionale în Cazul Ion Şiugariu, nici eroul-martir, nici Petre Ţuţea nu pot fi încadraţi în nici o circumstanţă în prevederile legii nr. 217/2015, art 2, lit c), care prevede că „prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale”.
Mai mult, pentru a închide definitiv orice alegaţii defăimătoare la adresa lui Petre Ţuţea, calomnii care pot fi taxate de lege, publicăm în atenţia tuturor municipalităţilor din România agresate de stafia în cauză Deciziile Curţii Supreme de Justiţie prin care “inculpatul” Petre Ţuţea este achitat şi reabilitat definitiv, de două ori! Este vorba de Decizia nr. 15/1997 a Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a admis recursul în anulare împotriva sentinţei nr. 241 din 20 decembrie 1957 a Tribunalului Militar a Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond şi a deciziei 57 din 22 februarie 1958 a Tribunalui suprem – Colegiul Militar, cu achitarea tuturor inculpaţilor “vinovaţi” de “uneltire contra ordinii sociale” în Dosarul din care face parte şi Petre Ţuţea şi de Decizia nr. 4/19 ianuarie 1998 a Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a admis recursul în anulare împotriva sentinţei nr. 179 din 29 septembrie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond şi a deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a Tribunalului suprem – Colegiul Militar, prin care Petre Ţutea era condamnat la 18 ani muncă silnică şi 8 ani degradare civică. Dacă marele român Petre Ţuţea a fost reabilitat prin două Decizii, poate exista cineva în această ţară deasupra Curţii Supreme de Justiţie a României?
Mulţumim CNSAS şi cercetătorului Mihai Floroiu pentru aceste Documente publicate azi de Ziaristi Online în materialul exclusiv “Iubita evreică a lui Petre Ţuţea. Documentele reabilitării de către Justiţia Română şi distincţiile regale primite de Petre Ţuţea, marele român atacat de mafioţi ai memoriei”
Citiţi şi daţi mai departe!
Prima Decizie:
Sursa: Roncea.Ro