Posts Tagged ‘Dan Puric securist’

Tabu: La Multi Ani, Dan Puric!

Sursa: http://www.tabu.ro/articol_7052/sarbatoritul_zilei.html

Totusi, sa-i dam Puricului ce-i al Puricului: Este un mare mim si un bun actor si dansator!

Pacat ca vrea si mai multe dar… n-are cu ce… Ssst! E… tabu!

Vezi si: http://www.tabu.ro/video_186/exclusiv_tabu_ro__razvan_ciobanu_vorbeste_despre_sex.html

Inmormantarea profesorului Raul Volcinschi. In Memoriam. Ultimul interviu Roncea.ro, despre Biserica Sfintilor Inchisorilor de la Aiud si Dan Puric: “Pe oasele camarazilor noştri nu ei dispun, ci noi avem un cuvânt”

In loc de motto, o vorba de-a profesorului Raul Volcinschi despre epitaful lui J Edgar Hoover, faimosul sef al FBI, cuvant la fel de valabil si pentru dansul:

“Nu a cunoscut cuvantul frica decat din dictionar”.

NECROLOG

„Întoarce-te suflete al meu la odihna ta …”

Îndurerată familie şi întristată adunare,

Omul fără trup n-ar mai fi om, ar fi înger, omul fără suflet n-ar mai fi om, ar fi o vietate de rând, o maimuţă mai evoluată, cum se învăţa în anii trecuţi la şcoală, adică o fiinţă imaginară.

Astăzi, 12.01.2011, petrecem pe ultimul său drum pe Volcinschi Raul, profesor universitar, om de cultură în elita spiritualităţii româneşti.

Viaţa este alcătuită din lucruri triste, ce nu se pot înlătura. Marea virtute cere omului resemnarea, spunea Didon. Se resemnează, însă cel ce şi-a făcut în viaţă datoria de om, de semen, de creştin.

Un mare pedagog, Amos Komensky, spunea despre sufletul omului că este o sămânţă în care, deşi nu există forma plantei, se află fondul ei, care în anumite situaţii prinde rădăcini, creşte, formează ramuri, flori şi fructe. Sufletul omului cuprinde lumea, tot aşa cum sămânţa cuprinde în ea plante. Mai precis, sămânţa cuprinde în ea numai posibilitatea dezvoltării unei plante, iar sufletul putinţa cunoaşterii lumii. Unele dintre aceste adevăruri le-a cunoscut şi le-a împărtăşit şi studenţilor săi domnul profesor Raul Volcinschi. Fiecare om se realizează în viaţa sa trupească şi sufletească, pe trei planuri sau dimensiuni, care nu se pot inversa:

1)      prin propria lui fiinţă, după chipul lui Dumnezeu

2)      prin faptele sale

3)      prin opera sa

4)      prin urmaşii săi

Profesorul Raul Volcinschi s-a realizat în viaţa sa de om şi creştin prin aceste dimensiuni. Dacă hârtia este memoria omenirii, să urmărim aceste date scrise pe această hârtie, despre viaţa aceluia pe care-l petrecem dintre noi acum.

(more…)

Doamna Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic, catre un antieminescianist: “Pentru a înţelege de ce Mihai Eminescu este creştin, trebuie să fii tu în primul rând un bun creştin şi un bun român”

Mă interoghezi pe un ton cam inchizitorial de ce consider că Mihai Eminescu e un autentic creştin. Îmi pare rău că articolul meu afirmativ în acest sens te-a contrariat şi îmi pare şi mai rău că argumentul meu nu te-a convins.

Au nu s-au spus că cel care va aduce pe calea adevărului creştin un suflet rătăcit apostol se va numi? Ori eu tocmai despre aşa ceva am adus mărturie: fratele nostru Mihai nu numai că a readus pe calea Domnului suflete nefericite din temniţele roşii, ci a şi salvat suflete căzute în cea mai neagră deznădejde, datorită tocmai spiritului său profund creştin, al unora dintre poeziilor sale.

Întrebarea dumitale mă face să afirm mai apăsat că, pentru a înţelege de ce Mihai Eminescu este creştin, trebuie să fii tu în primul rând un bun creştin şi un bun român. Am recurs la menţionarea separată a acestor două caracteristici pentru a le sublinia, pentru că, de fapt, un bun român este în acelaşi timp şi un bun creştin ortodox, una fără alta nu se poate.

Opera eminesciană deschide dimensiuni spirituale infinite pe ambele coordonate. Universul său este spaţiu infinit şi timp infinit, dezmărginite dintr-o realitate autentic românească şi autentic creştină. Acest univers nu-l poţi înţelege dacă nu-l trăieşti în toată profunzimea lui şi dacă nu vibrezi la unison cu autorul lor la valorile spirituale la care te înalţă.

Cutez să afirm că multe poezii ce par profane sunt tot atât de autentic creştine ca şi cele cu conţinut religios. Te avertizez, însă, că, dacă nu te simţi a fi un autentic român, mai bine să nu citeşti rândurile ce urmează, pentru că nu vei înţelege mare lucru din ele şi, ca orice străin de spiritul eminescian, vei fi dezamăgit. În cel mai bun caz vei ridica nedumerit din umeri, iar în cel mai rău caz mă vei considera incultă, analfabetă, limitată, fundamentalistă, isterizată de Eminescu etc. Te asigur, însă, că, dacă o vei face, şi dumneata vei comite un păcat. Spun asta referindu-mă la haina pe care o porţi.

Nu intenţionez să-ţi dau răspuns savant, să te ameţesc cu analize super-intelectualizate, să te copleşesc cu încadrări sofisticate în curente, stiluri, filozofii, teologie etc. Vreau să te invit pur şi simplu să intrăm în spaţiul eminescian, ca să ne dăm seama cât este sau dacă este creştin. Te iau de mână şi intrăm în universul deschis de o poezie profană luată aleatoriu, un pastel ce formează cadrul unui sentiment de iubire. Parcurgând împreună cadrele deschise de “Sara pe deal”, sper că vei trăi sentimentul creştin eminescian direct, organic, emoţional, fără eseuri sofisticate sau exegeze teologicale înţesate de dogme indelibile. Vom retrăi un moment de har simplu dar vibrant, pentru că inima va fi străpunsă de scânteia divină datorită căreia poetul nepereche reuşeşte să deschidă spaţii infinite şi eterne, în acelaşi timp să înveşnicească clipa fugară smulsă trecerii inexorabile a timpului. Coardele sufletului tău vor vibra la unison cu ale Eminului şi te vei simţi acasă aici, ca de altfel oriunde şi oricând în vasta sa operă. Aşează-te, deci, confortabil în fotoliul tău, închide ochii şi uită absolut tot ce ştiai despre “Sara pe deal”. Şi, eliberat de orice preconcepţii, intră ca Marele Orb în cadrele ce ţi le prezint.

Cadrul I:

“Sara pe deal, buciumul sună cu jale,/ Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,/ Apele plâng, clar izvorând în fântâne”.

Cadrul II:

“Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară/ (…) Stelele nasc umezi pe bolta senină”.

Cadrul III:

“Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,/ Streşine vechi casele-n lună ridică,/ Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,/ Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare./ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara (…)”.

Să analizăm acum puţin aceste cadre.

(more…)

Dan Puric vrea sa faca o manastire mixta la Aiud, cu maici si calugari, care sa se roage intr-o Biserica coborata de pe luna pe post de naveta spatiala. FOTO PROIECT RAPA ROBILOR

Detalii despre planurile “Maestrului” Dan Puric si ale arhitectului sau, Radu Mihailescu, aici: http://www.anualadearhitectura.ro/proiecte/30

Se pare ca “Maestrul” a trecut de la o Moschee la o Biserica Extraterestra

Vezi si Profesorul Raul Volcinschi despre Dan Puric, “ochiul dracului” si Manastirea de la Aiud. VIDEO

Parintele Justin despre inaltarea unei biserici ortodoxe la Aiud si planurile “maestrului” si ale “arhitectilor”

Guru psihodramatic. Dan Puric, de la MISA la New Age

Cititorii noştri, care sunt mai bine informaţi decât noi, ne-au atras atenţia că doamna psiholog Cătălina Leca, organizatoarea conferinţei de la Braşov a domnului Dan Puric, este una şi aceeaşi persoană cu gazda psihoterapeutului New Age-ist André Moreau. (vezi www.moreauandre.com/ro_program_romania1.htm).

Dar cine este André Moreau?

Dr. André MOREAU este psihiatru, licentiat în psihologie, psihanalist. A urmat formari în psihodrama, analiza tranzactionala si terapia Gestalt. Este licentiat al Institutului de Gestalt din Cleveland (‘Gestalt Institute of Cleveland’), master practician în Programare neurolingvistica (PNL) si hipnoza ericksoniana, membru al Societatii Franceze de Gestalt si al Asociatiei Internationale de Psiho si Somatoterapie de la Strasbourg (AIS), fondator si fost vicepresedinte al Societatii Balint din Belgia unde a organizat primele grupuri Balint de formare psihologica pentru medici. Este psihoterapeut certificat de Asociatia Europeana de Psihoterapie si formator in cadrul Asociatiei de Psihoterapie Integrativa. A îndrumat grupuri de formare în Gestalt si psiho-somato-terapie în Polonia, Algeria, Rusia si Bolivia si conduce în prezent, în mod regulat, grupuri de formare în Gestalt si analiza tranzactionala în România, Franta, Germania si Ungaria. A predat timp de zece ani cursuri de psihologie clinica la Universitatea din Louvain, Facultatile de Medicina si Psihologie. Este autor a 12 carti si a numeroase articole aparute în revistele de specialitate. (conform http://www.moreauandre.com/ro_dr_moreau1.htm)

Ce este New-Age? De unde ştim că psihotehnicile promovate de Moreau sunt new-age-iste? Pentru o corectă informare a cititorilor noştri, vom recurge la fragmente semnificative preluate din cărţile unor autorităţi duhovniceşti şi ştiinţifice: Cuviosul Seraphim Rose, Bruno Würtz, Pr. Dan Bădulescu şi Pr. Sinică Palade. De asemenea, am apelat şi la informaţiile oferite de siteul de promovare al psihodramei în România.

Profităm de această ocazie pentru a atrage atenţia educatorilor, profesorilor, dar şi preoţilor ortodocşi care, credem că din neştiinţă, permit desfăşurarea unor astfel de manifestări new-age-iste în instituţiile de învăţământ sau în sfintele locaşuri. Aceste metode sunt demonice, după cum demonstrează textele pe care le postăm în încheierea acestei avertizări. Nu putem lăsa sufletele copiilor noştri pe mâna acestor lupi îmbrăcaţi în haine de oaie, care, chipurile, vor să ne vindece copiii, să le ofere o alternativă spirituală! Fraţilor, în toate aceste metode, pretins ştiinţifice, sunt “ascunşii paşi ai şoaptelor păgâne”. Să nu ne însoţim cu acestea! Diluarea învăţăturilor Bisericii ne face pradă uşoară în mâinile murdare ale vrăjmaşilor.

Pentru a nu lăsa loc de intepretări: nu ştim dacă dl Puric a cunoscut îndeletnicirile persoanei care i-a organizat conferinţa la Braşov, dar e curios cum, în ultima vreme, Maestrul apare în compania unor atei sau organizaţii anticreştine. Oare toţi i-or spune că “vor să facă bine pentru ţară”? (F.P.)

In acest sens este de amintit ca, pe langa faptul ca este membru alaturi de activistul anticrestin Cristian Pirvulescu in “Alianta Profesionistilor pentru Progres” si in “IPID”-ul secretarului Clubului de la Roma Calin Georgescu, trupa Dan Puric s-a lasat inchiriata de Mircea Geoana la ziua lui si a incantat membri MISA la festivalul de “incontinenta sexuala” de la… Casa Armatei din Timisoara.  Vezi:

GURU PURIC in Yoga Magazin: “Ma regasesc cu tibetanul, cu cel care practica meditatia zen… Acesta este crestinul ortodox adevarat.”

MISA caută “virilitatea” şi găseşte “satisfacţia” la Casa Armatei cu trupa Dan Puric

DAN PURIC, membru intr-o alta organizatie cu baza anti-crestina.

Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?” (Marcu 8, 36-37)

(more…)

Marele Maestru Dan Puric fata cu un suflet de copil si spate cu Securitatea. Minciuna, violenta, abjectie. AUDIO/VIDEO


Vlad Palas: M-am intalnit cu Dan Puric. M-am lamurit!
Zilele trecute am participat la o conferinţă susţinută la Braşov de domnul Dan Puric şi intitulată „Suflet de copil”. Era vorba ca la conferinţa să fie şi o discuţie interactivă cu tinerii mobilizaţi prin Inspectoratul Şcolar (pe bază de tabele nominale, ca la înalte oficialităţi politice!), dar această discuţie nu a mai avut până la urmă loc, tema conferinţei fiind schimbată în „martiraj”.

Am avut toată încrederea în domnul Dan Puric, sperând că e un om care crede cu adevărat în ortodoxie şi în sfinţii ţării acesteia. Am muncit personal pentru domnul Dan Puric în anii trecuţi, am lipit afişe pe timp de iarnă, i-am promovat conferinţele sale mai vechi pe care le-a susţinut la Braşov, am participat la discuţii cu domnul Puric (având în vedere că, alături de familia mea, am organizat două conferinţe şi două spectacole ale sale şi încă două ale trupei sale de pantomimă). Prin urmare, după conferinţa din 7 decembrie am mers să vorbesc cu dânsul. Aflasem dinainte că ar fi declarat că a semnat un angajament cu Securitatea. M-am dus să mă lămuresc, pentru că pe internet se vehiculau mai multe variante: ba că nu ar fi ştiut de ce a semnat, ba că ar fi semnat „pentru Basarabia”. Ei bine, răspunsul domnului Puric la o întrebare relativ simplă m-a făcut să realizez cu adevărat că domnul Puric este doar un actor care, din când în când, îşi mai uită şi el replicile. Mai întâi domnul Puric mi-a spus că a fost căutat într-o zi de un securist, care l-ar fi pus să semneze „ceva” pentru că vrea să elibereze Basarabia (in 1976!) şi că va trebui să îi dea în scris domnul Puric „orice informaţie despre ţară”. Oare de cine voia ofiţerul de securitate să elibereze Basarabia? De comunişti?! Deci, securitatea era, în opinia domnului Puric, anticomunista şi naţionalistă… în vreme ce în aceeaşi perioadă luptători români anticomunişti înfundau încă temniţele comuniste.

Întrebându-l pe domnul Puric de ce colaborează cu oameni din organizaţii anticreştine, mi-a răspuns ofuscat că aceştia i-au spus că vor „să facă bine” şi că printre ei s-ar afla şi creştini. Eu ştiu, însă, că nu poţi să fii în acelaşi timp şi cu Dumnezeu, şi cu mamona.

Am avut o mare dezamăgire în ceea ce-l priveşte pe domnul Dan Puric. Am crezut până în ultima clipă că poate va încerca să se desprindă de aceşti oameni, dar din păcate nu a făcut-o. Mă întreb de ce niciun coleg dintre cei cu care am lipit afişe în Braşov, cu care am împărţit fluturaşi pentru spectacole, cu care am vândut şi citit cărţile actorului, nu mai este alături de domnul Dan Puric? De ce foşti susţinători au început să-l părăsească? Mă gândesc la faptul că domnul Dan Puric s-a îndepărtat de Părintele Justin Pârvu pentru oameni suspuşi, cu influenţă, care să îl poată ajuta să dobândească „Sala Rapsodia” sau emisiunea de duminică de la ora 16 pe televiziunea naţională.

În ceea ce priveşte atacurile nedemne aduse întâi de un discipol al domnului Puric, apoi chiar de dumnealui, la adresa părinţilor mei, nu cred că ar fi nimic de spus. S-or fi gândit, măcar o clipă, ce simte un „suflet de copil” când îi sunt jigniţi părinţii?

Din acest moment, domnul Puric pentru mine nu mai reprezintă nimic altceva decât un biet actor înnebunit după bani şi faimă, care dă la o parte pe oricine pe principiul „să ne meargă nouă bine”.

P.S.: Îmi cer scuze dacă modul în care am scris este cam dur, aşa cum mi-am cerut, de altfel, scuze şi domnului Puric pentru tonul meu cam obraznic, dar îmi este greu, deşi mă străduiesc, să fiu altfel având în vedere toată încrederea pe care personal am investit-o în acest om. Într-un moment de furie, pentru a-mi arăta dispreţul pe care mi-l poartă, domnul Puric a declarat că ceea ce i-am spus eu i-a zis şi Părintele Justin Pârvu. Acesta este un compliment pentru mine, domnule Puric! În rest, vă dorim toate cele bune.

Vlad Palas – Romania, Uneste-te

“Maestrul” Dan Puric, Ziua Nationala si Romanii. PLUS: Aventurile Baronului Purichausen: Securitatea milita pentru Unirea Basarabiei cu Romania in… 1976! Vorbim de razboi cu URSS pentru republicile sovietice RSSM si RSSU


Florin Palas, VEGHEA: Îmi propusesem să nu mai scriu nimic despre Dan Puric. Am considerat că am spus ce era de spus. M-am răzgândit când am văzut inepţiile pe care le debitează actorul (Maestrul, după cum pretinde să i se spună) despre români şi România, într-o declaraţie acordată Jurnalului Naţional. Maestrul afirmă că Ziua Naţională ar putea fi schimbată cu ziua când România va reveni la normalitate, „când vom scăpa de securiştii ăştia care ne-au nenorocit”. Interesantă exprimarea, ne-au nenorocit. Corect ar fi fost să spună v-am nenorocit, doar a recunoscut de curând că a semnat Angajamentul cu Securitatea comunistă. Numai Brucan a mai avut tupeul să scrie despre cum comuniştii l-au chinuit pe Petre Ţuţea, uitând faptul că era redactorul-şef adjunct al ziarului Scânteia, care ceruse condamnarea la moarte a marelui gânditor român.

„România adevărată este mai importantă decât România Mare”, mai spune Maestrul. În sufletul trufaş nu poate intra evlavia cuvenită icoanei României Mari. Ascultându-l vorbind, ai crede că el şi numai el este România adevărată. Că doar nu acei ortodocşi, „oameni limitaţi, patologici, schizofrenici” (aşa cum declară unui post de televiziune din Vaslui), care i-ar fi aplicat „cele mai mari lovituri”, sunt România profundă. Poate ar mai accepta în România lui câţiva deţinuţi politic, care-i ţin isonul, crezând încă în bunele sale intenţii. În niciun caz, nu şi-ar găsi locul cei care îndrăznesc să cârâie împotriva proiectului „vilei ce se va numi mănăstire memorială” de la Aiud. Dar las’ că s-a ocupat Maestrul şi de ei. Astfel, într-o conferinţă ţinută la Sighet, discret supravegheat de disidenta creată în laboratoarele PCR, sub îndrumarea ministrului comunist Gogu Rădulescu, Ana Blandiana, Maestrul ia atitudine împotriva torţionarilor de la Piteşti (garnitura de criminalitate, cum o numeşte Maestrul) proveniţi din rândurile foştilor deţinuţi politic. Există o cutumă de bun-simţ în rândul deţinuţilor politic de a nu-i judeca pe cei care s-au prăbuşit sufleteşte în „experimentul Piteşti”, “cel mai cumplit sistem de detenţie din lume”, după cum spunea Soljeniţîn. Cu atât mai mult nu au dreptul alţii să-i judece pe cei căzuţi. Cum poate judeca un om care n-a fost nici măcar o oră în „iadul de la Piteşti”? Dar, uite că îndrăzneşte să o facă Maestrul, care, fără nicio constrângere, a semnat, în condiţii de libertate, un angajament cu Securitatea. Ştie oare controversatul Dan Puric prin ce suferinţe, de neimaginat pentru mintea omenească, au trecut luptătorii incriminaţi de el?

Dar Maestrul merge mai departe, afirmând că „Aceşti oameni din închisori au fost chinuiţi tot de români. Torţionarii au fost tot români. De unde atâta criminalitate?”. O teză dragă ocupanţilor comunişti şi urmaşilor lor (vezi Tismăneanu şi compania), care reuşesc un transfer incredibil: victimele (românii) sunt vinovate, iar nu torţionarii Kominternişti şi inspiratorii lor. Un arc peste timp al lui Puric şi Tismăneanu cu Roller, falsificatorul istoriei românilor după tiparul ocupantului sovietic. De altfel, Puric vorbeşte şi despre naţionalismul comunist, un concept contradictoriu în sine. În faţa acestei tentative perfide, trebuie să spunem răspicat: comunismul nu a fost românesc, ci antiromânesc. Falsificatorii istoriei despre regimul comunist din Romania vor să eludeze vinovăţiile reale pentru instaurarea holocaustului roşu.

Un prieten mi-a dat ştirea că Maestrul va conferenţia, la Braşov, pe tema „Suflet de copil”. Conferinţa este destinată liceenilor braşoveni care au rezultate deosebite la învăţătură şi va fi urmată de o discuţie interactivă despre istorie şi valori. O temă interesantă, evident. Cu siguranţă, Maestrul va vorbi, din nou, despre martiraj. Cum a vorbit şi la “simpozionul internaţional de martirologie” de la Hilton. Atunci, câţiva dintre luptătorii anticomunişti au stat în sală. La prezidiu erau Maestrul şi invitaţii săi. Niciunul nu trecuse măcar o zi prin închisorile comuniste. Dar fiecare le vorbea bătrânilor luptători despre martirajul generaţiei lor. Unul dintre invitaţii Maestrului le-a atacat agresiv idealurile tinereţii lor. N-a replicat nimeni. Pentru a nu-l supăra pe cel care a dat o lovitură de Maestru. Un furt de carismă, mutând luminile de la jertfitorii închisorilor comuniste spre sine însuşi. Cum ar spune Eminescu: „Nu slăvindu-te pe tine… lustruindu-se pe el”.

Ce le va spune, oare, tinerilor despre angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea la vârsta de 17 ani? E greu de anticipat răspunsul, pentru că până acum şi l-a modificat de câteva ori. Dacă la început n-a pomenit nimic despre colaborarea cu instituţia care a martirizat mărturisitorii români şi creştini din închisorile comuniste, apoi a declarat revistei Q-Magazine că nici nu ştia ce semnează la acea vârstă, pentru ca, recent, într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor, să pretindă că a semnat angajamentul pentru că securistul care l-a recrutat i-a spus că trebuie să luăm Basarabia (In 1976, cand era impartita in republicile sovietice RSSM si RSSU! – nota mea) („Am semnat. Era vorba despre Basarabia”, spune Maestrul). Dacă acest personaj nu şi-ar asuma rolul de formator de conştiinţe, fiind luat în serios de oamenii înşelaţi de imaginea sa, am muri de râs. În fapt, este doar o penibilă tentativă de justificare în faţa deţinuţilor politic, pentru a-şi salva bruma de credibilitate pe care o mai are în rândul acestora. Era greu să le explice supravieţuitorilor închisorilor comuniste că nu ştia ce înseamnă Securitatea la vârsta de 17 ani, când alţii, la aceeaşi vârstă, preferau moartea în locul dezonoarei de a colabora cu regimul comunist. Aşa că a schimbat stratagema. Şi, spunându-i cineva de o declaraţie a lui Petre Ţuţea, care spunea că poţi să te faci de râs dacă ajută pentru a lua Basarabia înapoi, s-a gândit să declare această aberaţie, care ar umfla pieptul oricărui securist. Auzi, Securitatea lupta pentru Basarabia! În plin regim comunist!

În rest, rămâne cum am mai spus: Maestrul este un actor plin de sclipici, dar lipsit de substanţă. Un actor grăbit, creat punct cu punct în laboratoare oculte. Maestrul are faţă, dar nu are chip. Cine o fi oare Marele Maestru?

Semnal: Romania Uneste-te!

Vezi si “Regizorul” David Schwartz la TVR despre 1 Decembrie: Sa schimbam Ziua Nationala cu 23 august, deoarece “a fost un succes pentru ca a fost incheiat pactul cu regimul fascist”

Campania pentru schimbarea Zilei Nationale a Romaniei. Cine si de ce doreste aceasta. Recidivistul Tokes Laszlo si a “n”-a Declaratie de la Budapesta: “1 Decembrie este o zi de doliu”

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova