Posts Tagged ‘aromanii’

Doleantele romanilor din Meglenie si a Societatii Macedo-Romane catre Primul Ministrul si Ministrul de Externe al Romaniei. Un document inedit. FOTO/DOC

O lectie pentru deputatul PDL Costica Canacheu si incercarile sale anti-romanesti privind aromanii. Grigore Lese si aromani farseroti din Cogeala. VIDEO


Sursa Video: http://ionut-puerava.blog.com/

Profesor Universitar Vioricăi Bălteanu: “Deputatul PDL Costică Canacheu îşi permite să ne ameninţe cu re-scrierea istoriei Europei din partea balcanică a sa şi cu re-scrierea istoriei limbii române, întrucât pretinde, împreună cu alte persoane, cu acelaşi nivel de cultură, că aromânii ar fi un popor aparte şi că dialectul pe care îl vorbesc ei, un dialect al limbii române, ar fi, de fapt, o limbă de sine stătătoare.”

Integral la: http://cubreacov.wordpress.com

BOOKMARK. Proiect Avdhela. Biblioteca Culturii Aromane online

Asociaţia Predania, prin Proiectul Avdhela, îşi propune să identifice, să editeze şi să ofere operele ştiinţifice şi artistice ale patrimoniului culturii aromâne şi ale celor înrudite ei. Aceste bunuri culturale, în special cele aflate în custodia publică, vor deveni accesibile cercetătorilor şi tuturor celor interesaţi în mod gratuit.

Suţata Predania pritu proiectulu Avdhela ari tu scupo si-află, si editeadzâ şi s-dhuruseascâ operili ştiinţifiţi şi artistiţi ţi ţânu di avearea culturală armâneascâ şi tuti operili ligati di aestâ aveari. Aesti luyurii culturali şi maxusu aţeali agiumti publiţi potu s-hibâ xitâxiti fârâ paradz di tuţ xităxitorľi şi di tuţ aţeľi ţi au simferu.

Proiectul Avdhela este non-profit, neguvernamental, realizat prin activitatea voluntară a persoanelor (autori şi colectiv editorial) şi instituţiilor care, în sens larg, se ocupă cu cercetarea, evoluţia şi păstrarea culturii aromâne.

Proiectul va include şi activităţi editoriale pe suport de hârtie (cărţi, reviste, broşuri), producţie multimedia (CD audio, CD-ROM, film etc.); va iniţia şi organiza întâlniri, simpozioane, şcoli de vară, programe culturale.

Proiectul se adresează, în principal, aromânilor în intenţia de a oferi mijloace de păstrare a limbii, de cunoaştere a originilor, evoluţiei istorice, sociale, spirituale etc. În egală măsură se adresează şi popoarelor spaţiului balcanic, în mijlocul cărora trăiesc comunităţile aromâne, pentru cunoaşterea mai temeinică a acestora, pentru a li se aprecia cultura, limba, tradiţiile străvechi, pentru a fi respectate şi tratate cu demnitate de către cei cu care convieţuiesc.

Principiile urmate în cadrul Proiectului Avdhela sunt:

(more…)

REZOLUTIA Congresului International al Aromanilor. CONGRESLU ARMÂNESCU, TIRANA, 17-19.XI.2009. Update cu DOCUMENT

ILARION TIU: Pe 19 noimebrie s-au încheiat la Tirana (Albania) lucrările Congresului Internaţional al Aromânilor, început marţi, 17 noiembrie. Participanţii la eveniment, care reprezentau asociaţii ale aromânilor din România, Albania, Macedonia şi Serbia au adoptat o rezoluţie, prin care se arată îngrijotaţi faţă de dezinteresul statelor de origine a aromânilor faţă de drepturile culturale şi etnice ale acestei comunităţi. De asemena, participanţii au combătut proliferarea la scară internaţională a unor entităţi „neo-aromâniste“, despre care susţin că au falsă legitimitate, cum ar fi: Fara Armânească (România), Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania etc. Conducătorii acestor organizaţii sunt acuzaţi că promovează artificial drepturile aromânilor (pe care-i descriu ca un popor diferit decât cel român), fiind interesaţi de fapt să obţină unele beneficii materiale personale.

Rezoluţia cere statului român să-şi asume răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică; să-şi asume public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor; să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor de pretutindeni pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic de drepturi şi libertăţi consacrate în documentele europene în materie; să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neo-aromânişti“.

De asemenea, participanţii la congres au decis ca, prin rezoluţie, să solicite forurilor europene şi internaţionale să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine ale aromânilor din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.

Rezoluţia adoptată urmează să fie înaintată în cel mai scurt timp organismelor europene de la Bruxelles, în vederea acordării drepturilor culturale ale aromânilor de la sud de Dunăre.

Cu o zi inainte s-au tinut comunicarile. Moderatori au fost domnul academician Dan Berindei şi ÎPS Calnic, care a adus de la Bucuresti un clopot pentru biserica aromanilor. Lucrările au tratat istoria zbuciumată a aromânilor în Peninsula Balcanică, cât şi în România comunistă. Ilarion Tiu remarca: Frumos din partea celor care au conferenţiat – dom’le, adevărul! Nu au încercat să ignore apartenenţa la Mişcarea legionară a multor aromâni, cum adesea am întâlnit ipocrizii de genul. Asta e istoria, ne-o asumăm, n-o criticăm!

Detalii si fotografii la http://ilariontiu.wordpress.com/

Congresul Aromânilor

AROMÂNII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

PREZENT ŞI PERSPECTIVE

Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009

REZOLUŢIE

Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor aromâneşti reprezentate la Congresul Internaţional al Aromânilor (Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009),

Invocând corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic sunt părţi,

Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic faţă de protejarea drepturilor etnice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a aromânilor,

Reamintind absenţa progreselor în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în implementarea Rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

Îngrijoraţi de proliferarea la scară internaţională a unor entităţi ”neoaromâniste” cu falsă legitimitate (Fara Armânească – România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania, ”Mandra Vlahă” – Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relaţiile acestora cu instituţiile statale şi internaţionale,

Alarmaţi de tendinţele acestor entităţi ”neoaromâniste” de a manipula informaţiile istorice şi realităţile contextului prezent al existenţei aromânilor în diverse state de origine („home countries”) din spaţiul balcanic sau din statele de imigraţie, având ca efect alienarea conştiinţei identitare a aromânilor,

Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor grupuri de aromâni (fărşeroţi, grămusteni, pindeni, moscopoleni etc.),

În deplin acord şi în continuarea Rezoluţiilor emise de:

Congresul de Cultură Macedo-Română din America de Nord (1 – 4.07.2005, Fairfield, Connecticut, SUA);

Congresul perenităţii vlahilor (aromânilor) în Balcani (23 – 24.08.2003, 26 – 27.08.2005, 24 – 26.08.2007, Constanţa, România);

În conformitate cu comunicatele şi declaraţiile de presă ale Societăţii de Cultură Macedo-Române, ale Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna”, ale Asociaţiei ”Picurarlu de la Pind”, ale Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”, ale Fundaţiei „Muşata Armână”, ale Fundaţiei Culturală Aromână „Dimândarea Părintească” ş.a.,

1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic,

2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea aromânilor sunt deformate în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în scopul neacordării pentru aromâni a statutului de minoritate naţională,

3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile din ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic caută să nu le recunoască acestora statutul de minoritate naţională şi drepturile aferente,

4. Reaminteşte statelor de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice,

5. Critică vehement încercările mistificatoare ale unor entităţi neoaromâniste cu falsă reprezentativitate şi legitimitate de a crea o nouă identitate a aromânilor, sub denumirea de ”macedonarmâni”, creând în mod intenţionat o confuzie cu denumirea tradiţională de „macedo-români”. Este o diversiune cu caracter extremist, izvorâtă din interese mercantile şi politice ale unor cercuri din România şi din afara ei, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene şi a dialectului aromân care, împreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân şi cel istroromân, formează limba română.

6. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii („macedonarmânii”) ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.

7. Reafirmă apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.

8. Cere statului român:

să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;

să-și exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;

să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rrămănilor/vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze , în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;

să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neoaromânişti” pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.

9. Solicită forurilor europene şi internaţionale îndrituite să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.

10. Punctele 8 şi 9 se referă şi la celelalte două ramuri ale românităţii: meglenoromânii şi istroromânii.

11. Decide constituirea Forumului Internaţional al Aromânilor (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale aromânilor de pretutindeni, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia (cu sediul la București), care să gestioneze problematica aromânească în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Internaţional al Aromânilor şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.

Notă: În contextul prezentei Rezoluţii, prin “state de origine a aromânilor (« home countries ») din spaţiul balcanic” trebuie să se înţeleagă state în care aromânii sunt autohtoni, în opoziţie cu statele de imigraţie a aromânilor, în conformitate cu termenii rezoluţiei 1333 (1997) a APCE.



Vangjel Shundi,

Preşedintele Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”

Aureliu Ciufecu,

Preşedintele Congresului de Cultură Macedo-Română din SUA

Ion Caramitru,

Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române

Prof.univ.dr. Aurel Papari,

Preşedintele Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne “Andrei Şaguna”

Conf.univ.dr. Stoica Lascu,

Preşedintele Asociaţiei ”Picurarlu de la Pind”

Drd. Ing. Gheorghe Zamani,

Preşedintele Asociaţiei Culturale ”Veria”

Zvetlana Nikolin,

Reprezentantul “In Medias Res” Serbia

Elena Wisoşenschi,

Preşedinta Asociaţiei ”Muşata Armână”

Victor Enache,

Preşedintele Asociaţiei Culturale ”Cârlibana”



IN APARAREA FRATILOR AROMANI. Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană. HARTA

Fraţii noştrii, AROMÂNII
În ţările din peninsula balcanică locuiesc astăzi între câteva sute de mii şi peste un milion de etnici români, vorbitori ai dialectelor istorice dacoromân, aromân şi meglenoromân. Cele mai mari concentraţii de români sunt în Grecia, Albania şi Republica Macedonia. Ziua de 23 mai este sărbătorită de aceştia ca zi naţională a românităţii balcanice. De ce anume 23 mai?
La 23 mai 1905 a fost publicat şi a intrat în vigoare un decret imperial, o IRADÉ, emisă cu o zi înainte, la 9/22 mai 1905, de către sultanul turc Abdül Hamîd. Prin această Iradea a sultanului era recunoscută oficial naţionalitatea română (ullah millet) din cuprinsul Imperiului Otoman şi i se recunoştea autonomia culturală şi dreptul de autoguvernare locală.
Ziua de 22 mai este considerată ziua naţională a tuturor românilor din Balcanii de sud şi occidentali, nu doar aromâni, dar şi meglenoromâni şi daco-români, numiţi laolaltă de turci, greci şi slavi cu exonimul comun de vlahi.
IRADEAUA sultanului Abdül Hamîd are următorul cuprins:
„Majestatea Sa Imperială Sultanul, care, însufleţit de sentimentele Sale de înaltă dreptate şi de părinteasca Sa grijă pentru popoarele Sale, acordă binefacerile şi bunăvoinţa Sa tuturor supuşilor Săi credincioşi, fără deosebire de neam şi religie, luând în considerare cererile depuse acum în urmă la picioarele Tronului Imperial de către supuşii Săi valahi, a binevoit să poruncească în privinţa lor ca, în virtutea drepturilor civile de care ei se bucură la fel ca ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze muhtari potrivit reglementărilor în vigoare; ca, aşa cum se face pentru celelalte comunităţi, să fie admişi şi membri valahi, potrivit regulii existente, în consiliile administrative şi ca să fie acordate facilităţi de autorităţile imperiale profesorilor numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor lor şi pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute de legile Imperiului în vederea deschiderii de noi aşezăminte şcolare”.
Aromânii au şi un imn, scris în dialect de cel mai mare poet al lor Constantin sau Costa Belimace. Imnul se numeşte Dimândarea părintească.

DIMÂNDAREA PĂRINTEASCĂ
Părinteasca dimândare
nă sprigiură cu foc mare,
fraţ di mumă şi di-un tată.
noi, armâni di eta toată.
Di sun plocili di murminţî
strigă-a noştri buni părinţî:
„Blăstem mare si-aibă-n casă
cari di limba-a lui si-alasă
care-şi lasă limba-a lui
s-lu-ardă pira focului,
să s-dirină viu pri loc,
să-li si frigă limba-n foc.
El în vatra-li părintească
fumelia s-nu-şi hărisească;
di fumeli curuni s-nu başe,
nat în leagăn si nu-nfaşe.
Care fudze di-a lui mumă
şi di părinteasca-li numă,
fuga-li doara-a Domnului
şi dulţeamea somnului!”
Astăzi , cu câteva excepţii fericite din Republica Macedonia, românii balcanici nu se pot bucura de drepturile cele mai elementare cuvenite minorităţilor etnice, fiind supuşi discriminării cultural-lingvistice şi asimilării acerbe, fapt devenit de notorietate în cazul aromânilor din Grecia.
Vezi mai jos
Recomandarea APCE nr. 1333 cu privire la “limba şi cultura aromână”:
http://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta97/frec1333.htm
http://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta97/erec1333.htm
şi o interpelare facută de subsemnatul la APCE privind aplicarea Recomandării 1333:
http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/23/2008/01/13/in-apararea-aromanilor-din-balcani/
Vlad Cubreacov

TOXICUL CANACHEU. Cum se inventeaza o noua minoritate si se falsifica istoria

Recunoasterea aromanilor ca minoritate etnica de catre autoritatile romane a devenit un obiectiv care a depasit demult stadiul larvar de intentie, organizatii aromane de orientare radicala creand un flux de presiune interna si internationala prin compromiterea izvoarelor istorice care autentifica originea profund roamneasca a acestei comunitati dialecatele.
Supus unor comentarii argumentate stiintific sub auspicii academice, subiectul sufera metastiintific evidenta istorica, nu doar prin discursul patriotic de fanfare, ci si prin fixarea calendaristica a unei aniversari care-si neaga vitutile unui moment istoric distinct de problematica istorica aromana, 23 mai “Ziua Aromanilor”.
Desigur, data are o insemnatate istorica, dar nu cea dorita si mult trambitata de anumiti reprezentati ai aromanilor vadit interesati de declararea aromanilor din Romania ca minoritate. Acest grup de interese pe care-l regasim mai ales intr-o autodenumita Comunitatea Aromanilor din Romania , si-a asumat un moment istoric ce nu apartine aromanilor, ci istoriei tuturor romanilor (daco-romani, vlahi, macedo-romani, megleno-romani, istro-romani). De fapt, 23 mai 1905 a fost data la care sultanul Abdul Hamid II conferea romanilor, si nu aromanilor, din Peninsula Balcanica un statut de autonomie limitata printr-un decret imperial.. Asistam insa la un mod agresiv de deturnare a semnificatiei unui eveniment istoric de catrea aceasta Comunitate a Aromanilor din Romania care incearca sa acrediteze ideea, care de cele mai multe ori a avut efesctul scontat in randul opiniei publice, ca documentul la care am facut referire ar fi generat “eliberarea aromanilor”. In acest mod lideri ai C.A.R. incearca sa acrediteze existenta unui “popor arman” si a unei false asa-zise minoritati etnice aromane in tara noastra.
Specialisti ai Academiei Romane au explicat foarte clar in mai multe randuri ca in acest decret imperial (iradea) nu s-a regasit niciodata termenul de aroman sau arman ci se face referire la poporul “ulagh” (valah) din Imperiul Otoman care obtinea, astfel, dreptul de a se organiza in comunitati dotate cu privilegii de autoadministrare, precum si deschiderea unor oportunitati ale statului roman pe linia finantarii educatiei, culturii si religiei romanilor din zona. Emiterea acestui decret de catre Sultan nu a fost nici pe departe intamplatoare datorandu-se, in fapt, unor indelungate tratative ale ambasadorului Romaniei in Imperiul Otoman, Alexandru Lahovary.
Fara sa mai punem la socoteala diferenta dintre calendarul pe stilul vechi sic el pe sytil nou, conform caruia evenimentul trebuia aniversat la data de 10 mai de toti romanii sud-dunareni, fie ei vlahi, macedo-romani sau megleno-romani, ca zi a tutror romanilor din afar granitelor.
Strategul acestor actiuni de deturnare a istoriei Romaniei ramane, fara doar si poate, Costica Canacheu care si-a manifestat permanent preocuparea de a coagula dezideratele aromanilor din spatiul balcanic in arealul sau actional prin crearea Consiliului Aromanilor din Balcani, in Albania, inregistrat ca persoana juridical pe langa Ministerul Justitiei din Tirana. Potrivit unui comunicat official al acestei organizatii neguvernamentale infiintate in Albania , “Consiliul Aromanilor isi propune sa recunoasca toate grupurile, asociatiile si persoanle private aromane (..), precum si obtinerea recunoasterii aromanilor in fiecare tara din Balcani unde traiesc comunitati aromane, ca popor distinct, regional, vorbitor de o limba cu o traditie milenara incepand din Macedonia antica si pan azi. Aceasta aventura pseudo-stiintifica ar trebui sa ne responsabilizeze din perspective unei atitudini de etica istorica, daca nu dorim o compromitere substantiala a identitatii romanesti.
In final, ne intrebam de ce colega d-lui Costica Canacheu (au candidat ca si colegi de partid in acelasi colegiu), o anume Cornelia Cazacu, a votat contra Romaniei in Parlamentul European un amendament prin care vlahii sunt considerati a fi alta minoritate decat cea romana in Serbia (credem ca e doar inceputul), de ce domnul Canacheu nu se agita sa obtina drepturi pentru aromanii din Grecia, mai intai, si de ce nu se sesizeaza niciun official roman ca un presedinte al unei comisii de o importanta deosebita (dupa cum cunoastem, Costica Canacheu este presedinte al Comisiei de Aparare si Securitate Nationala a Camerei Deputatilor) actioneaza constant contrar intereselor nationale in incercarea de a deturna un adevar istoric si de a afecta grav realtiile actuale ale statului cu etnicii romani de origine romana din Peninsula Balcanica?
MEMORIU

In ultima perioada constatam ca, in mod frecvent, anumite persoane care lucreaza in mass-media, precum si anumite institutii ale administratiei publice sau aflate insubordinea Ministerului Culturii si Cultelor dau curs unor solicitari venite din partea unor grupuri de interese care s-au cristalizat in cadru Asociatiei Comunitatea Aromanilor din Romania, probabil pe un anumit fond emotional, si promoveaza pe spatiul unor emisiuni sau cu ocazia unor evenimente culturale ideea existentei unei “minoritati aromane”.
Ion Caramitru, presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romana preciza intr-un comunicat, dorind sa traga un semnal de alarma ca, “sacrificand adevaruri istorice unor conjuncturi de moment, cetateni si fosti cetateni romani de origine aromaneasca, grupati in asociatii neguvernamentale, in tara si peste hotare, au devenit astazi promotorii ideii potrivit careia aromanii ar constitui, chiar si in Romania, o minoritate nationala romanica distincta, deosebita prin limba si cultura de natiunea romana”.
Reamintim ca, dupa cum reiese si din consultarea unor lucrari de specialitate ale unor autori romani si straini, limba roamna s-a format la nord si la sud de Dunare. Exista astfel, in afara frontierelor Romaniei, comunitati insemnate care vorbesc dialecte ale limbii romane: aroman, megleno-roman, istro-roman. In ceea ce priveste dialectal aroman s-au facut pasi importanti de catre autoritati prin Ministerul Educatie, Cercetarii si Tineretului pentru a se prezerva valorile identitare ale acestei ramuri a poporului roman-aromanii.
De cele mai multe ori am fost deosebit de surprinsi ca posturi centrale de televiziune pentru care avem un respect deosebit au cazut prada acestor manipulatori, facand publicitate unor teze fara support istoric si stiintific potrivit carora ar exista o asa-zisa minoritate aromana si un “popor aroman”. Este tot mai evident ca modelul urmat de cei care inventeaza aceasta minoritate au copiat modelul Voronin care incearca sa falsifice istoria inventand o “minoritate moldoveneasca”.
Regretabila este si includerea aromanilor, bineinteles la solicitarea aceluiasi grup de interese din cadrul Asocaitiei Comunitatea Aromanilor din Romania care se erijeaza in reprezentanti ai tuturor aromanilor din tara noastra si strainatate, in cadrul unor manifestari dedicate exclusiv minoritatilor nationale fapt care contribuie in mod evident la deformarea adevarului isoric in fata opiniei publice interne si nu in ultimul rand a celei internationale.
Pe aceasta cale Societatea de Cultura Macedo-Romana apărută la Bucureşti în anul 1860 si declarata de interes public prin Hotărârea Guvernului nr. 473/2008, impreuna cu Centrul pentru Studierea Romanilor de Pretutindeni si in asentimentul celorlalte asociatii si fundatii ale aromanilor din tara noastra care au reprezentanti in conducerea societatii noastre, invita reprezentantii mass-media la realizarea unor intalniri pentru a oferi anumite detalii privind originea comuna a romanilor si aromanilor.
Adresam rugamintea ca, pe spatiile emisiunilor sau cu ocazia unor evenimente culturale, aromanii sa nu mai fie prezentati ca minoritate pentru ca aceasta catalogare, din perspective noastra, adduce atingerii profundelor noastre sentimente romanesti si apartenetei nostre la romanitatea orientala.

Va multumim,

CENTRUL PENTRU STUDIEREA ROMANILOR DE PRETUTINDENI

SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA
Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova