Posts Tagged ‘DEX’

Fundatia Soros Budapesta si capusele din Romania schimba denumirea de tigan in DEX. Academia Romana a decis sa modifice explicatia si la “tigan” si la “jidan”

Academia Română va face modificările solicitate de mai multe organizaţii şi instituţii pentru cele două cuvinte pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi evreilor, într-un nou tiraj al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), a declarat vicepreşedintele Academiei pentru Mediafax.

Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române şi directorul Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, a mai spus că un nou tiraj DEX va ieşi “în curând” de la tipografie şi va cuprinde “toate modificările solicitate”.

Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” a transmis o scrisoare deschisă Institutului “Iorgu Iordan-Al. Rosseti”, prin care îi solicită să respecte recomandarea fǎcutǎ de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în ceea ce priveşte rectificarea definiţiei cuvântului “ţigan” în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a II-a din 2009, potrivit unui comunicat remis Mediafax.

Cititi materialul Civic Media: Romania in plin razboi axiologic: cum au devenit romanii romi

“Vǎ solicitǎm sǎ luaţi mǎsuri pentru a rectifica imediat definiţia cuvântului «ţigan», dupǎ cum urmeazǎ: sǎ consemnaţi caracterul peiorativ al cuvântului «ţigan» atunci când acesta din urmǎ este folosit pentru a denumi o persoanǎ care aparţine minoritǎţii rome şi sǎ specificaţi cǎ folosirea acestui cuvânt nu este recomandatǎ deoarece este considerat ofensator (discrimineazǎ împotriva minoritǎţii rome), sǎ consemnaţi caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiţia cuvântului «ţigan», care în prezent apare: «Epitet dat unei persoane cu apucǎturi rele», sǎ definiţi minoritatea naţionalǎ în dreptul cuvântului «rom», care va deveni astfel termenul de referinţǎ (termenul principal) în locul cuvântului «ţigan»”, se arată în scrisoarea transmisă de Agenţia “Împreună”, alături de alte 15 organizaţii din România, directorului Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” Marius Sala şi, spre înştiinţare, preşedintelui CNCD, Csaba Ferenc Asztalos.

“Pǎstrarea situaţiei actuale în ceea ce priveşte definirea cuvântului «ţigan» perpetueazǎ promovarea unor atitudini cu caracter profund discriminator şi degradant de cǎtre cea mai înaltǎ instituţie de culturǎ a statului cu rol formator. De aceea, înţelegem sǎ urmǎm cǎile legale în faţa instanţelor competente, în cazul în care situaţia nu va fi remediatǎ într-un termen rezonabil”, se arată în încheierea scrisorii semnate de Gelu Duminică, director executiv, Agenţia pentru Dezvoltare Comunitarǎ “Împreunǎ”.

Solicitarea este susţinută şi de Asociaţia Culturală “Amphitheatrrom”, Asociaţia Divers Târgu Mureş, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate Sastipen, Centrul “Step by Step” pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, Fundaţia Soros România, Guvernul României Departamentul pentru Relaţii Interetnice – Marko Attila, preşedinte, Institutul Intercultural Timişoara, Liga Proeuropa, Policy Center for Roma and Minorities – Valeriu Nicolae, Preşedinte, Roma Education Fund Budapesta, Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, Urbanplan, Alina Kovacs – coordonator programe, Fundaţia Soros Budapesta, Cosima Rughiniş – conferenţiar universitar Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – Universitatea Bucureşti şi Istvan Haller – secretar de stat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Pe de altă parte, în 8 august, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a solicitat Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din cadrul Academiei Române, să schimbe din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române definiţia cuvântului “jidan”, considerat insultător la adresa evreilor, şi să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ.

Potrivit scrisorii trimise atunci de Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, în DEX, ediţia din 1998, termenul “jidan” era definit ca “un cuvânt popular şi peiorativ”. În DEX, ediţia a II-a din 2009, termenul “jidan” a fost redefinit şi prezentat publicului larg ca un cuvânt “familiar” care poate fi folosit în loc de cuvântul “evreu”.

În răspunsul Academiei Române la această scrisoare se spunea: “În ediţiile viitoare ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom include indicaţii care să nu lase loc unor interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul «(cu sens peiorativ, nerecomandat)». În ce priveşte corectarea imediată, fără întârziere şi în mod permanent a definiţiei cuvântului «jidan», tot ce putem face este să publicăm o notă explicativă în media sau pe internet”. Atunci, reprezentanţii Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” au mai spus că următoarea ediţie a DEX este preconizată să apară în 2014, în conformitate cu planul de cercetare al Institutului de Lingvistică.

Totuşi, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România a considerat că răspunsul Academiei Române nu este mulţumitor. Astfel, într-o adresă transmisă ulterior Academiei Române – Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” şi în atenţia academicianului Marius Sala, MCA cerea explicarea “sensului rasist şi antisemit” al termenului “jidan”.

“Definirea acestui cuvânt numai ca un cuvânt cu «sens peiorativ şi nerecomandat», aşa cum aţi propus în răspunsul dvs. către noi, omite efectele distructive pe care cuvântul «jidan» le-a produs în vremurile în care el a fost adoptat, la nivel naţional şi formal, ca o altă denumire, familiară, pentru «evreu». Această denumire reprezenta atunci, şi reprezintă astăzi, negarea propriei noastre umanităţi. În aceste condiţii, exprimând din nou aprecierea noastră pentru răspunsul dumneavoastră prompt, vă solicităm ca, în corectarea neîntârziată a definiţiei cuvântului «jidan», să ţineţi seama de opinia noastră, cei care în România încă suntem numiţi «jidani» şi care, în acest moment, şi pe fondul actualei definiţii a cuvântului «jidan», întâmpinăm dificultăţi în a ne regăsi şi apăra dreptul la demnitate în ţara noastră”, se mai spunea în adresa MCA România din 16 august.

Surse: Ziare.ro si Romania Libera

Autor: AVRAM ELIZA

FOTO: Pe vremea cand strainii nu ne faceau tigani. Tarani, evrei si legionari, un roman, un rudar si un tigan in arhiva fotografica a LIFE MAGAZINE

“Mama Rusie” si-a facut schimbare de sex. Vladimir Putin, transexualul anului. FOTO. Academia Romana: “JIDANUL” ramane in DEX. Katz nu este de acord. DOCUMENT

Ziaristi Online: “Mama Rusie” si-a facut schimbare de sex. Vladimir Putin, transexualul anului. FOTO

Vladimir-Putin-as-an-Old-Woman-Mama Rusie si-a schimbat sexul Transsexual Mother Russia

Dupa ce un deputat rus din Partidul sau a declarat ca “Rusia este tatăl României”, Vladimir Putin a fost obligat sa-si faca schimbare de sex, pentru a nu-i nemultumi pe cei care mai credeau in “Mama-Rusie”. FOTO EXCLUSIV

Academia Romana: “JIDANUL” ramane in DEX. Katz nu este de acord. DOCUMENT

Academia Romana raspunde pe tema cuvantului JIDAN

Maximillian Katz, director fondator al MCA România, a declarat: “Răspunsul Academiei Române nu este mulţumitor din punctul nostru de vedere“. El a mai spus că, în următoarea perioadă, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România îşi va prezenta punctul de vedere oficial cu privire la răspunsul Academiei Române. Katz nu a oferit explicaţii suplimentare.

“JIDANUL”, de la lingvistul evreu Lazăr Șeineanu la afaceristul Marco Maximilan Katz. O lectie din partea scriitorului Dan Culcer si un facsimil explicativ despre “jidan”, “jidov” si “jidovesc”


Excesele monitorizării. Lingviști și teroriști amatori
de Dan Culcer

Nu reiau informațiile privind activitatea comercialo-monitorizantă a acestui evreu, originar din România, revenit să facă afaceri în România. Glasul pământului, desigur. S-au scris deja destule. Nu pot verifica aceste informații, le tratez sub beneficiu de inventar. Are dreptul să facă comerț, dacă respectă legea română. Probabil că afacerile merg mai puțin bine, devreme ce are timp să monitorizeze.

Problema definițiilor și informațiilor din dicționare și enciclopedii este veche. Pe vremuri, intelectualii românii se plîngeau și, întrucât nimic nu s-a schimbat, se pot plânge mereu, că nimeni nu-i ascultă, că prezențele românești în enciclopedii străine sunt firave și articolele conțin greșeli jenante.
Dar nu am auzit ca românii să fi cerut schimbarea definițiilor într-un dicționar. Ar fi fost stupid.
Cred că nici aici nu e vorba de modificarea unei definiții, ci de introducerea unui sens suplimentar. Ceea ce este logic. În unele contexte, în mod normal, doar în unele contexte, expresia «jidan» are o încărcătură neplăcută pentru un evreu și este folosită de un român ca o caracterizare negativă.
Cuvântul jidan are cel puțin patru sensuri în limba română. Cel mai vechi este cel care e atestat în documente istorice ca echivalent pentru uriași. Este și cel mai puțin cunoscut.
L-am folosit într-un poem și un poet israelian originar din România, căruia i-am trimis cartea, a fost șocat din principiu, că am folosit cuvântul jidan, deși în context era clar că scriam despre tatăl meu, văzut de mine, copil, ca un uriaș.
Referințele mele la un dicționar al limbii române redactat de un lingvist evreu, Lazăr Șeineanu, ca argument pentru sensul respectiv, care nu-i era cunoscut amicului, nu par să-i fost de folos. Deși, ca ungarofon, amicul, știa că evreii sunt numiți de unguri, zsido, ceea ce zice același lucru. Iar în maghiară acest cuvânt este folosit de evrei când vorbesc despre ei. Studiile de istorie sau demografie scrise de evrei unguri conțin acest cuvânt și nimeni nu protestează.
Sensul unui cuvânt se modifică, depinde de context. Nici un cuvânt nu este pejorativ în sine. «Broscar» înseamnă vânător de broaște dar și mâncător de broaște, și are sens pejorativ doar în contextul în care vrem să-i dăm un sens peiorativ, vorbind despre italieni sau francezi, ca mâncători de broaște, disprețuiți de cei pentru care broaștele nu ar fi comestibile.
Ne aflăm în cazul unei cereri care poate fi studiată și eventual acceptată de lingviști, doar dacă este vorba de a adăuga un sens suplimentar în dicționar, specific, despre folosirea cuvântului și cu sens pejorativ, dar nu doar cu sens pejorativ. Dra asta nu însemnaă că practicile lingivistice se vor schimba doar fiindcă MMK a cerut ceva.
Ignoranța acestuia privitoare la fenomenele lingvistice, cutezanța teroristă, obrăznicia celui care a formulat cererea se manifestă aici în toată splendoarea lor.
Marco Maximilian Katz speră oare că se vor găsi turnători care să raporteze despre utilizarea expresiei «jidan», combinată cu sau fără vreun epitet mai mult decît pejorativ, în sens tradițional? Speră deci MMK că nu vor mai exista inși care să cuteze să folosească un cuvânt care, în alte limbi, există deasemenea, cu sau fără sens negativ, și că inițiativa sa ar avea efecte mondiale, ca să nu zic universale, prin interzicerea sa derivată din impunerea sensului pejorativ, ca unic sens acceptat?
Ne aflăm în situația de după război, când expresia era interzisă de comuniști, fiindcă erau protejați evreii de partid, din partidul de evrei, de orice jignire.
Când, prin 1955, în clasa în care mă școleam la Cluj, evreul Corpus a fost «jidănit» de un coleg, în cadrul unui conflict care nu avusese nici o referință ideologică sau rasială, —eram martor de la început—, colegul nostru a reacționat violent și cu totală îndreptățire : fusese tratat astfel cu intenția de jignire. Lovitura cu piciorul dată de Corpus în testicolele colegului era o reacție care putea să ducă la estropierea colegului sau chiar la moartea lui. Acesta a căzut chircit pe podeau unsă cu motorină. A fost apoi transportat la spital. În condiții normale, o anchetă ar fi trebuit să urmeze, pentru a stabili dacă sănătatea celui căzut a suferit, dacă exista un raport de proporționalitatea între jignirea verbală adusă lui Corpus și lovitura periculoasă aplicată de acesta celui care îl jignise.
Situația a fost însă mușamalizată. Spre onoarea lui Corpus, acesta s-a simțit satisfăcut și nici el, nici părințiii lui nu au depus o plângere la partid sau la Securitate, pentru antisemitism. Cel puțin, după știința mea. Viața celui căzut, cu coaiele strivite, ar fi putut deveni un infern, după o pâră atât de gravă la Secu. În acea epocă așa se lucra, uneori. Nu cred că ne-am putea întoarce acolo. MMK nu trebuie să se iluzioneze.
Mă întreb, dat fiind faptul că DEX este obligat să citeze un text pentru a ilustra contextul pejorativ, exemplar, din ce operă se va extrage fragmentul? Sau se va evita exemplul ca să nu fie acuzați autorii de difuzarea unor texte antisemite?

Dan Culcer

P.S. Un colaborator israelit originar din România, al revistei Asymetria, credea că nuvela lui Caragiale, O făclie de Paște, ar fi un text antisemit. Sper să-și fi schimbat opinia, după o relectură.

Evreii cer Academiei Române schimbarea definiţiei cuvântului “jidan” din DEX

Integral la Ziaristi Online

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova