Posts Tagged ‘cetatenia romana’

Cazul pitipoancei Irina Tarasiuk si a fufei intelectuale Patapievici. De ce le dau şi nu le dau dreptate lui Eugen Tomac şi George Damian

Fufa lui Basescu - Patapievici si pitipoanca Irina TarasiukCitititori Roncea.Ro cunosc probabil cazul Irina Tarasiuk – o pitipoanca de la Chisinau care s-a laudat pe Facebook ca si-a luat cetatenia romana doar ca sa calatoreasca linistita in UE. Am semnalat cazul in postarea despre marea soprana Maria Cebotari, protagonista si in filmul “Odesa in flacari”, care declara, spre deosebire de golancutele de azi: „Niciodată şi în nici o împrejurare nu mi-a trecut prin cap să spun altceva decât că sunt românca din Basarabia sau, pur si simplu: româncă!“. Eugen Tomac, basarabenul fost secretar de stat la Romanii de Pretutindeni, a cerut, cam pripit probabil, dar animat de sentimente romanesti, sa i se retraga cetatenia pitipoancei. Chipurile, bomba sexy de la Chisinau a tradat Romania. Corect? Da si nu prea. Pentru ca are cel putin un bunic roman, caci altfel nu si-ar fi primit cetatenia. Iar legea-i lege. In plus – nu stiu pentru cine e de bine sau de rau 🙂 – , si-a botezat copilul la aceeasi institutie unde se spovedeste finul lui Baconschi, ambasadorul Romaniei (?) la Chisinau, Marius Lizarduca: Biserica KGB care tine de “muma Moscova”. Si apoi, ce am face cu alte cazuri, cum este, de exemplu, cel al lui Iurie Rosca, care a declarat ca el respira cu un plaman romanesc si cu unul rusesc? Ii dam doar o jumatate de pasaport?

Cunoscutul editorialist al “Timpului” de la Chisinau, George Damian, a afirmat intr-un comentariu ca e bine sa facem distinctia dintre Basarabia din suflet si Basarabia – i.e. Republica Moldova – reala. Sigur ca George Damian are dreptate: Basarabia de azi e victima Experimentului Pitesti la scara extinsa, care a facut din oameni – neoameni, din romani – neromani. Mai ales din aluatul mai slab sau cel amestecat, cum este al acestei ucraino-rusoaice-“moldovence”. Asa au ajuns unii sa se creada “moldoveni”. Iar indobitocitii de azi de pe ambele maluri ale Prutului si inclusiv din presa de limba romana de la Bucuresti continua, reeducati la randul lor, experimentul bolsevic, numindu-i pe romanii basarabeni “moldoveni”, ca etnonim, si catalogand Republica Moldova drept “tara lor”, a”moldovenilor”. Am auzit asta si la nivel de MAE si chiar si mai sus. Daca as fi fost vreun dictator i-as fi bagat cu placere pe idiotii astia direct la sapat tunelul pentru gazoductul dintre Romania si actuala Republica Moldova, eventual cu o extensie pana in Insula Serpilor.

Dar sa revin: George Damian are dreptate si cand spune ca procedura de retragere a cetateniei in cazul Irinucai Tarasiuk va fi destul de grea si mai bine nu se initia. Dar, totusi, nu-i dau dreptate pana la capat, pentru ca initiativa lui Eugen Tomac, daca reuseste, ar putea avea un efect benefic si de partea ceastalalta a Prutului. Pai daca pitipoancei Tarasiuk i se retrage cetatenia pentru o biata declaratie pe Facebook, va dati seama ce caz vom avea pentru fufele intelectuale – si, in fond, apatride – ale lui Basescu, ca alde Patapievici? 🙂 🙂 🙂

PS: Lui Basescu i-a luat aproape 10 ani ca se dezica de Macovei si Ungureanu. Mai are 6 luni ca sa se lepede si de Patapievici si Tismaneanu. Dupa aceea va fi prea tarziu; va ramane pentru vecie presedintele tuturor antiromanilor, curlangiilor si turnatorilor de la GDS.

Dezinformarile Europei libere, Corneliu Coposu despre revizionismul maghiar si un reportaj emotionant cu un batran basaraben care si-a reprimit cetatenia romana la 85 de ani. Dovada ca in afara “Centralei” mai exista inca presa de calitate

Corneliu Coposu si Ion Ratiu
In 1986, in campania maghiara bine elaborata care avea loc in Occident impotriva Romania, in vederea reocuparii Transilvaniei de catre Ungaria, obsesie, dupa cum se vede, bolnava, apare si un Apel pentru “apararea drepturilor omului” in Europa de Est. Este perioada in care in presa occidentala erau publicate (ca si acum, de altfel) “stiri” de genul acesteia:

Doi unguri din Transilvania omorâti în bãtaie de români

„Doi români de origine maghiarã au fost omorâti în bãtaie, acum douã luni de cãtre militieni, potrivit informatiei primite de la Liga de apãrare a drepturilor omului în România, cu sediul la Paris. János Tamás, un muncitor de 42 de ani din satul Sindomini judetul Harghita, fãcuse rost de carne pentru o masã festivã cu ocazia primei comuniuni. În 23 mai a fost arestat de 4 militieni care au dorit sã afle de unde a cumpãrat mâncarea si l-au bãtut pânã a murit.  În 12 iunie, Imre Tamás, sofer de camion în vârstã de 38 de ani, a fost prins si omorât în bãtaie pentru cã a comandat o bere în limba maghiarã în satul Miercurea Ciuc, în apropierea Clujului” – Sursa “informatiei”: Mihnea Berindei. No comment.

Apelul la care ma refer a fost conceput de polonezul Iaşek Kuron (Jacek Kuroń), un fost lider al fiilor de nomenklaturisti bolsevici ai anilor ’50, intr-un grup supranumit al “cercetasilor rosii”, “turned dissident”, cum zic americanii, in anii ’60-’70, pentru a deveni chiar unul dintre fondatorii Solidaritatii. Adevarul – editia de Zalau! – ne informeaza ca in acest Apel se exprima admiraţia pentru poporul maghiar, care în urmă cu 30 de ani (1956) „a luptat cu mult curaj împotriva comunismului, precum şi hotărârea lor de a se alătura luptei pentru cererile menţionate în declaraţia disidenţilor din cele patru ţări“. Din Romania, se incearca, printr-o mica diversiune a Europei libere, alaturarea numelui lui Corneliu Coposu, impreuna cu cel al lui Ion Puiu si Nicolae Carandino, de semnatarii acestui Apel cu accente revizioniste maghiare. Coposu nu pica insa in plasa. Un informator al Securitatii consemneaza, conform articolului realizat de jurnalista Alina Pop:

“În aceeaşi discuţie, Coposu i-a spus informatorului că Ion Raţiu a făcut o mare gafă pentru că nu s-a consultat înainte cu el. De asemenea, i-a precizat că apelul, după ce elogia curajul ungurilor în 1956, când s-au ridicat împotriva comunismului, deplângea soarta Ungariei şi îndemna la realizarea Ungariei Mari de dinainte de 1918. „Or la un text cu un conţinut net favorabil ungurilor, cu vădite accente iredentiste şi care-i face şi mai cunoscuţi şi apreciaţi pe aceştia în faţa Occidentului, el nu consimte să fie semnat“, notează informatorul, potrivit documentelor aflate în dosarul lui Corneliu Coposu.”

Pentru a lamuri problema, Coposu ii scrie prompt lui Ratiu: “Aşa cum ţi-am transmis în convorbirea telefonică avută, şi aşa cum am comunicat şi corespondentului postului BBC, tot la telefon, cred că este vorba fie de o confuzie regretabilă, care ar trebui lămurită, fie de o inexplicabilă inducere în eroare. Informaţia, aşa cum a fost difuzată, trebuie rectificată în mod onest urgent”.

Afirmand “că interesele majore şi permanente ale României, care ar trebui să constituie o evanghelie adevăraţilor patrioţi includ integritatea teritorială în vest şi în est, până la graniţele etnice ale neamului”, Coposu sublinieaza, in scrisoarea catre Ratiu:

“Se pare ca intre propaganda cu nuanţă transparent revizionistă şi cu ieşiri inadmisibile la adresa ţării noastre, pe care le girează oficialitatea maghiară comunistă din Ungaria şi propaganda deşănţată şi injurioasă desfăşurată în Occident de către ungurii comunişti expatriaţi ar exista o subtilă şi discretă convergenţă.”

“In ce priveşte tendinţa voastră de colaborare cu expatriaţii maghiari pentru anumite obiective comune, cred că aceasta ar trebui să fie riguros condiţionată din partea românilor de o declaraţie publică neechivocă făcută de Comunitatea Maghiarilor Emigraţi că renunţă definitiv la calomnierea României, la falsificarea istoriei, la acţiunile lor revizioniste, la revendicarea, directă sau mascată, a Transilvaniei noastre. Ungaria Mare a tuturor nedreptăţilor şi asupririlor a fost definitiv înmormântată. Agitaţiile şi calomniile împrăştiate în Apus nu o vor resuscita. Se pare că între propaganda cu nuanţă transparent revizionistă şi cu ieşiri inadmisibile la adresa ţării noastre, pe care le girează oficialitatea maghiară comunistă din Ungaria şi propaganda deşănţată şi injurioasă desfăşurată în Occident de către ungurii comunişti expatriaţi ar exista o subtilă şi discretă convergenţă.” Jos palaria! Cel putin in aceasta privinta. Pentru ca, totusi, ca unul care l-am intervievat pe Coposu de cateva ori (si la Bucuresti si la Washington) trebuie sa afirm cu sinceritate ca erau afirmatii si directii care imi displaceau la el, cel putin in ultima parte a vietii lui.

Scrisoarea, impreuna cu un studiu realizat de “Senior” despre secui si alte documente din arhivele fostei Securitati, aflate acum la CNSAS, sunt prezentate, integral, într-o lucrare amplă şi inedită dedicată întregii familii Coposu, informeaza Adevarul de Zalau , care prezinta si alte detalii interesante in articolul citat (de unde provine si fotografia de mai sus). Este vorba despre „Monografia familiei Coposu – între istorie şi memorie“, scrisă de Marin Pop şi care va apărea zilele următoare la Editura Caiete Silvane din Salaj. O salutam!

De asemenea, Evenimentul Zilei, editia de Chisinau – Bravo! -, publica un emotionant reportaj cu un batran de 85 de ani care si-a dorit sa-i fie redata cetateania naturala, de roman, pentru a se inchina la mormantul lui Stefan de la Putna:

“Bătrânul care a stat 10 ani în gulagurile din Siberia pentru că a trecut Prutul clandestin.

Iese cu paşi înceţi din clădirea Consulatului României. E ziua în care timpul s-a oprit şi cele opt decenii şi jumătate de viaţă l-au tras de mânecă înapoi şi i-au adus oficial, cu acte în regulă, ceea ce ştia dintotdeauna: recunoaşterea faptului că este român. Bucuria lui Nicolae Baltag pentru plicul cu paşaportul primit e total diferită de a celorlalţi care ies din consulat. Foarte probabil, lui documentul românesc nu îi va folosi ca să îşi caute de lucru sau să fie turist prin Europa, ci doar ca să mai ajungă când i se face dor să se închine la mormântul lui Ştefan cel Mare, fără formalităţi birocratice.  Timp de trei ani Nicolae Baltag a aşteptat să primească actele. Pentru că a fost judecat în 1946 şi târât apoi prin închisorile din URSS din cauză că trecuse Prutul, i s-a spus că va fi organizată o comisie specială care să hotărască dacă îi vor fi sau nu făcute documentele. (!? – n.m.) (…)

“Eu când privesc harta României, mă uit ca la o haină fără mânecă. Mâneca asta e fosta provincie românească – Basarabia. Pe asta n-au lăsat-o întreagă. Au scurtat-o şi de sus, şi de jos. Au lăţit-o la mijloc şi au prefăcut-o într-un covoraş de şters picioarele pe care l-au pus la hotarul dintre Europa şi fosta Uniune Sovietică”, afirmă bătrânul. Soarta Moldovei îl doare şi azi. “Am dus o viaţă de cireadă. Ne-au vârât în turme şi ne-au băgat în cap că noi trebuie să ascultăm pe cineva, să fim ai cuiva. De asta s-a format o mentalitate neomenească, ce mai dăinuie şi azi. Omul pe pământ trebuie să trăiască cu viaţa şi soarta lui proprie, să se orienteze singur. Atâta timp cât ne vom numi Republica Moldova – ţară aparte, şi ne vom ţine de malul stâng al Nistrului, regulă nu va fi. Cât am trăit cu ţara, am trăit omeneşte”, spune Nicolae Baltag. ” Integral, in EvZ – Chisinau.

Pacat ca a fost uitata pe afara semnatura autorului sau a autoarei, pentru a putea transmite felicitarile personal. Si, de asemenea, ne lipseste fotografia batranului basarabean, provenit dintr-o familie de 16 copii (!). Oricum, felicitari! Dovada ca in afara “Centralei” de la Bucuresti – aflata aproape sub controlul total al neo-securistilor bolsevici – mai exista, inca, presa de calitate.

Vedeti si: Singurul REGRET al unui bătrân de 95 de ani, scăpat cu viaţă din război şi din Siberia: Mă tem că voi muri și n-o să mai văd România Mare, în care m-am născut și pentru care am luptat”

Monica Ghiurco, Premiul APTR 2013 pentru documentarul cu Larry Watts. Vlad Cubreacov despre orginile etnice si Rasaritul Romanesc. Faclia de Cluj: Un album despre BIOGRAFIA UNEI BIRUINŢE: PĂRINTELE JUSTIN MĂRTURISITORUL

Ziaristi Online:

Larry Watts in Mostenirea Clandestina - Lucrurile ies la iveala, treptatMonica Ghiurco, premiata pentru documentarul realizat cu Larry Watts “Mostenirea Clandestina” la Gala APTR 2013

Larry Watts in Mostenirea Clandestina - Romania plina de agenti sovietici

Portalul Ziaristi Online ii felicita din toata inima pe cei doi principali protagonisti ai acestui succes, Monica Ghiurco si Larry Watts, cat si pe toti cei care au contribuit la realizarea seriei de succes, care trebuie continuata pentru ca, asa cum spune si virusologul american “lucrurile ies la iveala, treptat”… Vedeti aici despre Mostenirea Clandestina pe Ziaristi Online

Vlad Cubreacov: DE CE ESTE CORECT CRITERIUL ”ORIGINII ETNICE”. Un studiu imbatabil despre cetatenia romana si o lectie oferita gratis legiuitorilor, in Senatul Romaniei

Vlad Cubreacov la Bucuresti in Senatul Romaniei la Conferinta despre Cetatenie Nov 2013

Vlad CUBREACOV, președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, fost membru al Subcomisiei APCE pentru minorități: Proiectul de lege dezbătut astăzi răspunde, în opinia noastră, pe deplin atât criteriilor de eurocoformitate, cât şi, mai ales, intereselor legitime și necesităţilor reale ale membrilor comunităţilor româneşti de peste hotare, de cele mai multe ori aflate cultural şi identitar în dificultate.

FACLIA: Un album despre BIOGRAFIA UNEI BIRUINŢE: PĂRINTELE JUSTIN MĂRTURISITORUL

Despre Parintele Justin Marturisitorul in Ziarul Faclia din Cluj

Un album despre care autoarea, Cristina Nichituş Roncea, reputat artist fotograf, mărturiseşte că este”un Album de suflet şi din suflet. Acesta e micul meu omagiu adus Părintelui şi vieţii monahale, pe care îl închin atît tuturor celor care l-au cunoscut şi s-au bucurat de minunile sale, cît şi celor care, sper, atunci cînd vor vedea chipul blînd şi ochii luminoşi din fotografiile Albumului, îşi vor dori să îl cunoască şi să se împărtăşească de-acum încolo din harul şi dragostea sa.”

BASARABIA SI BASESCU. Pragmatism si emotie. Analiza si reportaj. Corneliu Vlad: Relaţiile Bucureşti-Chişinău se focalizează în Europa unită

Scris de Corneliu Vlad  
Se confirmă, din nou, că pentru preşedintele Traian Băsescu relaţiilecu Republica Moldova sunt prioritatea nr. 1 în politica externă aRomâniei. Ca şi în primul său mandat, cea dintâi vizită oficială pecare a făcut-o a fost peste Prut. De data aceasta, contextul este multmai favorabil, dar şi unul mai complex, mai incert. Noua conducere dela Chişinău, parcă pentru a recupera timpul pierdut, înaintează temerarpe cel puţin trei direcţii salutare: adâncirea democraţiei, relaţiifireşti cu România şi apropiere de structurile europene. În toateaceste direcţii, de altfel complementare, Preşedinţia României, dar şicelelalte instituţii ale statului român, răspund cu promptitudineiniţiativelor Chişinăului şi, element foarte important, nusupralicitează.
Bilanţulvizitei şefului statului român şi a multor miniştri la Chişinău e maiconsistent decât al oricărei alte vizite la un asemenea nivel. Acordulpentru micul trafic de frontieră intră în funcţiune şi vor fi deblocatetoate cele 12 acorduri în negociere şi de la un moment dat îngheţate,acordarea cetăţeniei române celor în drept va depăşi inerţiile şitărăgănările birocratice, vor fi lansate proiecte comune prin cele 130de milioane de euro care vin de la UE, se preconizează un acord departeneriat pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană şi listapoate continua.
Bucureştiul a găsit, în sfârşit, cheia în relaţiilecu Chişinăul: cele două state de pe Prut se pot regăsi printr-oapartenenţă comună la Uniunea Europeană. Soluţie logică, dar nu simplă.Pentru că mai este o cheie ce trebuie să funcţioneze: relaţiilespecifice ale R. Moldova cu Federaţia Rusă. Poziţia Rusiei, dar şi aUcrainei, nu pot fi ignorate în demersurile europene şi de reglementarea problemei transnistrene ale Chişinăului. Apoi, chiar dacă, lainiţiativa României, la Bruxelles s-a creat Grupul de acţiune europeanăa R. Moldova, UE ezită încă să acorde acestui stat un tratament similarcelui aplicat ţărilor aspirante la integrare din Europa de sud-est.
Drumulspre Europa Unită al R. Moldova nu este aşadar neted. Nici situaţiapolitică internă nu este pe deplin stabilizată, nici problemeleeconomice şi sociale ale republicii nu sunt uşoare. Forţeleconservatoare, deşi în regres, nu şi-au spus ultimul cuvânt. Darîncrederea reciprocă, la nivel oficial, între cele două state cevorbesc aceeaşi limbă s-a restabilit, există obiective şi proiectecomune. Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu au fost evocaţi cu evlavie şide această dată, dar, spre deosebire de perioada euforică de laînceputul anilor 1990, liderii politici ai celor două state sunt multmai pragmatici, deşi preşedintele României nu a ezitat să mărturiseascăfaptul că are cu republica vecină o „relaţie de suflet“.
Legăturileemoţionale cu vecinii de peste Prut nu pot şi nu ar putea fi reprimate,dar ele trebuie dublate de înţelepciune politică în demersul delicat deapropiere firească a două state marcate în continuare de consecinţelepactului Ribbentrop-Molotov. În această chestiune, şeful statului românşi-a explicitat din nou, în modul cel mai clar, poziţia.
www.curentul.ro

Traian Băsescu a spus că istoria îl va judeca pe Vladimir Voronin

Scris de Nicolae Bucur
Ceade-a doua zi a vizitei desfăşurate de preşedintele Traian Băsescu înRepublica Moldova s-a dorit a fi una mai puţin politică şi mai multaplecată spre partea spirituală a legăturilor dintre Bucureşti şiChişinău. Dacă în prima zi a vizitei, şeful statului s-a întâlnit cutoţi reprezentanţii forurilor de conducere de peste Prut, cu care adiscutat aspecte bilaterale politico-economice, cea de a doua zi a fostrezervată cinstirii memoriei soldaţilor români căzuţi în cel de-alDoilea Război Mondial pentru apărarea acestui teritoriu, dar şigeneraţiei tinere, în care autorităţile române s-au declarat dispuse săinvestească.
Româniase va axa în cadrul strategiei pentru sprijinirea Republicii Moldova pepromovarea valorilor din tânăra generaţie de peste Prut. În acest sens,România va mobiliza din nou importante resurse financiare, dar şiumane, pentru ca elevii şi studenţii basarabeni să beneficieze deasistenţă financiară şi pedagogică în vederea finalizării studiilorpreuniversitare, dar şi a celor postuniversitare. „Cea mai mare parte adeciziilor României vizând Republica Moldova au în vedere tânărageneraţie, în sensul că tinerii din ţara vecină trebuie să aibă şanseegale cu tinerii europeni“, a declarat ieri Traian Băsescu în aulaUniversităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul.
Şeful statuluiromân a mai spus că locurile pentru tinerii care doresc să înveţe înRomânia vor fi suplimentate în 2010 cu circa 1.600, pentru ca ele să seridice la 5.000, de la 3.400, atâtea câte sunt alocate în prezent.Traian Băsescu a mai adus în discuţie şi rezolvarea problemei legate desemnarea Acordului privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor deînvăţământ dintre Bucureşti şi Chişinău. După discursul ţinut laUniversitatea din Cahul, Traian Băsescu şi omologul său moldovean,Mihai Ghimpu, au mers împreună pentru a vedea în ce stadiu se aflăamenajarea Consulatului României de la Cahul, care urmează să fie datîn folosinţă după 31 martie 2010.

Omagiu militar


Încursul dimineţii zilei de ieri, şeful statului român a depus în memoriaostaşilor români căzuţi pentru apărarea Basarabiei în cel de-al DoileaRăzboi Mondial o coroană de flori la Cimitirul Românesc de Onoare de laŢiganca, judeţul Cahul. Cu acest prilej, cei adunaţi la acest evenimentau ţinut un moment de reculegere, după care au fost intonate imnurilede stat şi s-au tras salve de arme. Conform datelor oferite de OficiulNaţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), cimitirul de la Ţigancaadăposteşte osemintele a 1.020 de soldaţi români ucişi în timpulcampaniei de Est din vara lui 1941, dintr-un total de 71.000 demilitari români căzuţi la datorie între iunie 1941 şi august 1944.

Iertarea lui Voronin

TraianBăsescu a mai afirmat miercuri seară, cu ocazia unui interviu oferitpostului PRO TV Chişinău, că personal îl poate ierta pe fostulpreşedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, darproblema reală este atitudinea sa duplicitară chiar şi în momentulîncheierii mandatului pentru care va fi judecat de istorie.Referindu-se la declaraţiile făcute de Mark Tkaciuk, sforarul ideologicdin spatele lui Voronin, care a declarat despre vizita lui TraianBăsescu că „infractorul s-a întors la locul faptei“, şeful de laCotroceni a catalogat aceste vorbe drept „propagandă bolşevică“. Înîncheierea interviului, Băsescu a mai spus că regretă faptul că Româniaa fost parte la formatul de negocieri privind situaţia dinTransnistria, dar că s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din1991. În această privinţă, şeful statului a mai adăugat că nu estemulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană în momentul defaţă.

România investeşte în noua generaţie de peste Prut
Curentul – vineri, 29 ianuarie 2010

SENATORUL IULIAN URBAN informeaza: Basarabenii isi vor putea redobandi mai usor cetatenia romana: Parlamentul a aprobat modificarea Legii cetateniei

Deputatii au adoptat cu 209 voturi favorabile, unul impotriva si doua abtineri, OUG 36 din 2009 pentru modificarea Legii cetateniei prin care este usurata modalitatea de redobandire a cetateniei romane pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicata fara acceptul lor, relateaza Newsn. Legea de aprobare a ordonantei a beneficiat de sprijinul tuturor grupurilor parlamentare din Camera fiind considerata drept un act reparatoriu fata de cei care si-au pierdut cetatenia romana din cauza circumstantelor istorice. “Legea este sustinuta de toti membrii grupului minoritatilor nationale care vad in adoptarea legii drept un progres important in democratia romaneasca”, a apreciat deputatul Aurel Vainer, reprezentantul comunitatii evreiesti. La randul sau, liderul grupului UDMR, Marton Arpad a salutat adoptarea legii. “Legea este o lege care poate fi data ca exemplu demn de urmat pentru toate tarile din Uniunea Europeana”, a spus Marton atragand insa atentia ca autoritatile guvernamentale trebuie sa faciliteze considerabil procedura de redobandire a cetateniei pentru ca normele actuale sunt descurajante pentru doritori.
Legea a suferit cateva modificari in Comisia juridica fata de forma adoptata de Senat. Astfel, persoanele care au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor precum si descendentii lor pana la gradul III nu reprimesc cetatenia prin recunoastere, ci la cerere. In al doilea rand, numarul membrilor comisiei din Ministerul de Justitie care analizeaza dosarele de redobandire a cetateniei a fost crescut de la 12 la 15 plus presedinte. In cazul respingerii cererii de redobandire a calitatii de cetatean roman, deputatii juristi au dat posibilitatea unui recurs chiar si in cazul in care contestatia a fost anterior judecata de catre o curte de apel. Astfel nemultumitii pot face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. (Z.O.)
Reclamati abuzurile la adresa [email protected]
sau la adresa Senatorului : [email protected]

www.urbaniulian.ro

BASARABENII PRIMESC CETATENIE PE BANDA: rusa, ucraineana, bulgara…

Site-ul Basarabeni.ro publica informatia de mai jos, provenita via PSD si a unei gazete incerte de la Chisinau, sub sigla unui proiect al tinerilor basarabeni: Cetatenia.ro. Ciudat. Cand s-au metamorfozat in pesedisti? Si oare ce s-a intamplat cu proiectul PDL, al lui Basescu sau mai stiu eu cui, pentru redarea cetateniei celor deposedati abuziv de ea? Ca se bateau unii cu pumnu-n piept ca, de maine, basarabenii primesc cetatenie pe banda. E drept nu au zis de care: rusa, ucraineana, bulgara…

Noi modificări la Legea Cetăţeniei Române

21.10.2009

cetatenia2.jpg

Biroul Parlamentar al Deputatului Tudor Panţîru a remis un comunicat de presă cu privire la modificările aduse Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române.
În sedinta din 20 octombrie 2009 a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, au fost adoptate un şir de modificări la Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, propuse de către deputatul Tudor Panţîru.

Aceste modificări vizează următoarele aspecte:

1.Numărul membrilor Comisiei de la Direcţia Cetăţenie. Acest număr a fost mărit de la 8 la 15, în vederea eficientizării activităţii de procesare a cererilor de redobândire/acordare a cetăţeniei.

2.Dreptul de a depune cererea de redobândire sau acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în România vor putea depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii. Forma actuală a legii prevede faptul că aceste persoane pot depune cererea doar dupa împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obţinerii dreptului de şedere.

3.Publicarea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române în partea I a Monitorului Oficial al României. Acest ordin nu va mai fi publicat în partea I a Monitorului Oficial al României, ci doar comunicat persoanei căreia i se acordă sau care îşi redobândeşte cetăţenia.

4.Emiterea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ordinul Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române va fi emis de îndată, spre deosebire de forma actuală a legii, potrivit căreia, acesta se emite în termen de 30 de zile de la data constatării îndeplinirii condiţiilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ulterior emiterii, ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se va comunica solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de îndată, spre deosebire de actuala formă a legii, care nu delimitează un termen de publicare a ordinului în Monitorul Oficial, lăsând la discreţia autorităţilor stabilirea acestui termen.

5.Capacitatea oficiilor consulare. A fost eliminata prevederea legală care limita capacitatea oficiilor consulare de programare a persoanelor care solicită redobândirea cetăţeniei române la 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.

6.Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă şi poate fi supusă recursului la secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Forma actuală a legii limitează dreptul solicitantului de a ataca ordinul de respingere a cererii de redobândire doar la Curtea de Apel Bucureşti.

7.Reorganizarea Direcţiei Cetăţenie. Începand cu 1 ianuarie 2010, va fi iniţiat procesul de reorganizare a Direcţiei Cetăţenie, prin transformarea acesteia în Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, având în subordine puncte de lucru pe teritoriul României, respectiv în judeţele de la graniţa de est a României precum şi în marile centre universitare. Obligaţia implementării acestei măsuri revine Guvernului României, care va decide asupra acestui aspect în perioada imediat următoare.

Etapa finală a procesului legislativ va avea loc în plenul Camerei Deputatilor, care este cameră decizională.

Comunicat de presă, Tudor Panţâru – Deputat PSD (iesit pe locul trei si ajuns in Parlament la redistribuire – nota mea)

CAMPANIA PRO CETATENIE – BASARABIA, Pamant Romanesc in "Romania libera"

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova