Posts Tagged ‘arsenie boca’

Ținta blasfemiei Humanitas la adresa Părintelui Arsenie Boca: Blocarea canonizării Sfântului Ardealului. CNSAS are obligația să se autosesizeze: Tatiana Niculescu Bran, o Luciana Boia a lui Gabriel Liiceanu, falsifică ticălos viața lui Arsenie Boca și împroașcă cu noroi securistic memoria Mitropolitului Nicolae Bălan, salvator al evreilor din sudul Transilvaniei. UPDATE

Mai mulți cititori mi-au sesizat că o notă de-a mea publicată pe contul personal de Facebook cu privire la Tatiana Niculescu Bran și atentatul Humanitas la memoria Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului, a devenit invizibilă. Într-adevăr, deși la mine apare, pe alte terminale, “niet”. Nu e de mirare, deși am 9500 de abonați pe contul personal și 5000 pe pagina blogului. Aceasta este realitatea distopică a Facebook-ului controlat, în România, de securiști de neam prost. Reiau așadar aici comentariul despre Fakebook-ul Humanitas care poartă supratitlul scris cu mânuța lui de un turnător al Securității și atribuit în fals Părintelui Arsenie Boca de celebra “scriin-du-șitoare” a lui Liiceanu: “Ei mă consideră făcător de minuni. Viața lui Arsenie Boca”.

Înainte de a continua, vreau să subliniez pentru diverse fețe bisericești din această țară – și chiar și pentru alte cadre -, care găsesc de cuviință să se lase bătute pe burtă pe scene din Iași, de exemplu, sau Cluj, sau alte orașe,  în numele Ortodoxiei (!), de diverși maimuțoi cu pretenții de filosofi, sau să-i bage pe “sticla” Patriarhiei amploaiații, că fosta editură a Partidului, actuala Humanitas, a fost oferită pe tavă lui Gabriel Liiceanu de tovarășul lui de nedespărțit, mai ales în nopțile friguroase de la Păltiniș, Andrei Pleșu. Revin cu comentariul “nevăzut”:

Rușii se străduiesc de câțiva ani buni să-i maculeze imaginea Părintelui Arsenie Boca în spațiul online românesc și în sufletele românilor. O fac, vorba lui Eminescu, “surpând încet-încet” până “ajung să ceară și sufletul cuceriților”. Mai nou, un ungur a reclamat cu tupeu “brandul” Arsenie Boca, câteva organe fără minte ascultând de aberația “europeană” agitată de Budapesta. Scandal mizer, de tip “spining” profesionist, menit să netezească calea mediatică spre o mizerie și mai mare: o combinație “editorială” între cele două entități, Rusia și Ungaria. Tatiana Niculescu Bran, o adulatoare a propagandistului PCR Lucian Boia, îi merge pe urme șenilatului Humanitas pentru a mai atenta la demolarea unui “mit” – a se citi a unui simbol – al României autentice. Evident, luat din “topul” marilor români, pentru a satisface normele NKVD și ale succesorilor săi: Părintele Arsenie Boca.

Subiect ales, chipurile, “întâmplător”, după cum afirmă această Dorel în fuste a lui Liiceanu, altfel o mare scriitoare a editurilor antiromâneşti Humanitas şi Polirom care nu se încurcă, după cum se vede, deloc, dar absolut deloc cu scrisul. Ca să ne lămurim care este ținta exactă a operațiunii de război mediatic, cultural și spiritual, amintim că, vorba tovarășei în cauză, “întâmplător”, de dincolo de văzduhurile care luminează amintirea întunecată a gratiilor închisorilor bolșevice, Părintele Arsenie Boca ar putea fi primul “Sfânt al închisorilor” oficial,  în calitate de principal favorit din galeria demnă de Panteon național a martirilor și mărturisitorilor propuși spre canonizare, dosarul său fiind studiat în prezent de o comisie specială a Bisericii Ortodoxe Române. “Scriin-du-i” “povestea” falsificată a lui Arsenie Boca (cucoană, de ce plagiezi “adevarul ca poveste” al marelui ni-mic A. Plesu?), Tatiana Niculescu Bran nu devine doar o negrișoară a lui Gabriel Liiceanu, ci o răspândacă a turnătorilor de duzină ai Securității. Ipocrizia persoanei în cauză este fără limite. A avut de la cine învăța…

Victor Roncea

UPDATE: Tatiana Niculescu Bran și Gabriel Liiceanu spulberați de ucenicul Părintelui Arsenie Boca, Preasfințitul Daniil, Episcop-locțiitor al Daciei Felix: Volumul Humanitas, o blasfemie şi o infamie cu iz demonic

PS: Sursa “capturei” foto de mai sus provenită de pe pagina nestimabilei: Tatiana Niculescu falsifică, plagiază și maculează biografia Părintelui Arsenie Boca. FANTASMAGORIILE HUMANITAS

Din acest text, semnalat mai sus, rezultă de ce este necesară autosesizarea Colegiului CNSAS (și) în acest caz:

Operațiunea Tatianei Niculescu de denigrare a Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan (1882-1955), membru de onoare al Academiei Române, este ilegală (pp. 26-27; p. 56; p. 116). Sub presiunea agenților sovietici și a armatei sovietice s-a încercat epurarea sa din postul de mitropolit, după cum ne mărturisește Șef Rabinul Alexandru Șafran în memoriile sale, pregătindu-i-se un dosar cu materiale contrafăcute cu conținut obscen (pe care Tatiana Niculescu le citează ca surse sigure!). Este ilegală preluarea și difuzarea din arhivele CNSAS a unor astfel de obscenități: în conformitate cu prevederile art.28 alin. (3) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008, „în activitatea de documentare, cercetătorii acreditați au obligația să respecte și să ocrotească viața intima, familială și privată a celor care au fost persecutați de organele Securității Statului”. Șef Rabinul Alexandru Șafran ni-l înfățișează pe Mitropolitul Nicolae Bălan ca salvator al evreilor.” (Drd Florin Duțu)

Amintesc că Tatiana Niculescu Bran a batjocorit în mod similar, la Polirom, editura tandem a Humanitasului, memoria Patriarhului Teoctist (de restul porcăriilor anti-creștine, anti-Ortodoxia Română în special, făcute mână în mână cu Mungiu și Șerban, nici nu mai amintim).

Adaug că am transmis Patriarhiei Române Petiția Pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului – semnată de peste 15.000 de români – și totodată recomand aici o emisiune în care vrednica de pomenire Doamnă Aspazia Oțel Petrescu mărturisește despre sfințenia Părintelui Arsenie Boca, în timp ce cercetătorii Florin Duțu și Florian Bichir, fost membru al Colegiului CNSAS, ambii autori și coordonatori ai unor volume importante despre viața Părintelui Arsenie Boca, tratează propunerea de canonizare din punct de vedere științific.

Secțiunea “No comment”:

UPDATE: Un răspuns potrivit – Mitropolitul Ardealului anunță accelerarea demersurilor pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca: Biserica Ortodoxă Română nu a avut niciodată o astfel de manifestare a pietății credincioșilor față de o personalitate bisericească

Întru cuvenita canonizare a Părintelui Arsenie Boca: Mărturie de la moartea şi înmormântarea “Sfântului Ardealului”. 27 de ani în ceruri

parintele-arsenie-boca-in-arestul-securitatii-acnsas-marturisitorii-ro-civic-media-600x480

Preot iconom stavrofor Nicolae Streza, mărturie despre Părintele Arsenie Boca: “L-am cunoscut la Manastirea Brancoveanu din 1942 si pana la plecarea la Prislop, unde l-am cautat in vacanta Pastilor , in 1949, apoi iarasi l-am cautat si la Bucuresti, si la Draganescu. Am fost martorul desfasurarii marii miscari de redesteptare religios-morala, de la Sambata de Sus, din jud. Fagaras. Am participat la zeci de Sfinte Liturghii savarsite de Parintele Arsenie ca nimeni altul; imi aduc aminte cum rostea cuvintele, de la Sf. Diac: <<Luati mancati…>> si cele de la Sfantul Potir” <<Beti dintru acesta toti…”, plansul acela mistic, unic, la Sfanta Epicleza, cum n-am mai auzit la nici un liturghisitor, pana azi. Am ascultat zeci de predici, fie in biserica manastirii, fie afara, la umbra marelui copac de langa biserica, si apoi la altarul din mijlocul padurii, construit dupa planul sau. L-am auzit predicand la Fagaras, la Brasov – cand a vorbit despre “Calul Rosu”. L-am auzit la Draganescu, dand sfaturi celor ce-l cautau, si mi-am insemnat multe din cuvintele sale, din aceste teologumene si apoftegme, pe care le-am publicat in lucrarea <<Marturii despre Parintele Arsenie>> (Sibiu, 2003). Astfel, oarecum, mi-am insusit o anumita intelegere a lucrarii si duhului Parintelui Arsenie, ce strabate din tot ce ne-a lasat, ca zestre spirituala si duhovniceasca. Toate acestea ma indeamna sa scriu aceasta carte.”

***

“Personal, am afirmat adeseori, ca unul ce l-am ascultat pe Parintele Arsenie, predicand, de zeci de ori la Manastirea Brancoveanu, la Brasov, la Fagaras, la Sibiu si in satul natala Ludisor, ca una este sa citesti predicile Sale tiparite, si alta a fost sa-i asculti cuvantul inaripat si plin de duh si de patos crestin ortodox, si de profunzime evanghelica, invatand <<ca unul care are putere>> (Matei, 3, 29) adeseori, glasul sau tunand si din ochii sai parea ca izvorasc fulgere – impotriva pacatului si decaderii omului – si iarasi glasul melodic si plin de iubire pentru noi, multimea credinciosilor, care-l ascultam <<uimiti de invatatura Lui>> (Matei, 7, 28).

De aceea, citirea predicilor din <<Cuvinte vii>> trebuie facuta in liniste, cu credinta, cu evlavie si cu meditatia necesara, dar si cu examinarea constiintei – cum stam noi duhovniceste si obiectiv – fata de aceste invataturi, si ce hotarare luam pentru schimbarea, transformarea si transfigurarea vietii noastre crestine si ortodoxe. Citirea lor nu seamana unei lecturi obisnuite, ci presupune un efort intelectual, spiritual, avand alaturi Sfanta Scriptura sau cel putin Noul Testament, pentru a le intelege si apoi a le pune in practica vietii duhovnicesti.

***

“Ca incheiere a acestor consideratii, afirm cu toata convingerea si constiinta preoteasca, despre parintele Arsenie, ca s-a incadrat si manifestat toata viata – in a doua jumatate a veacului XX -, prin traire, prin fapte si cuvantari, ca unul dintre cei mai mari oratori bisericesti ai Bisericii Ortodoxe Romane, asemenea Apostolilor si Sfintilor Parinti. Dovada multimile de credinsiosi din toate paturile sociale, care alergau sa-l asculte, si a provocat miscarea unica si originala de la Manastirea Brancoveanu, din Tara Romaneasca.

Sfintia Sa a desfasurat in mijlocul neamului nostru si a drept-credinciosilor crestin-ortodocsi <<misiunea majora a preotiei, a propovaduirii lui Hristos-Dumnezeu adevarat si Om adevarat, precum si a sfintirii omului, ca sa aiba pacea lui Dumnezeu in sine, absolut in orice imprejurari s-ar afla in viata>>. (Extrase din lucrarea “Recenzie, rezumat si comentar la <<Cararea Imparatiei>>” – de preot iconom stavrofor Nicolae Streza, Ed. Credinta Stramoseasca, 2007)

***************************

DETALII DESPRE MOARTEA SI INMORMANTAREA PARINTELUI ARSENIE, redate in lucrarea “Marturii despre Parintele Arsenie” – de Pr. Nicolae Streza:

Inmormantarea Parintelui Arsenie Boca - Nov 1989 - Florin Dutu - Prislop - Foto 2 via Roncea Ro

“In anul 1989 am aflat ca Parintele este grav bolnav. Dupa spusele parintelui Savian Bunescu, suferea cu rinichii, iar Maica Zamfira ne-a spus ca suferea si cu inima si aceasta suferinta s-a agravat si a dus la sfarsitul vietii Parintelui Arsenie, in ziua de 28 noiembrie 1989, la Sinaia. Indata vestea s-a raspandit ca fulgerul in diferite parti si multi au aflat cu durere despre decesul Parintelui Arsenie. S-au facut diferite supozitii asupra decesului Parintelui. Maica Zamfira ne-a spus despre boala de cord, care a dus la decesul Parintelui. Au fost apoi discutii unde sa fie inhumat, dar Parintele Arsenie a spus, din timp, ca doreste sa fie ingropat la Manastirea Prislop (n.n. – remarcam durata foarte lunga de timp intre ziua mortii – 28 noiembrie, care a fost o zi de marti, si cea a inhumarii – 4 decembrie, care a fost lunea urmatoare; este inca o dovada absolut obiectiva cu privire la “pretiozitatea” Parintelui Arsenie inca si in 1989; nu se cunoaste motivul real al acestei prelungiri, cu totul atipica perioadei comuniste…). De asemenea ar fi declarat ca mormantul de la Prislop sa nu-i fie deschis niciodata, pana la inviere.

A treia zi de la decesul sau, am aflat ca inmormantarea va fi la 4 decembrie, la Prislop (n.n. iata ca, desi dorinta Parintelui Arsenie fusese clara, cineva sau ceva se opunea inmormantarii la Prislop, si a trebuit sa fie biruit…). Cu toate ca era in prag de iarna, cu zapada putina, am reusit sa ne ducem in ziua de 4 decembrie la Prislop. De la Targu-Mures am mers eu, sotia si fiul Mihai, devenit medic. De la Sibiu au venit preotul Nicolae si fiica Tatiana. Cand am ajuns la Prislop, in dimineata de 4 decembrie 1989, am intrat in biserica manastirii, unde Parintele, imbalsamat, era asezat in sicriu. Multi credinciosi venisera din toate partile, dar mai ales fagaraseni, brasoveni, sibieni, cu miile (cu masini mici, cu autobuze) sa participe la inmormantarea Parintelui iubit de toti. Cu lacrimi si cu suspine se apropiau de sicriu si se rugau la catafalcul Parintelui. Asa am facut si noi si trebuia sa facem loc la altii, pentru ca toti sa-l poata vedea pentru ultima data, pe acela care i-a zidit duhovniceste in Hristos. Barbati, femei, copii, preoti, monahi si monahii din toate partile venisera la Prislop. Era o mare de oameni, indoliati si indurerati, la despartirea de duhovnicul si Parintele lor. Slujba inmormantarii a fost facuta de un sobor de preoti, in frunte cu parintele Daniil (n.n. Stoenescu), pe atunci preot slujitor la Prislop si parintele Savian Bunescu, parohul din Draganescu, care au predicat evidentiind calitatile si realizarile Parintelui Arsenie.

Impreuna cu fiii mei si alti preoti si credinciosi, am ajutat la ducerea sicriului cu osemintele Parintelui, la mormantul din cimitir. Fiind mai in varsta (eram de apoape 64 de ani, la 6 ianuarie 1990) am ajutat de la capul Parintelui, cum se poate vedea dintr-o poza facuta de cineva la scoaterea sicriului din biserica si ducerea la cimitirul manastirii (n.n. Parintele Nicolae Streza, cu parul alb, se poate vedea in ambele fotografii de aici, la capul Parintelui Arsenie). Cei care au fost acolo stiu ca Parintele a fost asezat intr-un mormant captusit cu caramida, peste care s-au asezat dulapi de stejar sau brad, nu stiu sigur; apoi s-a asezat peste dulapi o foaie de plasa de nylon, pentru apararea patrunderii apei si apoi s-a aruncat pamantul scos din groapa. La capataiul Parintelui s-a asezat crucea dupa modul cunoscut, proiectat de Parintele si pentru maicile decedate. Pe cruce este scris doar atat: Arsenie Ieromonahul, 1910-1989.

Inmormantarea Parintelui Arsenie Boca - Nov 1989 - Florin Dutu - Prislop - Foto 1 via Roncea RoNu pot descrie in cuvinte starea sufleteasca a noastra, a tuturor, in acele momente si ore petrecute la inhumarea Parintelui si la slujba pentru odihna sufletului Sfintiei sale. Pentru mine, personal, s-a incheiat perioada de maturitate a vistii si a inceput Senectutea.” (Ed. Credinta Stramoseasca, editia 2009 (pag. 240-242))

***

Cititi si articolul publicat in Ziarul Lumina, “Ortodoxia credinţei şi a vieţii, criteriu fundamental pentru canonizare“, despre situatia procesului de canonizare a Parintelui Arsenie Boca, articol semnat de Andrei Paduraru la 27 noiembrie 2016, care este in fapt un interviu mai larg cu parintele conf. dr. Irimie Marga, profesor de drept canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, pe care il amintim si dedesubt.

***

Fotografiile sunt preluate de pe site-ul jurnalistului Victor Roncea (cu multumiri) si “au fost realizate de fiul doamnei Maria Bratu din Sibiu şi developate de Pr. conf. dr. Irimie Marga de la Sibiu, care le-a oferit cercetătorului Florin Duţu pentru lucrarea sa, “Viaţa Părintelui Arsenie Boca de la Prislop: 1910-1989“, Editura Floare Albă de Colţ, Bucureşti, 2015”, transmite Anomismia, căreia îi mulţumim în mod deosebit pentru evlavia şi râvna sa.

Vedeţi şi: FOTO UNICE de la înmormântarea Părintelui Arsenie Boca. 15.000 de români cer în scris Patriarhiei Române canonizarea Sfântului Ardealului. Cercetătorul Florin Duţu a întocmit o posibilă Anexă pentru viitorul dosar de canonizare. DOCUMENTE

Roncea.Ro vă informează că puteţi semna aici Petiţia pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca

Imagine cu un timbru gasit in Republica Moldova - cinste lor, basarabenilor!

Imagine cu un timbru gasit in Republica Moldova şi preluat de la MĂRTURISITORII – cinste lor, basarabenilor!

Urmăriţi şi: Conferinta: “Noi marturii documentare despre Parintele Arsenie Boca”, Deva, 2 decembrie 2016. Conferinta sustinuta de unul dintre membrii Comisiei speciale teologice mitropolitane care se ocupa de dosarul pentru propunerea de canonizare

Vedeţi si:

Petiţia pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca se apropie de 15.000 de semnături. 106 ani de la naşterea Sfântului Ardealului. FOTO

Peste 13.000 de români cer Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului. 26 de ani de la plecarea la Ceruri. 30 de fotografii şi documente din viaţa “Obiectivului BRATU”

Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului - ColoRostariu

Foto colorata de ColoRostariu

Pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca, ieromonah, teolog și pictor ortodox român, născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus, judeţul Hunedoara, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și, apoi, la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale şi darului de văzător cu duhul, mii de credincioși veneau să-l asculte. Însă, tot din acest motiv, a fost hărțuit de Securitatea bolşevică. A fost unul dintre martirii comunismului, fiind închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. După 1959, i s-a interzis activitatea preoţească până la moarte, care a survenit la 28 noiembrie 1989. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului se perindă, zilnic, sute de pelerini, iar la sărbătorile aniversare vin zeci de mii de credincioşi din întreaga ţară, care atestă prin mărturiile lor minunile săvârşite de Părintele Arsenie Boca. Pentru că evlavia populară vorbeşte de la sine, cerem Patriarhiei Române, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să înceapă demersurile fireşti pentru canonizarea Sfântului Ardealului.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Cercetătorul Florin Duţu a avut amabilitatea să ne ofere următorul extras din cartea sa Viata Parintelui Arsenie Boca de la Prislop: 1910 – 1989, editura Floare Alba de Colt, 2015:

CURRICULUM VITAE al Părintelui Arsenie Boca sau o posibilă anexă pentru viitorul dosar de canonizare

Oamenii îţi iartă orice, dar nu şi să le-o iei cu un pas înainte” (Părintele Arsenie BOCA, în: Sfinte aduceri-aminte, P.S. Daniil STOENESCU, „Arhanghelul” de la Prislop şi alte scrieri…, p. 261)

Socotim că frumuseţea artei scrise şi pictate de Părintele Arsenie Boca este de toată vrednicia… Rolul mare pe care l-a avut Părintele Arsenie Boca, ca trimis al lui Dumnezeu, este tocmai această mare lucrare de o deosebită adâncime duhovnicească pe care el a lăsat-o, iar noi, ca urmaşi ai lui, trebuie să ne hrănim dintr-însa şi să ne ostenim cu toată râvna să o ducem mai departe ca binecuvântare pentru nepoţii şi strănepoţii noştri. Aceasta a fost şi este misiunea Părintelui Arsenie Boca, şi el nu e mic înaintea lui Dumnezeu… Vrăjmaşul urlă la mormântul Părintelui.[1] (Arhimandritul Iustin PÎRVU)

Integral la PetitieOnline Pentru Canonizarea Parintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului, unde puteţi şi semna alături de alţi 13.000 de români

Mai multe lucrări despre viaţa Părintelui Arsenie la Editura Floare Albă de Colţ

Citiţi şi

AGERPRES: REPORTAJ Hunedoara: Credincioșii așteaptă canonizarea părintelui Arsenie Boca, la 26 de ani de la moartea sa (VIDEO)

MEDIAFAX: Când va fi canonizat Arsenie Boca

Sursa: Roncea.Ro
Mai multe articole la MĂRTURISITORII

E OFICIAL: Biserica Ortodoxă Română a început demersurile pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, mărturisitor al ortodoxiei româneşti şi pătimitor al închisorilor bolşevice. Slavă Domnului!

Parintele Arsenie-Boca 1Mitropolia Ardealului a început demersurile pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca. De asemenea, există o petiţie online prin care simplii credincioşi solicită liderilor spirituali ortodocşi să înceapă ceea ce mulţi aşteaptă de multă vreme: ridicarea marelui “pictor de suflete” la rang de sfânt, se scrie sub pseudonimul Dodo Romniceanu, al regretatului Horia Tabacu, în Evenimentul Zilei.

Astfel, s-a stabilit o comisie care va analiza viața Părintelui Arsenie, scrierile și activitatea acestuia. Un alt criteriu important il reprezintă evlavia populaţiei, iar părintele Arsenie Boca este adulat de sute de mii de credincioşi. Anual, sute de mii de români merg la mormântul Părintelui Arsenie Boca pentru a se ruga. Un criteriu important il reprezinta evlavia populară, iar parintele Arsenie Boca este adulat de sute de mii de credinciosi, care îl numesc deja „Sfântul Ardealului“. Vin cu miile, din toate colţurile ţării şi chiar de peste hotare,  pentru a se reculege la mormântul său de la Mănăstirea Prislop, în inima Retezatului. Părintele Arsenie Boca este considerat un „fenomen unic în istoria monahismului românesc“, iar amintirea lui domină și acum, cu putere, locurile prin care acesta a trecut în anii pe care și i-a dăruit credinței ortodoxe și Bisericii, scrie Evenimentul Zilei.

Primul pas din demersul intru posibila canonizare a Parintelui Arsenie Boca, a fost in sfarsit facut la nivelul ierarhilor: 28 septembrie 2015, declaratii de presa ale clericilor, scrie si Anomismia.

Parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei, a afirmat intr-un interviu redat fragmentat de Pro TV ca s-a initiat practic prima etapa, si anume strangerea de dovezi – respectiv asupra “ortodoxiei credintei si a sfinteniei vietii” Parintelui Arsenie, de catre Episcopia Devei si Hunedoarei – de care apartine Manastirea Prislop (si respectiv de superioara sa, Mitropolia Ardealului). Depunerea dosarului cu referatul sinteza cu motivele si argumentele care ar putea conduce la luarea unei hotarari de canonizare a Parintelui Arsenie Boca la Cancelaria Sfantului Sinod, adica practic prima etapa din metodologia amintita mai sus, urmeaza a fi facuta abia dupa culegerea dovezilor (pre-etapa curenta). Este totusi prima declaratie oficiala a unor membri ai Sinodului cu privire la demararea procesului ce ar putea conduce la canonizare…

Astazi, 29 septembrie 2015, la 105 ani de la nasterea Parintelui Arsenie Boca, jurnalistul Victor Roncea a adresat si depus o noua Cerere către Patriarhie pentru Dosarul de Canonizare al Părintelui Arsenie Boca, dupa ce, la 28 noiembrie 2014 a initiat o petitie pentru canonizarea Parintelui Arsenie, care la momentul actual are 12.367 semnaturi (este a doua scrisoare-cerere pe aceasta tema, adresata de jurnalist Patriarhului Romaniei), conchide sursa citată.

Slavă Domnului!

VIDEO. Istoricul Cristian Troncotă critică dur “legea antilegionară”: “Vor să-i ucidă pe martirii închisorilor a doua oară? Interzicem Istoria? O aberaţie! Incultură sau reavoinţă?” Stareţul Hariton Negrea: “Aşteptăm răspunsul Preşedintelui”


“Legea antilegionară” introdusă în Parlament de subalternul lui Victor Ponta, Alexandru Florian, fiul sinistrului comisar ideologic bolşevic Radu Florian (nume real necunoscut), prin intermediului lui Crin Antonescu şi a unui şpagar de milioane de euro ridicat de DNA, George Scutaru, fost corespondent ProTv la Moscova, şi “perfecţionată” de un informator condamnat al Securităţii, Ciprian Nica de la PSD, stârneşte uimirea istoricilor responsabili. Profesorul Cristian Troncotă, fost Decan al Facultăţii de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, a afirmat tranşat că această lege este “o aberaţie”! În cadrul unei emisiuni RTV de marţi, 7 iulie a.c., la care au participat telefonic istoricul Cristian Troncotă, şi stareţul Mănăstirii Părintelui Justin Pârvu, Părintele Hariton Negrea, s-a arătat că monahii de la Petru Vodă i-au adresat Preşedintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare în apărarea martirilor închisorilor comuniste, în care se solicită reanalizarea acestei legi în spiritul adevărului istoric. După cum arată Mănăstirea Petru Vodă, scrisoarea călugărilor privind ordonanţa OUG 31/2002 şi proiectul de lege PL-x 193/2014 a ajuns deja pe masa lui Iohannis, unde se află şi Legea în cauză, spre promulgare sau trimitere înapoi la Parlament.

Parintele Hariton Negrea - Manastirea Petru Voda a Parintelui Justin Parvu - Foto Cristina Nichitus Roncea

Parintele Hariton Negrea, staretul Manastirii Petru Voda a Parintelui Justin Parvu – Foto Cristina Nichitus Roncea

În Scrisoarea deschisă adresată Preşedintelui Klaus Iohannis, călugării susţin că “legea nu face diferenţa între dictatorul Adolf Hitler şi Mircea Vulcănescu sau părintele Dumitru Stăniloae. Legea întinează memoria sfinţilor mărturisitori şi mucenici, adică miile de clerici şi mireni care au pătimit şi au fost ucişi pentru că credeau în Dumnezeu, iar nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă. Dacă a-l cita pe părintele Dumitru Stăniloae va costa de la 3 luni la 3 ani de închisoare, dacă publicarea unui acatist către părintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare, atunci cum mai sunt pedepsiţi adevăraţii criminali de ieri şi de azi?”, întreabă retoric călugării de la Petru Vodă, citaţi de RTV şi alte publicaţii. “Pe noi ne interesează ca marile personalităţi care au fost parte a fenomenului legionar şi care au marcat România şi din punct de vedere politic şi cultural şi religios să nu fie denigrate sau chiar scoase în afara legii”, a afirmat Părintele Hariton Negrea (foto). “Noi nu forţăm lucrurile în nici un fel pentru că, în primul rând, suntem monahi ai Bisericii Ortdoxe Române”, a spus Părintele, adăugănd că “aşteptăm totuşi şi un răspuns, în timp” din partea Preşedintelui, “cu speranţa că se va analiza corect această problemă”.

O Comisie şi nu un căluş pentru adevărul istoric 

Mănăstirea Petru Vodă, prin vocea Părintelui Hariton, propune şi constituirea unei Comisii de istorici care să studieze fenomenul legionar, politic, religios şi cultural, şi să analizeze şi clarifice controversele perioadei din punct de vedere istoric şi nu ideologic. Propunerea notabilă completează poziţia Academiei Române, care, într-un Document oficial elaborat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului arată că Mişcarea Legionară nu a fost “fascistă”, poziţie ignorată însă de turnătorul Securităţii Ciprian Nica şi angajatul lui Victor Ponta, Alexandru Florian, care au “decretat” prin lege un fals istoric. Rămâne să mai aflăm, prin lege, că marxist-leniniştii ca Radu Florian au făcut în timpul liber rezistenţa din munţi? “Trebuie reținut faptul că adevărata măsură a luptei antibolșevice a fost dată de Mișcarea Legionară pe front, prin înrolarea deținuților politici în batalioanele disciplinare destinate primei linii, unde s-au evidențiat prin fapte de vitejie, apoi în lupta împotriva instaurării regimului comunist. Componenta majoră a mișcării naționale de rezistență anticomuniste din România a fost legionară, realitate ilustrată de procentul major al deținuților politici din perioada 1945-1964, apreciat la 75%”, se notează în documentul semnat de profesorul dr. în istorie Radu Ciuceanu, fost deţinut politic cu 15 ani de temniţă grea, inclusiv la Piteşti, închisoarea experimentelor anti-umane bolşevice. În Document este citat şi academicianul Dan Berindei, Președintele de Onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, care a afirmat public faptul că “Mișcarea Legionară nu poate fi calificată drept ‘fascistă’ întrucât nu întrunește, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic fascist”.

Aviz amatorilor: “Cu Istoria nu te poţi lua la trântă”

La rândul său, istoricul Cristian Troncotă s-a arătat în emisiunea RTV absolut revoltat de această “lege” catalogând-o drept “o aberaţie”. Părintele Hariton şi călugării de la Petru Vodă “au perfectă dreptate” contestând “legea”, a afirmat tranşant cunoscutul istoric. “Mie mi se pare cumva o inabilitate politică să încerci să promulgi o lege care vine să condamne un fenomen istoric, ceva care s-a petrecut demult în istorie. Chestiunea aceasta cu ‘lupta cu istoria’ mie unuia imi aduce aminte de un mental care aparţinea unei lumi revolute (bolşevice – n.m.). Deci parlamentarii ar trebui să reformuleze, Preşedintele să le ceară în mod expres să reformuleze, pentru că nu te poţi lua la trântă iarăşi cu Istoria. Este o chestiune care aparţine Istoriei. Este absolut aberant să ieşi cu o lege care să vină să-ţi interzică să vorbeşti. Ce să ne interzică? O să ne interzică nouă, profesorilor, istoricilor, să vorbim despre legionarism în spaţiul public? Pentru că Universitatea este un spaţiu public! Tinerii trebuie să cunoască Istoria… Interzicem Istoria? Asta mi se pare un lucru absolut de neacceptat!”, a afirmat profesorul Cristian Troncotă. “Şi, în ceea ce spunea Părintele adineauri, sigur că da, au fost oameni care au greşit şi au plătit. Au fost condamnaţi. Dar imensa masă a celor care au împărtăşit o ideologie şi care n-au făcut nici un fel de rele, dimpotrivă, au pătimit şi au suferit ororile Gulagului comunist din România, ce facem cu aceştia, îi mai omorâm o dată, îi mai condamnăm a doua oară? Mie mi se pare o chestiune absolut aberantă! Ori e vorba de incultură, ori e vorba de reavoinţă… Se întâmplă ceva ciudat în Parlamentul României.”, a conchis reputatul istoric şi general (r) citat de Roncea.Ro din cadrul emisiunii RTV preluate de revista Atitudini a Mănăstirii de maici de la Petru Vodă.

“Interesul mănăstirii noastre este în primul rînd creştin şi bisericesc”

“În abordarea acestei teme, interesul mănăstirii noastre este în primul rînd creştin şi bisericesc”, scrie Protosinghel Hariton Negrea într-o pozitie publicată de Mănăstirea Petru Vodă, ctitoria de călugări a Părintelui Justin închinată martirilor si mărturisitorilor închisorilor bolşevice. Cităm în continuare: “Credinţa, iar nu convingerile politice, au generat dorul de sfinţenie. O întreagă generaţie de români doritori şi iubitori de sfinţenie a trecut prin temniţele ateiste. Pe mulţi dintre aceştia Dumnezeu i-a proslăvit prin sfinte moaşte făcătoare de minuni, iar pe alţii i-a ales să dea mărturie creştinilor din România de astăzi că sfinţenia este posibilă, cu toată suferinţa de nemăsurat în cuvinte îndurată de două generaţii de români la jumătatea secolului XX. Pentru generaţia de astăzi şi pentru cele viitoare i-a ţinut în viaţă pe Părintele Dumitru Stăniloae, Părintele Arsenie Boca, Părintele Cleopa Ilie, Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Sofian Boghiu, Părintele Adrian Făgeţeanu, Părintele Roman Braga, Părintele Justin Pârvu, Părintele Ilie Lăcătuşu, Părintele Constantin Voicescu, Părintele Constantin Sârbu, Părintele Dimitrie Bejan, Părintele Crăciun Oprea, Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Părintele Ştefan Marcu şi alţi mari sfinţi ai vremurilor din urmă. Nu compromisurile i-au ţinut pe aceştia în viaţă în adîncul tenebrelor temniţelor ateiste, ci iubirea lor către Dumnezeu. Dumnezeu Însuşi vrea de la creştinii din România să-şi deschidă ochii minţii şi ai inimii şi să primească în sufletele lor iubirea de sfinţenie a acestor două generaţii de înaintaşi şi să o facă roditoare.”

Amin
academia romana - miscarea legionara - fascism -eliade nae ionescu tradu gyr tutea crainic

Emisiune de timbre specială In Memoriam Părintele Justin Pârvu şi Martirii şi Mărturisitorii români ortodocşi din Secolul XX. EXCLUSIV

Marturisitorii, Mucenicii si Sfintii Inchisorilor - Parintele Justin Parvu - Posta Moldovei 16 Iunie 2015După cum a fost informat în exclusivitate Roncea.Ro, la doi ani de la trecerea la viaţă veşnică a vrednicului de pomenire Părinte Arhimandrit Justin Pârvu (10 februarie 1919 – 16 iunie 2013), Poşta Moldovei a cinstit memoria Duhovnicului Neamului şi a colegilor săi de temniţă printr-o primă emisiune filatelică de excepţie, dintr-o serie dedicată martirilor şi mărturisitorilor români ortodocşi din Secolul XX. Realizată printr-o comandă specială a portalului Mărturisitorii.Ro, prima coliţă, de 12 timbre, executată în tiraj limitat şi emisă de Poşta Moldovei la 16.06.2015, înfăţişează chipurilor mucenicilor pentru Hristos închişi la ordinele comisarilor bolşevici ai ocupanţilor sovietici ai României, între care se numără Sfântul Închisorilor, Valeriu Gafencu, stareţul Mănăstirii Tismana, martirul Gherasim Iscu, Sfântul Ardealului, Arsenie Boca, Duhovnicul Neamului, Părintele Justin Pârvu si colegii săi de crez şi generaţie, Părinţii cu viaţă sfântă Arsenie Papacioc, Sofian Boghiu şi Gheorghe Calciu alăturii de mucenicii şi marii mărturisitori Constantin Oprişan, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic şi Petre Ţuţea. Cinste realizatorilor şi celor care s-au implicat în acest proiect de suflet!

Plic Marturisitorii, Mucenicii si Sfintii Inchisorilor cu Parintele Justin Parvu - Posta Moldovei 16 Iunie 2015Vedeţi şi:

Părintele Justin Pârvu, un sfânt coborât din icoane, revenit în ele (10 februarie 1919 – 16 iunie 2013). Timbru şi Carte In Memoriam

Doi ani cu Părintele Justin în Ceruri. Pomenirea de la Petru Vodă. FOTO/VIDEO

Mesajul Părintelui Justin către români la doi ani de la moartea sa. Cuviosul Justin Pârvu în propriile sale cuvinte

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova