Victor Roncea Blog

Un sondaj despre Unirea Basarabiei cu tara, initiat de CerSiPamantRomanesc si preluat de Victor-Roncea.blogspot.com/ si Roncea.ro a ajuns la un rezultat spectaculos, mai ales cand stim ca au votat cititorii nostri de pe ambele maluri ale Prutului, romani de pretutindeni. Este stiut ca un sondaj obisnuit intruneste circa 1200 de repondenti. Noi avem peste 5.550. Iata rezultatele lui, de 23 august 2010. Doamne ajuta!

Trotsky despre pactul Ribbentrop-Molotov

de Corneliu Vlad

23 august nu e o fila fasta in calendarul romanilor. E adevarat ca, in 1595, in aceasta zi, ostirea lui Mihai Viteazul a invins-o pe cea otomana a lui Sinan Pasa la Calugareni si in 1938 s-a semnat, la Bled, Acordul romano-ungaro-iugoslav care cuprindea o declaratie reciproca de neagresiune, dar peste un an, la Moscova, era semnat un Tratat germano-sovietic, tot de negresiune, iar peste alti cinci ani, Maresalul Antonescu era destituit din functia de Conducator al statului si Romania rupea alianta cu Germania si se alatura Aliatilor. Cat de bine sau de rau s-a actionat atunci se discuta de zeci de ani. Daca trebuie sa scriem 23 august sau 23 August cand vine vorba de aceasta data care a fost o vreme si sarbatoarea nationala a Romaniei, iarasi e o problema controversata. Dar ca prin actul de la 23 august 1944 razboiul din Europa s-a scurtat, mai toata lumea e de acord.

Sa revenim, insa, la 23 august 1939, cand s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov. Alt subiect de dispute. Istorice, politice. Rusii spun ca intelegerea le era necesara, caci prin ea URSS a mai castigat timp. Polonezii, balticii, romanii, si nu doar ei, afirma ca prin protocoalele secrete semnate ulterior, s-au impartit sferele de interese reciproce in Europa rasariteana. Toate acestea se stiu. Sa vedem insa ce credea despre pactul din 1939 Leon Trotsky, cel ce a agitat sabia revolutiei mondiale si a murit cu o sapaliga infipta in teasta, la ordinul lui Stalin, tot intr-o zi fatala de august (la 20 august 1940).

La numai o saptamana dupa faimosul pact germano-sovietic, Trotsky afirma, in Buletinul de impotrivire la acordul dintre URSS si Germania nazista, lucruri aproape profetice. Ii era, de altfel, usor sa prevada evolutii ulterioare, doar fusese “tovaras de munca, multa vreme, cu Iosif Stalin”, cum explica autorul rus Dmitri Babici intr-un comentariu transmis de agentia RIA Novosti. “Avantajele imediate obtinute de guvernul de la Kremlin, gratie aliantei sale cu Hitler, sunt pe deplin palpabile. URSS ramane inafara razboiului. Prin indepartarea amenintarii razboiului la frontiera de vest, ar fi de asteptat o slabire a presiunii pe frontiera de est, chiar incheierea unui acord cu Japonia. Foarte probabil, in schimbul Poloniei, Hitler va da liber Moscovei in actiunile sale fata de tarile de frontiera din Baltica”.

Exact asa s-a si intamplat. Cu Japonia s-a semnat un acord, iar tarile baltice au fost anexate.

Si mai scria atunci Trotsky: “Sa ne amintim ca, la scurt timp dupa acordul de la Munchen, secretarul Internationalei comuniste Dimitrov a anuntat, cu siguranta la ordinul lui Stalin, calendarul exact al viitoarelor operatiuni de ocupatie ale lui Hitler. Ocuparea Poloniei va surveni in toamna lui 1939. Vor urma Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Franta, Belgia. In sfarsit, in toamna lui 1941, Germnaia ar urma sa atace Uniunea Sovietica”.

“Ce precizie!” – se minuneaza comentatorul rus. Doar cu doua luni s-a inselat Trotsky in privinta invadarii URSS, in previziunile sale din 1939.

Mai departe insa, Trotsky o ia pe aratura. Fixul revolutiei mondiale ii joaca feste. El crede ca “rasturnarea lui Hitler va intari considerabil masele populare din URSS si va face imposibila existenta tiraniei de la Moscova”. N-a fost sa fie asa. Numai ca Trotsky  n-avea sa mai apuce sa-si constate eroarea de calcul. Sapaliga lunga a lui Stalin l-a salvat de o ultima dezamagire. (“Natiunea”)