Posts Tagged ‘Dinu C Giurescu’

Incursiunea in Transnistria, cu fotografii de Cristina Nichitus Roncea pentru Basarabia-Bucovina.Info si ZOOM Mediafax, la ordinea zilei in presa de pe ambele maluri ale Prutului

Baza-ruseasca-Cetatea-Tighina-Transnistria-foto-Cristina-Nichitus-Roncea-Basarabia-Bucovina-InfoZiarul Gandul publica un foarte simpatic reportaj din Transnistria, ilustrat si cu fotografii de Cristina Nichitus Roncea, realizate pentru portalul Basarabia-Bucovina.Info, si pentru care a fost, de altfel, si premiata de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania ( ­čÖé ). Articolul a fost reprodus de Ziaristi Online cu titlul:

Cum mi-am dat ├«nt├ólnire ├«n Tiraspol cu Lenin la statuie. Back in USSR 2014: Reportaj G├óndul din Transnistria cu fotografii de Cristina Nichitu┼č Roncea ┼či Elena Pavel ┬╗

Este vorba de fotografiile din foto-reportajele:

si

Ziarul basarabean Timpul face o foarte frumoasa prezentare acestor fotografii, sub titlul:

(GALERIE FOTO) Povestea Basarabiei expusă prin obiectivul unui fotograf român

Jurnalul de Chisinau reproduce la randul sau – cu mici omisiuni regretabile – materialul din Gandul.

De asemenea, am descoperit chiar azi, Dan Tomozei, tocmai din China! Multumiri! Multumim si colegilor de la eTransMedia, pentru preluarea articolului!

O parte din fotografii au fost prezentate si pe ZOOM Mediafax – Basarabia si Bucovina (inclusiv Transnistria), unde a avut aproximativ 1500 de distribuiri pe Facebook.

Dar cel mai important material este, cu siguranta, cel publicat de Magazin Istoric, de catre profesorul Giurescu, caruia ii multumim din nou: Acad. Dinu C. Giurescu despre Basarabia-Bucovina.Info in revista Magazin Istoric: ÔÇťO realizare ├«n slujba istoriei ┼či civiliza┼úiei rom├óne┼čti, spre folosul nostru al tuturorÔÇŁ. UPDATE: Aniversarea Unirii cu Larry Watts si Ilie Badescu. VIDEO

Daca tot s-a dezghetat zona o sa mai publicam zilele acestea si din celalalte vreo 1500-2000 de cadre ramase cat si mici filmari cu Tighina si Tiraspol.  Vedeti si o scurta prezentare video realizata cu ocazia premiilor UZP:

Acad. Dinu C. Giurescu despre proiectul Basarabia-Bucovina.Info – portal si album – in Magazin Istoric, la 96 de ani de la Unire, cu fotografii de Cristina Nichitus Roncea

UPDATE: In vederea celebrarii Unirii Basarabiei cu tara, marti, 25 martie 2014, vom organiza un eveniment academic cu o premiera publicistica. Vom reveni!
Magazin Istoric Coperta si Album Martie 2014 Basarabia-Bucovina.Info Prof. Dinu Giurescu - Roncea RoPrestigioasa revista Magazin Istoric, una dintre cele mai serioase (de fapt, chiar cea mai serioasa) si longevive publicatii din Romania, celebreaza aniversarea a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu tara printr-o prezentare extraordinar de gentila a proiectului Basarabia-Bucovina.Info – portal si album de fotografii – care cuprinde un articol introductiv al profesorului academician Dinu C. Giurescu si “Albumul Istoric” al acestui numar, 3 (564), din martie 2014 (foto mai sus, extras din interior). Multumim in mod deosebit nobilului istoric Dinu C. Giurescu si realizatorilor Magazin Istoric. Redam cateva randuri din cuvantul profesorului si va invitam sa cautati revista la chioscurile de presa din orasul Dvs, la Muzeul National de Istorie a Romaniei sau sa o cititi in varianta online, cu abonament, la un pret foarte avantajos, atat pentru cititorii din tara cat si pentru cei din strainatate.

Magazin Istoric Mihai ViteazulAcad. Dinu C. Giurescu: “Trecutul revine ├«n fa┼úa fiec─ârei genera┼úii pe mai multe c─âi. Basarabia-Bucovina.Info, ÔÇ×proiectul interactivÔÇť realizat de Cristina Nichitu┼č Roncea ┼či Victor Roncea, reprezint─â unul din acestea. El cere ├«ns─â cuno┼čtin┼úe, pricepere, ├«n┼úelegere pentru ceea ce va fi fost, sim┼ú artistic ┼či d─âruire. Autorii albumului ┼či portalului arat─â c─â au toate aceste calit─â┼úi. Merit─â s─â le mul┼úumim pentru ceea ce au realizat. Str─âdania lor este ├«n slujba istoriei ┼či civiliza┼úiei rom├óne┼čti, spre folosul nostru al tuturor.”

Mentiune: Autorii proiectului au fost premiati pentru crearea acestui portal de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania si de Asociatia Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism din Romania.

Magazin Istoric Martie 2014 Basarabia-Bucovina.Info Acad. Prof. Dinu Giurescu - Cristina si Victor Roncea Ro

 

La Multi Ani Profesorului Dinu C. Giurescu la 87 de ani! Omagiile Basarabiei si Bucovinei! Plus: Nu ratati azi la TVR2, de la ora 16.00, despre elevii anticomunisti: Ion Varlam, detinut politic la 14 ani! VIDEO UPDATE

Profesorul-Dinu-C-Giurescu-Foto-c-Cristina-Nichitus-RonceaLa Multi Ani Domnului Profesor Dinu Giurescu la 87 de ani!

La 15 februarie 1927 s-a n─âscut istoricul Dinu C. Giurescu. Este fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Foc┼čani – d. 1977) ┼či nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, jud. Buz─âu – d. 1918). Este licen┼úiat al Facult─â┼úii de Istorie, Universitatea Bucure┼čti, 1950. ├Än anul 1968 a ob┼úinut titlul ┼čtiin┼úific de doctor ├«n istorie. Profesor la Universitatea de Art─â, Sec┼úia Istoria ┼či Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Este pre┼čedinte al p─âr┼úii rom├óne ├«n Comisia rom├óno-bulgar─â de istorie (1979-1985 ┼či din 1991, ├«n continuare). A fost profesor universitar Universitatea Bucure┼čti, Facultatea de Istorie (1990-1997). Este membru al Academiei Rom├óne din 2002 (membru corespondent din 1990). Este membru ├«n Consiliul ┼×tiin┼úific al Institutului Revolu┼úiei Rom├óne. In afara numeroaselor studii ┼či cercet─âri privind istoria rom├ónilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelic─â. Dinu C. Giurescu este autorul mai multor lucr─âri de istorie, dintre care pot fi men┼úionate urm─âtoarele: “Istoria ilustrat─â a rom├ónilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu; “Guvernarea Nicolae R─âdescu” (1996); “Imposibila ├«ncercare. Greva regal─â, 1945” (1999); “Rom├ónia ├«n al doilea r─âzboi mondial” (1999); “Cade Cortina de Fier -Rom├ónia 1947” (2002) si multe altele. La Targul de Carte 2013, Profesorul Dinu C. Giurescu a lansat volumul X din ÔÇťIstoria Rom├ónilorÔÇŁ, lucrare coordonata de reputatul academician si publicata de altfel sub patronajul Academiei Romane la Editura Enciclopedic─â.

Recent, Profesorul Dinu Giurescu si-a donat intregul fond de carte al familiei sale de academicieni Bibliotecii Aman din Craiova.

In ultimii ani, profesorul Dinu Giurescu, devenit si senator, a atras atentia asupra pericolelor regionalizarii, ca etapa spre federalizarea si disparitia Romaniei. Ca senator a introdus un PROIECT DE LEGE pentru Proclamarea Zilei Nationale a Martirilor Romani Anticomunisti.

Pentru sustinerea lucrarilor exceptionale despre istoria secreta a Romaniei, realizate de istoricul american Larry Watts, academicianul Dinu Giurescu a fost chiar si amenintat de gasca Tismaneanu. Ceea ce Profesorul a tratat cu un zambet in coltul gurii.

Vedeti si:VIDEO. Larry Watts despre KGB-ul din CIA si cartea sa, ÔÇťFereste-ma, Doamne, de prieteni!ÔÇŁ si academicienii Dinu Giurescu si Florin Constantiniu despre Larry Watts si batalia Kominternului cu Romania

Larry Watts: ÔÇťN-am citit Raportul TismaneanuÔÇŁ. Lansare la Bookfest 2013 cu profesorii Dinu Giurescu, Ioan Scurtu si Mihai Retegan. VIDEO/FOTO/INFO

Larry Watts si-a lansat noul volum la BCU. Acad. Dinu Giurescu, Mihai Retegan, Ioan Talpes, Theodor Frunzeti si Ovidiu Enculescu despre cartea ÔÇťCei dintai vor fi cei din urmaÔÇŁ. VIDEO

Avem onoarea sa beneficiem de Cuvantul Inainte al Domnului Profesor la urmatoarea noastra lucrare, dedicata Basarabiei si Bucovinei, din care spicuim, exprimandu-ne profunda recunostinta:

“Ini┼úiativa autorilor prezentului volum ÔÇô Cristina Nichitu┼č Roncea ┼či Victor Roncea ÔÇô este cu totul binevenit─â ┼či necesar─â. Ei ne propun ÔÇ×s─â recuper─âmÔÇť istoria noastr─â prin imagine. Propunere care vine ├«n concordan┼ú─â ┼či cu explozia mass-mediei dar ┼či ÔÇô mai ales ÔÇô cu nevoia de a ne rec├ó┼čtiga trecutul ┼či identitatea. Imaginea este receptat─â direct. C├ónd este ├«nso┼úit─â ┼či de un comentariu adecvat ÔÇô a┼ča cum o fac autorii ÔÇô, atunci ├«n┼úelegerea spore┼čte.”

Mai multe detalii, in curand.

1 Spre Transnistria - foto Cristina Nichitus Roncea - Basarabia-Bucovina Info

Totodata, va recomand pentru azi:

TVR2, ora 16.00: Memorialul Durerii – o istorie care nu se ├«nva┼ú─â la ┼čcoal─â

Revolta elevilor (4) Au existat ├«n cei 45 de ani de comunism ╚Öi elevi care s-au ridicat ├«mpotriva opresiunii. Pentru Securitate v├órsta lor nu a contat. Au fost trimi╚Öi al─âturi de to╚Ťi ceilal╚Ťi ├«n ├«nchisori ╚Öi lag─âre. Astazi, despre Ion Varlam, arestat si inchis la 14 ani!

URMARITI VIDEO AICI, DE LA TVR PLUS

Povesti in imagini. Basarabia-Bucovina.Info pe Mediafax Zoom. 48 de Fotografii de Cristina Nichitus Roncea, realizate in Rasaritul Romanesc, de la sudul Basarabiei la nordul Bucovinei

Basarabia Bucovina Info de Cristina Nichitus Roncea pe Mediafax ZoomBasarabia ┼či Bucovina

Uniunea European─â studiaz─â modalit─â┼úile de integrare a Republicii Moldova ┼či Ucrainei ├«n organismul european, al─âturi de Rom├ónia ┼či celalalte 27 de state membre, dup─â cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. ├Än Republica Moldova, care con┼úine o parte din Basarabia c├ót ┼či Transnistria, care ┼či-a autodeclarat independen┼úa provoc├ónd r─âzboiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt rom├óni basarabeni. Dar ┼či ├«n Ucraina tr─âiesc numero┼či rom├óni, ├«n regiunea Bugeac, fosta Basarabie istoric─â, acum considerat─â sudul Basarabiei, ├«n Transcarpatia, dincolo de Tisa, c├ót ┼či ├«n nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernau┼úiul.

Fotografa Cristina Nichitu┼č Roncea a ├«ntreprins ├«n ultimii ani numeroase vizite de documentare peste Tisa, Prut ┼či Nistru, pentru Basarabia-Bucovina.Info, un “Proiect interactiv de recuperare vizual─â a spa┼úiului istoric rom├ónesc” cofinan┼úat de Departamentul pentru Rom├ónii de Pretutindeni de pe l├óng─â Guvernul Rom├óniei, acum ├«nglobat ├«n MAE. ├Än cadrul proiectului sus┼úinut de academicianul Dinu C. Giurescu, premiat de Uniunea Ziari┼čtilor Profesioni┼čti din Rom├ónia ┼či sprijinit de numero┼či parteneri profesionali, au fost fotografiate obiective istorice rom├óne┼čti, monumente, sate tradi┼úionale, biserici ┼či m├ón─âstiri, cet─â┼úile de la Nistru, cimitire ale eroilor rom├óni c├ót ┼či urmele l─âsate de ocupa┼úia sovietic─â, tradi┼úii ┼či obiceiuri vechi dar ┼či via┼úa de zi cu zi a rom├ónilor din cele dou─â foste state ale URSS. Zeci de mii de kilometri str─âb─âtu┼úi au adunat serii de fotografii ce urmeaz─â s─â fie publicate ├«ntr-un album despre frumuse┼úile Basarabiei rom├óne ┼či nordului Bucovinei ├«n care va fi ┼či povestit─â ├«n detaliu incursiunea fotojurnalistica ┼či provoc─ârile ei, de la Cern─âu┼úi, Chi┼čin─âu, Tighina, Tiraspol dar ┼či de la Bucure┼čti. Dintre miile de cadre realizate va prezent─âm o selec┼úie de 48 de fotografii. ÔÇô Marius Sm─âdu / Mediafax Foto

Vedeti fotografiile si povestile lor la Mediafax Zoom

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

Academicianul Dinu C. Giurescu lanseaza sambata la Gaudeamus “Istoria rom├ónilor”, vol. X, Bucure╚Öti, Editura Enciclopedic─â, 2013, sub egida Academiei Romane. Despre ocupatia sovietica si anii de dupa represiunea generalizata

Profesorul Dinu C Giurescu cu Parintele Justin Marturisitorul la Gaudeamus 2013 - Roncea RoSambata, 23 noiembrie 2013, la ora 12.00, la standul 25 “Univers Enciclopedic” din cadrul Targului de Carte Gaudeamus, nivelul 0.00 al complexului expozitional, domnul┬áprofesor Dinu C. Giurescu lanseaza volumul X din “Istoria Rom├ónilor”, lucrare coordonata de reputatul academician si publicata de altfel sub patronajul Academiei Romane la Editura Enciclopedic─â, Bucuresti, 2013, 1310 p. ISBN 978-973-45-0667-5.

Istoricul Ilarion ╚Üiu, prezinta un extras din capitolul ÔÇ×Mass-mediaÔÇť (p. 943 ÔÇô 1005):

“Cu 1948 ├«ncepe regimul democrat-popular, dup─â model sovietic. A cuprins toate domeniile vie╚Ťii de stat ÔÇô economie, societate ╚Öi cultur─â ÔÇô pe fundalul unei represiuni generalizate care a atins un maximum ├«n 1952, dar a continuat ╚Öi dup─â aceea.
Pe plan politic se consolideaz─â monopolul partidului unic ÔÇô P.M.R. ÔÇô ├«nl─âuntrul c─âruia are loc o confruntare acerb─â pentru controlul conducerii, cu o prim─â faz─â ├«ntre 1949 ╚Öi 1952, continuat─â ├«n 1958ÔÇô1959. Pe plan economic are loc o trecere rapid─â de la sistemul bazat pe proprietatea privat─â ╚Öi legile pie╚Ťei la acela al planific─ârii centralizate, cu temeiul ├«n proprietatea socialist─â (a poporului!), unde cererea ╚Öi oferta erau date la o parte ╚Öi ├«nlocuite prin cifrele de plan.
Societatea intr─â ÔÇô de cele mai multe ori for╚Ťat ÔÇô ├«n tipare noi impuse de regim.
Peste toate, ac╚Ťioneaz─â lupta de clas─â. Politica oficial─â a statului s-a manifestat st─âruitor ╚Öi imperativ ├«mpotriva a numeroase categorii socio-profesionale, considerate ÔÇ×nesigureÔÇŁ.
├Än etapa Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948ÔÇômartie 1965) are loc impunerea ÔÇô dup─â model sovietic ÔÇô a institu╚Ťiilor ╚Öi mecanismelor Republicii Populare Rom├óne, proclamat─â ├«n mare grab─â (45 de minute) la 30 decembrie 1947.
A fost etapa ├«n care societatea rom├óneasc─â ├«n ansamblul ei a fost supus─â unui ╚Öoc de propor╚Ťii, cu trecerea rapid─â de la ├«ntocmirile tradi╚Ťionale de tip european ÔÇô a╚Öa cum evoluaser─â de la Unirea Principatelor ╚Öi p├ón─â la al Doilea R─âzboi Mondial ÔÇô la conceptele, componentele ╚Öi mecanismele de import din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Regimul democra╚Ťiei populare a r─âsturnat toate alc─âtuirile existente ale Rom├óniei ╚Öi le-a ├«nlocuit, la comand─â, cu modele noi. De aceea, ╚Öocul a fost at├ót de mare, resim╚Ťit ╚Öi individual ╚Öi colectiv.
Din 1965 regimul se intituleaz─â ÔÇ×SocialistÔÇŁ. F─âr─â a renun╚Ťa la componentele sale de baz─â: monopolul puterii, economia planificat─â, controlul informa╚Ťiei, regimul se deschide ├«n mai multe direc╚Ťii ÔÇô ├«n cultur─â, de exemplu ÔÇô spre tradi╚Ťiile proprii ale ╚Ť─ârii.
Represiunea generalizat─â ├«nceteaz─â din 1963ÔÇô1964.
├Än anii ÔÇÖ80, rigiditatea planific─ârii, excesele industrializ─ârii ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, restric╚Ťiile cresc├ónde impuse popula╚Ťiei duc treptat spre criza de sistem ╚Öi la evenimentele din decembrie 1989″.

Academician Dinu C. Giurescu

Lucrarea poate fi comandata, cu reducere, si de la Librarie.net.

Istoria Romanilor Volumul X - Dinu Giurescu (coord) - Ed Enciclopedica

Larry Watts: ÔÇťObsesiile strategice ale ru┼čilor blocheaz─â ┼či ├«n prezent rela┼úiile dintre Rom├ónia ┼či MoldovaÔÇŁ. INTERVIU. DEZVALUIRI: Tatal lui Patapievici a fost consilierul sovietic sub acoperire care a bagat la Canal ÔÇťLotul de la FinanteÔÇŁ. PREMII: Eminescu, ziaristul

Larry Watts - Power and Politics Ro via Ziaristi OnlineZiaristi Online:

ÔÇťObsesiile strategice ale ru┼čilor blocheaz─â ┼či ├«n prezent rela┼úiile dintre Rom├ónia ┼či MoldovaÔÇŁ. ÔÇťCaleaÔÇŁ lui Dughin e un ÔÇťdead endÔÇŁ. INTERVIU ROMANA/ENGLISH

Larry Watts - Power and Politics Ro via Ziaristi Online

Eu aduc dovezi c─â rom├ónii au fost considera┼úi de sovietici nu doar ca un stat r─âzvr─âtit. Au fost considera┼úi inamicul principal ├«n Blocul estic. Dar pot accepta o opinie contrar─â c├ót timp ea este sus┼úinut─â cu dovezi ┼či argumente.

O informatie-bomba publicata de generalul (r) SRI Aurel Rogojan: Tatal lui Patapievici a fost consilierul sovietic sub acoperire care a bagat la Canal ÔÇťLotul de la FinanteÔÇŁ. Despre disolutia statului roman, la Arad si Satu Mare

Horia Roman Patapievici Biografia Secreta ICR GDS KGB

Consilierul sovietic, sub acoperire, Denis Patapievici a instrumentat dela┼úiunile prin care s-a fabricat ÔÇťLotul de la Finan┼úeÔÇŁ. Ministrul Aurel Vijoli ┼či elita finan┼úi┼čtilor rom├óni au fost judeca┼úi ┼či condamna┼úi sub acuza┼úia de introducere a politicilor monetare liberal-titoiste, ├«n dauna ÔÇť├«nv─â┼ú─âturilor progresisteÔÇť, cu care consilierii lui Stalin au venit s─â lichideze reac┼úionarismul din g├óndirea ├«nal┼úilor demnitari, de care noul regim nu se putea, ├«nc─â, debarasa.

Cum a fost la Premiile ÔÇťEminescu, ziaristulÔÇŁ acordate de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania lui Dimitrie Vatamaniuc, Nae Georgescu, Miron Manega si Victor Roncea. FOTO/VIDEO/INFO

Eminescu si Nae Georgescu - foto Cristina Nichitus Roncea

Uniunea Ziari┼čtilor Profesioni┼čti din Rom├ónia a organizat cu mare fast, un eveniment inedit, ├«ntr-o premier─â absolut─â ÔÇô Premiile Uniunii Ziari┼čtilor Profesioni┼čti din Rom├ónia ÔÇô ÔÇŁEminescu, ziaristulÔÇť.

Foto Larry Watts: Power&Politics World

“├Äncotro ne ├«ndrept─âm, Doamne?”. Strigatul de disperare al Profesorului Dinu Giurescu in fata operatiunii de distrugere organizata a Romaniei. O completare din lumea academica la Ultima Profetie a Parintelui Justin

O ┼úar─â poate fi ├«mpins─â spre destr─âmare pe mai multe c─âi: economic, prin acapararea institu┼úiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea ├«nv─â┼ú─âm├óntului, distrugerea sistemului public de s─ân─âtate ┼či pierderea celui propriu de asigur─âri, c├ót ┼či prin ÔÇ×conlucrareaÔÇť tuturor acestor factori.

Este cazul României.

Dup─â decembrie 1989 a avut loc lichidarea, la propriu, a peste 90% din industria rom├óneasc─â, odat─â cu reducerea masiv─â a produc┼úiei me┼čte┼čug─âre┼čti, ├«n timp ce ├«ntreprinz─âtorii autohtoni par mai cur├ónd ignora┼úi de forurile de decizie.

├Än prezent, la ordinea zilei este privatizarea (v├ónzarea) resurselor minerale ┼či energetice, ├«nso┼úit─â de afirma┼úia ÔÇô nedemonstrat─â ÔÇô a independen┼úei energetice a ┼ú─ârii!

Harta întocmită de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale arată că toate zonele României, inclusiv platoul aferent al Mării Negre, sunt cuprinse în perimetrele de exploatare acordate la 26 companii străine.

Cu ce r─âm├ón cet─â┼úenii acestei ┼ú─âri ├«n urma acestui val de explor─âri-exploat─âri? Dup─â contractele aflate ├«n lucru, cu foarte pu┼úin ┼či, ├«n plus, la cheremul celor care efectueaz─â forajele. Adio, independen┼ú─â energetic─â!

*

Sistemul bancar este controlat ├«n propor┼úie de peste 90% prin sucursalele din Rom├ónia ale b─âncilor din alte ┼ú─âri. Recapitalizarea CEC-ului ÔÇô capital rom├ónesc ÔÇô este refuzat─â de instan┼úele europene. Oare se preg─âte┼čte s─â moar─â ┼či cea mai veche banc─â popular─â rom├óneasc─â?

*

Prin ├«mprumuturile contractate de la Fondul Monetar Interna┼úional, Banca Mondial─â ┼či Banca European─â, asupra cet─â┼úenilor apas─â cea mai mare datorie din istoria contemporan─â a Rom├óniei.

*

Institu┼úiile statului ÔÇô at├ót la nivelul superior decizional, c├ót ┼či pe trepte intermediare ÔÇô sunt direc┼úionate de reprezentan┼úi ai cercurilor de interese transpartinice constituite de mul┼úi ani. ├Äncerc─ârile de a repune legea ├«n drepturile ei se izbesc de refuzul net al acestor reprezentan┼úi, sub felurite ÔÇ×motiv─âriÔÇť. Nu au reu┼čit p├ón─â ├«n prezent nici ├«ncerc─ârile de a clarifica ┼či eventual sanc┼úiona multiplele ÔÇ×combina┼úiiÔÇť pe seama avu┼úiei publice. Vorbim ├«ns─â repetat ┼či insistent de independen┼úa justi┼úiei.

*

Rolul ┼či menirea parlamentului ÔÇô bine definite ┼či formulate ├«n teorie ÔÇô r─âm├ón a fi verificate ┼či ├«n practic─â.

*

┼×tergerea treptat─â a identit─â┼úii, a con┼čtiin┼úei apartenen┼úei la na┼úiunea rom├ón─â se opereaz─â, de mai mul┼úi ani, direct asupra tinerilor prin ├«nv─â┼ú─âm├ónt, mai ales prin disciplinele umaniste ÔÇô limba ┼či literatura ┼či istoria rom├ónilor. Opera┼úiunea se efectueaz─â prin stabilirea curriculei ┼či a unor tipare obligatorii pentru manuale, care, prin ├«ns─â┼či alc─âtuirea lor, ├«ndep─ârteaz─â ├«ncet ┼či sigur tineretul de la disciplinele respective.

┼óelul educa┼úiei globaliste este ast─âzi formarea unui om al secolului XXI interesat de valori materiale ┼či pseudo-culturale, f─âr─â identitate na┼úional─â. Cu alte cuvinte, un ÔÇ×p─âlma┼čÔÇť modern.

*

Deteriorarea sistemului public de s─ân─âtate din multiple cauze a devenit vizibil─â iar exodul medicilor ┼či a personalului sanitar continu─â.

*

├Äncorporarea cet─â┼úeanului ├«ntr-un sistem de asigur─âri prin companii interna┼úionale ├«nseamn─â supunerea acestui cet─â┼úean ├«n final unor reguli standard f─âr─â leg─âtur─â cu posibilit─â┼úile ┼či evolu┼úia ┼ú─ârii respective, ├«n cazul de fa┼ú─â, Rom├ónia. Procesul este ├«n curs.

*

Asemenea evolu┼úii sunt limpede influen┼úate de tendin┼úele integratoare ale Uniunii Europene conduse de o birocra┼úie cu reguli proprii. Reglement─ârile succesive ÔÇô care merg p├ón─â la re┼úeta de preparare a ÔÇ×mititeilorÔÇť ÔÇô ca ┼či impunerea regionaliz─ârii continentale (obligatorie) ÔÇô duc spre ┼čtergerea identit─â┼úii statelor europene.

*

├Än ultim─â instan┼ú─â vine op┼úiunea esen┼úial─â a fiec─ârui om politic rom├ón. C├ót─â voin┼ú─â are ÔÇô dincolo de apartenen┼úa la un partid ÔÇô de a p─âstra ┼či ap─âra valorile proprii rom├óne┼čti ÔÇô materiale, morale ┼či culturale? C├ót de mult mai este dispus s─â se plece, repetat, ├«n fa┼úa directivelor, regulamentelor ┼či grupurilor de presiune din interior ┼či din afar─â?

Cu prea pu┼úine semne pozitive, atitudinile oamenilor politici nu sunt ├«ncurajatoare. Tendin┼úa merge spre sl─âbirea ├«n continuare ┼či chiar destr─âmarea statului ┼či a na┼úiunii.

*

Apare ca ┼či cum s-ar dori s─â nu se schimbe ceva fundamental, ca starea existent─â ├«n 2011-2012 s─â r─âm├ón─â ├«nc─â o genera┼úie cel pu┼úin.

Vom merge ├«n continuare spre destr─âmare sau dimpotriv─â spre o redresare ÔÇô deocamdat─â greu de ├«ntrev─âzut?

Încotro ne îndreptăm, Doamne?

24 iunie 2013

Dinu C. Giurescu

Publicat de Cotidianul Luni, 01 iulie 2013

Cititi si: Ultima Profetie a Parintelui Justin Parvu, pe patul mortii: ÔÇťMai sunt 12 luni!ÔÇŁ. O evocare tulburatoare a ultimelor zile ale Duhovnicului Neamului, Sfantul Justin Romanul, de Monahia Fotini. Prorocia: ÔÇť12 luni de libertate ┼či vine urgieÔÇŁ

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova