Posts Tagged ‘dr pavel chirila’

FANTOMA LUI PATAPIEVICI bantuie "editura crestina" a drlui Pavel Chirila cu scarba pentru Eminescu si poporul roman: cand naivitatea devine altceva

Ce se face la Editura “Christiana” pe banii nationalistului luminat dr Pavel Chirila:

RECURS LA “CADAVRUL DIN DEBARA”

Deunăzi m-a întrebat cineva din vechiul exil anticomunist ce mai cred despre Horia-Roman Patapievici – eu, care am polemizat dur cu acesta – la 10 ani [textul datează din 2006] de la scandalul declanşat de apariţia Politicelor, unde definea în termeni atît de cruzi poporul român (“o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării” etc.). N-am găsit alt răspuns mai potrivit decît că în tot acest răstimp, poporul român n-a făcut altceva, din păcate, decît să-l confirme pe d-l Patapievici…
Nu mă sfiesc să mărturisesc că mă simt tot mai solidar cu autorul Politicelor cînd este vorba de poporul român de azi
(dacă nu în totalitate, în orice caz într-o gravă şi decisivă majoritate…), continuînd să mă distanţez de domnia-sa numai în privinţa judecăţii prea radicale a întregului trecut românesc.
Şi nu pot să nu mă desolidarizez de cei care, rămaşi încremeniţi în antipatia pe care tînărul autor le-a stîrnit-o atunci, se pretează să colporteze la adresa sa mistificări indigne, cum este cea privitoare la afirmaţia că Eminescu ar reprezenta astăzi “cadavrul din debara” al culturii noastre, de care trebuie să ne debarasăm urgent dacă vrem “să intrăm în Europa”. Receptor superior al lui Eminescu, avînd asupra acestuia un punct de vedere mai degrabă diametral opus unei astfel de aserţiuni stupide, d-l Patapievici a fost pus în situaţia delicată de a trebui să se apere aproape cu exasperare în presa culturală (Iudei în Dialog, Adevărul literar şi artistic) de insinuările repetate cu privire la presupusul său delict de lez-majestate faţă de geniul eminescian. (…)
Adevărul tragic şi paradoxal este pînă la urmă acela că adevăratul nostru “cadavru din debara”, de care nu se pune problema să ne debarasăm, ci cu care vrem cu orice preţ să accedem în Uniunea Europeană, nu este nefericitul Eminescu, ci însuşi acest popor român de azi, decerebrat, nevertebrat, pervertit, leneş şi sterp, care, vorba poetului, numai “din mila Sfîntului” mai face “umbră pămîntului”. Un asemenea popor decăzut şi care se complace imperturbabil în decădere, asemenea viermelui în murdărie, nu-l mai merită pe Eminescu, cum nu-şi mai merită nici una dintre valorile tradiţionale (…).

Răzvan CODRESCU
(ultimul text din cuprinsul volumului tiparit de Editura “Christiana” a nationalistului crestin dr Pavel Chirila)

Motto: “Domnule Profesor (*), ce parere aveti de Razvan Codrescu? Razvan Codrescu, care Razvan Codrescu?… Ala de la Puncte Cardinale… Aaa, ala… Un bou!”

“Nu foloseşte la nimic să încerci a face din Eminescu un model creştin (şi cu atît mai puţin ortodox), pe deasupra operei şi chiar împotriva voinţei lui. Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creştin.”
Razvan Codrescu Adolf Vasile Crivat

Ma gandesc ca daca un profesor universitar cu un IQ de Cartea Recordurilor il catalogheaza astfel pe Razvan Codrescu Adolf Vasile Crivat, atunci chiar asa e: un bou. Eu de ce i-as spune altfel? Poate, ca sa fiu, totusi, politicos, o sa-i spun asa: “domnul Bou”.
Domnul Bou se repede, normal, cu oistea-n gard, inchipuindu-si, in grandomania sa de balta, ca ultimul numar al revistei VEGHEA ar fi “oarecum încropit împotriva mea, ca să contracareze, în închipuirea grupării respective, studiul meu „Eminescu şi creştinismul””. Nu, domnule Bou, inainte de a exista persoana ta pe lume anul acesta se implinesc 120 de ani de la uciderea romanului absolut si de aceea aparatorii credintei lui Eminescu i-au dedicat un numar intreg, pentru ca mai exista inca unii care isi propun sa-l omoare, de cate ori pot, si astazi. Si, pentru ca uciderea sa fie cat mai ritualica, asasinii platiti de azi s-au plasat, de ani buni, pe cuprinsul intregului spectru politic si cultural: unii sunt “de stanga”, altii sunt “de dreapta”. In fapt, simple “conserve” si “cartite” de doi bani; carpe kaghebiste, ca sa citez un clasic. Mai zice domnul Bou: “Am mai observat şi altădată (“Oboseala de Eminescu”) că există două fundături simetrice ale receptării sale actuale: contestarea radicală şi vehementă, pe de o parte, adorarea sterilă şi lozincardă, pe de altă parte. Amîndouă vădesc o patologie a receptării, la graniţa dintre stupid şi ridicol. Este vorba de o criză a spiritului receptor, generată la rîndul ei de o lungă disoluţie cultural-estetică şi moral-spirituală, la care se adaugă nu o dată şi un exces de ideologizare a valorilor (la fel de neavenit atît dinspre stînga, cît şi dinspre dreapta). “
Iata ca dupa ce si-a permis sa o jigneasca pe Maica Ecaterina cu apelativele “isterica” si “penibila”, Boul, pretinzand ca polemizeaza cu redactorul sef al revistei VEGHEA, Florian Palas, o face, de fapt, pe doamna Aspazia Otel Petrescu “stupida” si “ridicola”. Si, daca e sa amintim si titlul comentariului sau imund, si exemplul de curaj al temnitelor de femei, doamna Aspazia, este, de asemenea, de un “analfabetism isterizat”. Pentru ca, inainte ca Florian Palas sa observe, pe drept cuvant, faptul ca Razvan Codrescu, folosindu-se de podiumul sau de “ziarist crestin” de “dreapta”, scuipa pe memoria crestina a lui Eminescu, chiar doamna Aspazia il pune la punct, exemplar. In afara de a-i rosti numele – normal, cine i-l stie, de fapt? – articolul doamnei Aspazia este edificator asupra adevaratei sale blane, nu de lup si de catel jigarit, o zdreanta maidaneza pripasita la ros un os in curtea Fundatiei Noua Europa.
Da, stiu, sunt violent si fara maniere. Dar, oare, cand cei doi frati Petreus ai “dreptei” de cartier, epigonii marunti ai lui Plesu, il lustruiesc pe scatofagul de Patapievici, scos direct din haznaua lui Lenin, oare cum sunt “crestinii” nostri “rezonabili”?! Si da, cand e vorba de Eminescu e vorba de neamul romanesc si atunci devin cel mai “rau crestin” posibil si-mi pare rau ca nu suntem pe vremea lui Stefan ca sa le mai scurtez putin din nesimtire, eventual cu o sabie nu prea ascutita…
Eu unul, nu mai comentez. Dar sa o faca, din revista VEGHEA, doamna Aspazia Otel Petrescu, Maica Benedicta, Parintele Dosoftei de la Putna si Parintele Galeriu, Profesorul Univ Dr Nae Georgescu. In conceptia Boului, cu totii, niste “analfabeti isterizati” ca Eminescu e crestin-ortodox.

DIN VALUL CE NE BÂNTUIE

De lungă vreme îmi tot cad sub ochi tot felul de studii care de care mai pertinente, care îmi ridică întrebări tulburătoare şi pline de amărăciune. Nu pot să nu mă jelesc când observ cum se demolează valorile ce le consider imuabile şi cât de concentrat se încearcă restructurarea persoanei pe noi criterii, folosindu-se cu abilitate vechi concepte pentru noi reciclări. Oare cât de creştin şi cât de ortodox este faptul că se scotoceşte cu impietate în personalitatea eminesciană pentru a scoate la iveală lipsuri pe diferite teme? Din ceata de tot felul de detractori ai săi mai lipseau şi “sfinţii”, frustraţi că nu au aflat în viaţa şi în opera eminesciană un Eminescu teolog ortodox, păcat ce evident îl scoate din poziţia de creştin român, poziţie pe care în mod cert Eminescu o are în multe suflete de români adevăraţi. Nu mă pot opri să nu mă întreb: cui foloseşte? Un posibil răspuns ce mi l-am dat mă înfioară.
(…)
Iată ce ne spunea Părintele Constantin Voicescu, el însuşi fost deţinut politic, deci ştia ce a însemnat ”Rugăciunea” Eminului pentru cei închişi: ”ne amintim de versurile închinate Maicii Domnului de poetul nostru cel de toate zilele, Mihai Eminescu, care precum ştiţi considera Biserica Ortodoxă drept maica spirituală a neamului românesc”. Versurile evocate au fost considerate de Părintele Voicescu „adevărate file de acatist”. Şi cum nimic nu este întâmplător, ne-a mai spus atunci Părintele că singurul cuvânt de îndrumare ieşit din gura Maicii Domnului a fost: ”să faceţi tot ce vă spune El”, cuvânt rostit la nunta din Cana Galileii. Şi sublinia Părintele că „în aceasta se cuprinde toată Evanghelia, altă cale de mântuire, altă cale de îndumnezeire nu există”. Şi dacă aşa este, să ne amintim ce ne spune El, blândul Iisus: ”Cine este curat să ridice piatra”. Şi atunci mă întreb şi eu nepriceputa, ce fel de mână are acel ce cutează să ridice piatra ca să lovească în sufletul lui Mihai Eminescu, mai bine zis în calitatea lui de martir şi de român creştin? Căci nu pentru calitatea sa de ateu comunist i-au fost scurtate zilele. Cine are urechi de auzit, să audă!
Aspazia OŢEL PETRESCU

EMINESCU, ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI CUNOAŞTERE

(…)
Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc de-odinioară;
O, Maică Sfântă, pururea fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.
Speranţa mea tu n-o lăsa să moară
Deşi al meu e un noian de vină.
Privirea ta de milă caldă, plină,
Îndurătoare – asupra mea coboară.
Străin de toţi, pierdut în suferinţa
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie.
Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa
Şi reapari din cerul tău de stele,
Ca să te ador de-acum pe veci, Marie!

Cu câtă dragoste, cu câtă evlavie se îndreaptă cel ajuns la capătul cunoaşterii şi al deznădejdii spre Maica Sfântă, spovedindu-se şi cerându-i înapoi tinereţea şi credinţa, cu o smerenie într-adevăr mântuitoare. Rugăciunea regăsită îl poate singură reda lui însuşi, unificându-şi fiinţa până atunci tragic divizată, reintroducând-o în aura luminei line, cu a cărei cântare monahii şi monahiile încheie slujba la apusul soarelui.
De altfel, o mărturie mult mai târzie, de prin 1886, din perioada ultimă a bolii, vine să confirme întoarcerea definitivă la credinţa izbăvitoare. Încurajat de Creangă să încerce şi un tratament la bolniţa Mănăstirii Neamţ, Eminescu acceptă sugestia. Tratamentul nu s-a dovedit eficace, dar aura locului sacru l-a înconjurat pe bolnav cu clipe de linişte binefăcătoare pentru sufletul său. Căci, aşa cum a consemnat un duhovnic al mănăstirii pe un Ceaslov, poetul a cerut să fie spovedit şi împărtăşit (era ziua de 8 noiembrie 1886, ziua Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavriil, ziua lui Mihai). Şi, după ce a primit Sfânta Împărtăşanie, a sărutat mâna preotului şi i-a spus: „Părinte, să mă îngropaţi la ţărmul mării, lângă o mănăstire de maici şi să ascult în fiecare seară, ca la Agafton, cum cântă Lumină lină”.
Avem adânca încredinţare că Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, în mila ei nesfârşită faţă de durerea şi umilinţa lui, i-a mijlocit mântuirea. Astfel, „gândurile ce au cuprins tot universul” revin la matca Ortodoxiei româneşti pe care, dincolo de toate pendulările căutătorului de absolut, Eminescu a iubit-o şi a apărat-o ca pe prima valoare a spiritualităţii neamului, întrupată în Biserica naţională.
Şi ca încheiere, vreau să citez fraza de început a unui articol intitulat Paştele: „Să mânecăm dis-dedimineaţă şi în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, viaţa tuturor, răsărind”.
Maica Benedicta – Zoe Dumitrescu-Buşulenga

CREDINTA UNUI OM TINE DE VERTICALA

Doamne-ajuta!
Imi cer iertare ca revin la un subiect atins tangential, aflat in afara interesului principal al acestui grup de discutii. Dar a lasa un neadevar sa treaca drept adevar este o forma de minciuna. Iar departarea de la adevar este cauza profunda a multor pacate (inclusiv a avortului).Intr-un mesaj de acum cateva zile a fost comparata ortodoxia lui Hahnemann, cel care a pus bazele stiintifice ale homeopatiei, cu cea a lui Eminescu, ca argument facandu-se trimitere la articolul domnului Razvan Codrescu aflat la adresahttp://www.rostonline.org/blog/razvan/2008/02/eminescu-i-cretinismul.html. In afara intelegerii ca soarta in vesnicie a lui Eminescu apartine judecatii lui Dumnezeu, concluzia autorului articolului este ca”Eminescu n-a fost un credincios creştin”. Fara a nega meritele studiului domnului Codrescu, cred ca acesta sufera de un viciu de fond: abordarea de tip scoalastic/secularizat a unui subiect duhovnicesc. Astfel, studiul are valoare pe orizontală, dar este neputincios in a spune ceva despre verticala. Ori credinta unui om tine de verticala.
Parintele Dosoftei, Sf Manastire Putna

LUMINĂ LINĂ

Lumină lină a sfintei slave, a Tatălui Ceresc, Celui fără de moarte, Celui Sfânt, Celui fericit: Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti, în toată vremea, a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru aceasta, lumea Te măreşte.
La anul 1870, marele nostru poet şi român Mihai Eminescu aduna tot sufletul neamului românesc la Putna, pentru a prăznui Mânăstirea şi locul de odihnă în lumină a lui Ştefan cel Mare. Şi noi astăzi suntem aici în inimă şi-n suflet, uniţi în pomenirea acestui simbol deopotrivă, al înţelepciuni neamului şi al unităţii neamului românesc. De asemenea, martorul atât de fidel al credinţei noastre strămoşeşti! Vor fi evocate atâtea dimensiuni ale activităţii sale creatoare.
Îngăduiţi-mi, ca poet, ca gânditor, ca patriot, îngăduiţi-mi în puţinul meu cuvânt să spun şi să evoc credinţa lui, mărturia Lui Hristos, Iisus domnul nostru. Ceea ce a spus Eminescu despre Iisus este unic în literatura noastră şi în literatura lumii. Jertfa Lui, suferinţa Lui, a înţeles-o Eminescu ca nimeni altul dintre poeţii şi literaţii lumii. Spune el: şi Buddha a vorbit de suferinţă, dar a gândit că trebuie să te eliberezi de ea. Şi Socrate a suferit, dar cu o conştiinţă civică; şi stoicii au suferit cu orgoliul lor. Dar Iisus singur a suferit pentru alţii, s-a jertfit pentru semenii lui ca om, ca Dumnezeu şi om, a suferit pentru lume şi sângele lui s-a vărsat pentru purificarea, pentru mântuirea lumii. Acesta este chipul cel mai înalt al suferinţei, şi astfel Iisus a transfigurat suferinţa prin cruce în înviere. De aceea Iisus este modelul nostru suprem, o spune Eminescu; modelul suprem al umanităţii, modelul care poate salva umanitatea. Să suferi pentru semenul tău, să ieşi din carceră, din închisoarea egoismului, egocentrismului tău, care duce la sfâşieri şi lupte. De aceea Eminescu este pentru noi martorul şi simbolul înţelepciunii neamului românesc din lumea literelor, artei, care astăzi luminează precum vedeţi pretutindeni, căci oamenii de cultură, elitele spirituale ale unui neam se întrunesc de o parte şi de alta a graniţelor pentru a descoperi calea concilierii pentru a transfigura patimile noastre, pentru a ne descoperi în această unitate sfântă, în credinţă, în adevăr şi-n dragoste. Eminescu ne-a învăţat aceasta. Eminescu ne-a învăţat să putem trăi laolaltă, diverse neamuri în dragostea Lui Hristos Iisus. În crucea lui Eminescu aşa cum se înfăţişează care prin cele două braţe, cel vertical, uneşte cerul cu pământul, ne uneşte cu Dumnezeu şi din unirea cu Dumnezeu, prin unirea divină, prin braţul orizontal îmbrăţişăm lumea. De aceea a zis un Părinte al Bisericii, Atanasie cel Mare: Iisus Hristos a ales acest fel de moarte pe cruce pentru că este singurul fel prin care mori cu braţele întinse, deci îmbrăţişând lumea.
Gândirea lui Eminescu îmbrăţişează tot sufletul românesc. Cuvintele lui inspirate, luminate de Dumnezeu, sunt ale învăţătorului neamului nostru românesc.
Până în ultima clipă a vieţii lui a avut inima înălţată spre Dumnezeu, şi din lumina divină să răspândească lumina peste noi.
Alexandru Vlahuţă care l-a cercetat cu puţină vreme înainte de săvârşirea lui din viaţă ne-a lăsat acest catren, patru versuri ale lui Eminescu, mai puţin consemnate în istoria literaturii. Aşa invoca pe Dumnezeu, ca o confesiune ultimă.
Atâta foc, atâta aur,
Atâtea doruri sfinte
Peste întunericu-mi vieţii,
Ai revărsat, Părinte!

Acest foc, acest aur, aceste daruri sfinte le răspândeşte, le revarsă, de la părintele ceresc prin Hristos Iisus, Domnul nostru, în Duhul Sfânt care l-a inspirat, le revarsă mereu asupra noastră, a tuturor. Facă Domnul ca lumina şi dragostea lui neîncetat să ne înalţe sufletele noastre în unitate, unitatea neamului, în credinţă, în adevăr şi în iubire. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Acesta să fie cuvântul nostru de omagiu adus marelui poet al neamului, Mihai Eminescu, pentru care rugăm pe bunul Dumnezeu ca să-i înalţe de-a pururi sufletul lui nemuritor în el însuşi şi prin opera lui în lumina şi iubirea divină. Amin.
(Discurs rostit cu ocazia sfinţirii statuii lui Eminescu de la Ateneul Român, 24 martie 1990)
Pr. Prof. Constantin GALERIU

Combinare măiestrită unor lucruri n’esistente…

(…)Cu atât mai ciudat mi se pare că dl. Răzvan Codreanu nu vede, n-aude: dânsul citeşte şi citează chiar din postume.
Ca să vă daţi, însă, seama ce efecte pot avea afirmaţiile dânsului, citez câteva ecouri la textul pe care şi l-a postat pe INTERNET: „Era necesara o astfel de pozitie. M-am saturat si eu de abordari amatoriste si/sau exaltate fara temei. Ce confortabil este cind vezi ca mai sint si nationalisti crestini rezonabili, care au stiinta de carte, spirit critic si profunzime” !
Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează “Claudiu Târziu” dar scrie cu “î” ? – Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma “naţionalist creştin rezonabil” pluteşte ca o floare de nufăr peste aceste subsoluri… insalubre. O tânără care semnează “Vera” este de-a dreptul entusiasmată: “Dle Codrescu, va multumesc mult pentru acest articol, mi-am limpezit anumite nedumeriri, mai ales ca imi iau licenta anul acesta. Si am o tema foarte dificila “Sentimentul religios in poezia lui Eminescu”. Poate imi sugerati ceva…” – iar autorul îi răspunde tuşat: ” Tema e generoasă şi, dacă nu ţii s-o circumscrii procustian creştinismului şi ortodoxiei, religiozitatea lui Eminescu se vădeşte reală şi fascinantă, la punctele de întîlnire dintre spiritul romantic şi spiritul folcloric, dintre dacism şi creştinism, dintre meditaţia filosofică şi meditaţia religioasă, dintre lirismul sacru şi lirismul profan. S-a scris mult pe această temă, dar nu ştiu nici o carte care să sintetizeze mulţumitor lucrurile. Poate o veti scrie dvs., licenţa fiind un prim pas (pe care vi-l doresc unul “cu dreptul”)”.
N-am ce zice, chestia cu “circumscrisul procustian” e haioasă, cum ar zice un tânăr – dar unde va fi fiind, oare, punctul de întâlnire dintre lirismul sacru şi lirismul profan ?! Nu cumva, în goana după noutate, inventând atâtea concepte care de fapt nu există, dl. Răzvan Codrescu are definiţia dânsului şi pentru “creştinism”, un fel de pat care, rotund fiind, îl evită prin aceasta pe proprietarul Procust? Mai departe de aici, totul este combinare măiestrită unor lucruri n’esistente.
Prof Univ Dr Nae Georgescu

EPIGONII

(…)
Ce e cugetarea sacra? Combinare maiestrita
Unor lucruri n’esistente; carte trista si-ncâlcita,
Ce mai mult o încifreaza cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane si cu glasuri tremurate,
Strai de purpura si aur peste tarâna cea grea.
Ramâneti dara cu bine, sfinte firi vizionare,
Ce faceati valul sa cânte, ce puneati steaua sa zboare,
Ce creati o alta lume pe-asta lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruina,
Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, lumina –
Toate-s praf… Lumea-i cum este… si ca dânsa suntem noi.
Mihai Eminescu

(*) Profesorul in cauza este un bun prieten al drului Chirila. N-ar strica sa-i asculte parerea…

Vezi si:

DR PAVEL CHIRILA avertizeaza: Romania in boala. Petitie impotriva obligativitatii iodarii sarii care favorizeaza cancerul tiroidian

Societatea civila cere eliminarea obligativitatii iodarii sarii, unul dintre motive fiind cresterea numarului de cancere tiroidiene

Romanii sunt mai bolnavi pe zi ce trece. Si chiar daca unii mai reusesc sa se tina pe picioare, deciziile guvernantilor ii ataca incet, dar sigur. Si aici este cazul HG 568/2002, prin care s-a introdus obligativitatea produ­cerii si comercializarii pe teritoriul tarii noastre numai a sarii iodate. Adica, Guvernul iodeaza obligatoriu 20 de milioane de oameni, desi, potrivit medicilor specialisti numai aproxi­mativ 8000 de romani au carenta de iod.

“Dupa 4 ani de functio­nare a nefastei HG 568/2002 numarul cancerelor tiroidie­ne s-a dublat, iar numarul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387”, ne-a declarat profesorul dr. Pavel Chirila, medic primar de boli interne, doctor in stiinte medicale, sef al Catedrei de Bioetica si prodecan al Facultatii de Teologie din Craiova. Si toate produ­sele alimentare procesate din Romania contin sare iodata (painea, pateurile, produsele de patiserie, mezelurile etc.), astfel ca aportul de iod in alimentatia noastra este unul mult mai mare decat ne imaginam. Admi­nistrarea indelungata a iodului se poate asocia cu inhibarea continua a sintezei hormonale si cu aparitia gusii, cu sau fara hipotiroidie; administrarea iodului la gravide poate pro­duce gusa sau hipotiroi­die la feti. Iar lista efectelor adverse ale excesului de iod poate continua: afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei, cresterea incidentei bolilor alergice etc. Mai mult, sarea de bucatarie contine si un antiaglomerant – E536 – ferocianura de potasiu – care la peste 100 grade Celsius se descompune in cianura de potasiu si clorura de fier – si care cauzeaza reducerea transportului de oxigen catre sange, dificultati in respiratie, dureri de cap, ameteli si de aceea nu se recomanda consumul frecvent.
Societatea civila a lansat o petitie online care poate fi gasita AICI. “Noi, cei care vom semna aceasta petitie, cerem Guvernului Romaniei sa anuleze legea 568/2002, care sfideaza dreptul cetateanului de a alege in privinta propriei alimentatii”, se arata in finalul petitiei. Legea poate fi gasita aici: http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_iodare_sare_consum_uman_hrana_animale_industria_alimentara_586_2002_2009.php
Carmen POPESCU / ZIUA

PETITIE impotriva otravurilor din alimentatia zilnica. Dr Pavel Chirila: Sarea iodata favorizeaza cancerul. Dr Maria Chirila: O crima internationala

Pornind de la doua interviuri mai vechi realizate cu distinsa doamna dr Maria Chirila – Dumnezeu sa o odihneasca in pace! – si cu dl prof dr Pavel Chirila, o tanara a lansat o Petitie on line. Nu stiu cat de mult va folosi dar, in tot cazul, cred ca va informa mai multa lume asupra pericolele otravurilor din alimentele din comert. Un om informat este pe jumatate salvat.

O redau mai jos:
Petitie: “Fara E 536 si iod in sarea alimentara!”
10/07/2009
Destinatar: Guvernul Romaniei
Legea nr. 568/2002 obliga producerea si comercializarea numai a sarii iodate pe teritoriul Romaniei. Guvernul iodeaza obligatoriu 20 de miloane de oameni, insa doar aproximativ 8000 de oameni au nevoie de supliment de iod.
“Dupa 4 ani de functionare a nefastei H.G. 568/2002 numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numarul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387”, declara profesorul dr. Pavel Chirila.
Toate produsele alimentare procesate din Romania contin sare iodata: painea, paterurile, produsele de patiserie, mezelurile etc. – astfel ca aportul de iod in alimentatia noastra este unul mult mai mare decat ne imaginam. Administrarea indelungata a iodului se poate asocia cu inhibarea continua a sintezei hormonale si cu aparitia gusii, cu sau fara hipotiroidie; administrarea iodului la gravide poate produce gusa sau hipotiroidie la feti. Lista efectelor adverse ale excesului de iod poate continua: cresterea columului glandei tiroide, afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei, cresterea incidentei bolilor alergice etc.
Mai mult, sarea de bucatarie contine si un antiaglomerant – E536 – ferocianura de potasiu – care la peste 100 grade C se descompune in cianura de potasiu si clorura de fier – si care cauzeaza reducerea transportului de oxigen catre sange, dificultati in respiratie, dureri de cap, ameteli si nu se recomanda consumul frecvent. (sursa http://dictionar.romedic.ro/e536). Acest E536, care este interzis in alte tari (ex. Anglia) duce la consecinte dramatice prin introducerea lui in sarea de bucatarie: cresterea incidentei bolilor cardiace ischemice, accelerarea proceselor de ateroscleroza, toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu. Consideram ca nu este normal ca Guverul Romaniei sa oblige prin lege cetatenii sa manance ce vrea Guvernul. Este o incalcare a dreptului la autonomia persoanei, a drepturilor omului.
Noi, cei care vom semna aceasta petitie, cerem Guvernului Romaniei sa anuleze legea 568/2002, care sfideaza dreptul cetateanului de a alege in privinta propriei alimentatii.
Semneaza AICI petitia

Otrava noastra cea de toate zilele: Aditivii alimentari

Interviu cu dr. Maria Chirila: Vinovatii se afla “sus” si ar trebui trasi la raspundere

“O crima la nivel international”

– Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei?
– Prezenta aditivilor in alimentele de pe pietele romanesti reprezinta o adevarata crima la nivel national si ar trebui sa reactioneze toti cei care isi dau seama de asta, pana cand nu este prea tarziu. Sa luam de exemplu painea, despre care revista dumneavoastra a scris de curand. Se stie ca folosirea fainii albe, care prin procesul de macinare a graului isi pierde toate substantele nutritive, duce la o saracire a painii in vitamine, minerale si fibre. Dar asta este nimic pe langa aditivii folositi la prepararea ei. Sa luam numai cativa din asa-numitii “afanatori”, substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze ce contribuie la cresterea volumului aluatului:

Sarea iodata favorizeaza cancerul

Interviu in ZIUA cu dr Pavel Chirila – Iodarea este un atentat la sanatatea romanilor.

Dupa 4 ani de functionare a nefastei H.G. 568/2002 numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numarul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387, declara profesorul Chirila

Prof. dr. Pavel Chirila atrage atentia opiniei publice si factorilor responsabili ai statului asupra unui pericol care vizeaza, pe cai nestiute si aproape nevazute, imensa majoritate a romanilor, in urma unor Hotarari de Guvern aberante, legate de obligativitatea iodarii sarii. Profesorul Chirila ne demonstreaza ca iodarea universala a sarii este un real atentat la sanatatea publica a romanilor. Guvernul iodeaza obligatoriu 20 de milioane de oameni, insa nevoie de iod au cel mult 8543 persoane. In urma acestei norme totalitare si discriminatorii neintalnite nicaieri in lume si nici chiar in timpul regimului comunist s-a ajuns ca procentul de imbolnaviri de cancer tiroidian sa se dubleze, in ultimii ani. Operatia recenta a presedintelui Traian Basescu poate avea si aceasta cauza, afirma alte surse medicale. Semnalul de alarma pe care il tragem azi trebuie luat serios in seama de parlamentarii Romaniei din Comisiile de Sanatate, de Ministerul Sanatatii, de medicii specialistii si, nu in ultimul rand, de institutiile insarcinate cu apararea cetatenilor tarii si chiar si de catre organele de cercetare penala.

De unde vine aceasta aberatie, de care, cred, putin, cetateni sunt realmente constienti: obligativitatea de a consuma sare iodata, chiar impotriva sanatatii lor?
Guvernul anterior a emis Hotararea 568/2002 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 407 din 12.06.2002. Mai exact, titlul ei precizeaza continutul: “privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara”.

ANTI-CIP Prof dr CHIRILA si av AXINTE despre legitima aparare a lumii crestine împotriva restrangerii libertatilor cetatenesti si a atacului alimentar

Legitima apărare a lumii creştine împotriva restrîngerii libertăţilor cetăţeneşti
Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa a găzduit, joi seara, o conferinţă intitulată „Legitima apărare”, organizată de Fundaţia Şcoala Brîncovenească, din Constanţa. Sala de conferinţe a fost plină cu publicul deja fidel acestor manifestări creştin-ortodoxe. Subiectul întîlnirii a fost dezbătut de vicepreşedintele Sindicatului Independent al Juriştilor din România, avocatul Cezar Axinte şi părintele protosinghel Iustin Petre, stareţul Mănăstirii „Sfîntul Ioan Casian“.
„Am ales să vorbim despre legitima apărare pentru că este clar că restrîngerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti vin astăzi cu o faţă umană, dar vin în mod perfid: se dau ordonanţe de guvern fără a fi publicate ori cunoscute în prealabil, legi adoptate de Parlament în cîteva minute, etc…
Este evident că cetăţenul nu este informat asupra deciziilor care se iau asupra vieţii sale. Mai mult, toate legile sînt scris într-un limbaj inacesibil omului de rînd, ele sînt alcătuite în mod sofistic. În legi sînt strecurate nişte erori logice, iar românul, la prima vedere, are impresia că este apărat dar, ulterior, cînd legea este pusă în aplicare, constată că îi sînt încălcate unele drepturi şi libertăţi fundamentale. Este un moment de început, se rescrie tot dreptul internaţional, se rearticulează Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, este o nouă paradigmă a libertăţilor civile şi o nouă construcţie în ceea ce priveşte ideologia europeană. Noi credem că vom asista în curînd la o construcţie politică de tip socialist: credem că se vor amesteca credinţele în Europa, ecumenismul va fi promovat ca pe o atotcredinţă, iar creştinismul ortodox va deveni indezirabil acestei noi ordini. Referitor la această abordare, îl citez pe Sf. Iustin Popovici care spunea că ecumenismul este pan-erezia timpurilor noastre.
Creştinul ortodox nu va accepta această ideologie şi va fi condamnat la un gulag spiritual”, a afirmat Cezar Axinte, care a continuat : „Asistăm la un paradox – legislaţia europeană, aşa cum se articulează azi, ne cere ca în numele libertăţilor şi drepturilor consfinţite de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi de Convenţia Europeană să consimţim la restrîngerea unor libertăţi cum ar fi cele religioase-confesionale, libertăţile de opinie, de întrunire, pentru că se motivează că avem de-a face cu o ameninţare puternică, terorismul…
Toată mass-media este copleşită de ştiri că America şi forţele europene luptă împotriva terorismului. Nu cunosc niciun roman care să fi luat vreo palmă, să fi fost jefuit sau să-i fie batjocorită credinţa din partea vreunui aşa-zis terorist. În baza acestei stări de frică întreţinute se rearticulează toată legislaţia europeană! În realitate, scopul este abolirea drepturilor cîştigate cu sacrificii de poporul român la Revoluţia anticomunistă din ’89…
În acest moment nu se mai pune în discuţie dacă statul încalcă drepturile cetăţeneşti – oricine, oricînd poate să ne intercepteze corespondenţa, să ne crească dobînzile sau impozitele, să ne taie lumina sau gazele, să ne spună unde avem voie şi unde nu putem să mergem. Eu cred că atunci cînd este primejduit sufletul nu se poate întorce şi celălalt obraz. Dacă simţim cumva că prin noua construcţie supra-statală se încalcă libertatea persoanei, la care şi Dumnezeu s-a oprit, atunci sîntem în legitimă apărare!
Iată, referitor la dreptul la libera circulaţie, Constituţia României nu poate fi revizuită în privinţa acestui drept. Se impun actele cu cip chiar dacă se atacă libertatea de conştiinţă. Legea mai stipulează că nimeni nu poate fi supus niciunui fel de pedeapsă sau de vreunui tratament inuman ori degradant. Discuţia şi votarea buletinului cu cip a durat cinci minute!…
A ni se impune un document de călătorie care lezează convingerile religioase nu este un tratament degradant? A impune un marş degradant al homosexualilor, în capitala unui stat creştin, este o decizie inumană?
Trebuie să învăţăm să regîndim normal iar tezaurul unei gîndiri neviciate îl putem găsi în ortodoxie.
Nu este o invitaţia la nesupunere civică sau la formarea vreunui partid, ci un îndemn de a conştientiza ceea ce se întîmplă şi de a găsi mijloacele pentru evitarea direcţiei în care ne duce statul, altele decît cele revoluţionare.”
Soluţia găsită de Cezar Axinte este însă mult mai “periculoasă” decît variantele unei opoziţii politice şi mult mai “optimistă” decît s-ar aştepta cei mai mulţi…este aceeaşi cale cu care creştinii au înfruntat răstignirile sau cruzimea arenelor romane. Avocatul Axinte a adăugat: “Transformarea întregii lumi porneşte de la transformarea sinelui, fiecare persoană trebuie să înceapă cu sine, după care, dacă cineva se va transfigura, să fie convins că întreaga lume se va transfigura o dată cu revoluţia sa interioară. Cînd românii sînt agresaţi spiritual, singurul loc unde se pot adăposti este sfînta Biserică. Nu te poţi apăra spiritual fără să participi la tainele Bisericii!”
Codruţ BURDUJAN ([email protected])

Mijloace de apărare împotriva abuzurilor financiare şi ale statului

Vicepreşedintele Sindicatului Independent al Juriştilor din România, avocatul Cezar Axinte: „Problemele fiscale şi abuzurile unor organisme financiare nu menajează pe nimeni, iar noi vom căuta împreună, în cadrul dezbaterii, măsurile concrete pe care le are la dispoziţie omul simplu în faţa agresiunilor amintite”
„Legitimă apărare” este titlul unei noi conferinţe organizată astăzi de Şcoala Brîncovenească, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, cu începere de la orele 18.00. Dialogul susţinut de vicepreşedintele Sindicatului Independent al Juriştilor din România, avocatul Cezar Axinte, se doreşte a fi un exerciţiu democratic, de informare a constănţenilor asupra metodelor reale şi legale de atitudine civică împotriva abuzurilor autorităţilor, în special cele financiare. Conferinţa este structurată pe trei direcţii: „Statul împotriva persoanei”, „Apărarea-drept sau obligaţie” şi „Arme neconvenţionale”. Referitor la temele abordate, Cezar Axinte a declarat că vor fi dezbătute consecinţele punerii în aplicare a noilor coduri, civil şi penal, şi modificările sociale pe termen lung ce rezultă din acestea.

Avocatul Axinte a adăugat că se vor face referiri la problemele fiscale, Tratatul de la Lisabona, dar şi la modificarea, în cadrul societăţii actuale, a unor valori cum ar fi statul de drept, democraţia sau drepturile şi libertăţilor cetăţeneşti.
Ultima temă abordată, „Arme neconvenţionale”, se referă la metodele spirituale pe care le au la îndemînă cetăţenii pentru a lupta împotriva presiunilor venite din partea unor autorităţi sau entităţi financiare. „Încercăm azi să facem un exerciţiu de imaginaţie, un scenariu şi să ne gîndim cum ar fi reacţionat Hristos la problemele din zilele noastre. Dorim să fie o întîlnire interactivă, cu un public eterogen, format atît din cei creştini cît şi din necreştini pentru că problemele fiscale şi abuzurile unor organisme financiare nu menajează pe nimeni. Împreună vom căuta măsurile concrete pe care le are la dispoziţie omul simplu în faţa agresiunilor amintite” a spus vicepreşedintele Sindicatului Juriştilor. Alături de el va conferenţia şi un reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului. (Codrut BURDUJAN)

Alimentaţia „de supermarket”, în dialog creştin

Prof. univ. dr. Pavel Chirilă, fondatorul primului spital creştin din România Seria conferinţelor organizate de Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” (SMB) a continuat, sîmbătă după-amiază, la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde peste 300 de persoane au asistat la o prelegere a prof. univ. dr. Pavel Chirilă, intitulată „Vindecarea”. Ctitorul singurului spital creştin din România, Spitalul „Sf. Irina” din Bucureşti şi fondatorul Fundaţiei Filantropice Christiana, dr. Chirilă, şi-a lansat cartea „Vindecarea” şi a atras atenţia celor prezenţi asupra alimentaţiei nesănătoase, „de supermarket” . Principalele subiecte de discuţie, în cadrul conferinţei, au fost „bolnavul ca victimă” şi „alimentaţia corectă a omului sănătos”. Dr. Chirilă a atras atenţia asupra alimentelor care au la bază organisme modificate genetic şi a aditivilor alimentari (celebrele E-uri) care, deşi fac produsele mai atrăgătoare, pe termen lung au un efect devastator asupra organismului uman. Succesul prelegerii determină SMB să continue campaniile creştine şi prin alte conferinţe. Astfel, pe 11 iunie, fundaţia creştină organizează manifestarea cu titlul „Legitima Apărare” şi doreşte, prin intermediul acestei acţiuni, să atragă simpatia tineretului, în mod special, care este cel mai des implicat în violenţele de ordin fizic. La fel ca în cazul tuturor conferinţelor organizate de SMB, intrarea va fi liberă. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” este cunoscută publicului larg prin activismul său anti-avort şi ataşamentul faţă de instituţia familiei.
Marius Florian VASILE ([email protected])

VINDECAREA – Domnul doctor Pavel Chirila ne invata unul dintre scopurile suferintei. Conferinta si lansare la CONSTANTA

„Nu-mi explic suferinţa, decât legată de progresul spiritual“ Domnul dr. Pavel Chirilă, prodecan al Facultatii de Teologie din Craiova, lanseaza, maine, la Constanta, la ora 18.00, cea mai recenta lucrare a sa: VINDECAREA. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură din Constanţa, in organizarea Scolii Brancovenesti si cu binecuvantarea IPS Teodosie. Domnul Pavel Chirila, unul dintre cei mai autentici traitori ortodocsi din spatiul public romanesc, este fondator si medic primar al Centrului Medical NATURALIA (http://www.naturalia.ro/), doctor in stiinte medicale, membru al Institutului Boiron – Lyon, membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Filantropice Medical- Creştină CHRISTIANA, care are 27 de filiale, 25 de şcoli postliceale sanitare pentru personalul laic şi monahal, editură, programe sociale pentru prevenirea abandonului şcolar, programe pro-vita, lupta antidrog, si promoveaza conceptul de medicină creştină (http://www.crestinortodox.ro/diverse/a316-dr-pavel-chirila-conceptul-de-medicina-crestina)
In contextul in care traim, sub imperiul vaccinarii copiilor, chiar si fortat (vezi http://www.urbaniulian.ro/2009/06/05/oms-cere-tarilor-sa-treaca-la-vaccinarea-obligatorie-in-masa-a-copiilor/) dl doctor Pavel Chirila a evidentiat pericolul vaccinului Gardasil, reusind impreuna cu societatea civica crestina sa impiedice, momentan, impunerea sa in Romania (http://apologeticum.wordpress.com/2008/11/22/pericolul-gardasil-pr-dr-pavel-chirila/)
Tot dansul a fost printre primele personalitati stiintifice care a sanctionat categoric implantarea de cipuri electronice in actele romanilor, intr-o declaratie pe care mi-a acordat-o in exclusivitate, ca parte a unui viitor interviu, din pacate ramas in aer din cauze independente de noi (http://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/sunt-categoric-impotriva-cipurilor.html). De altfel, in cartea sa, VINDECAREA, este publicat si studiul Parintelui prof dr Mihai Valica “România – un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice”, realizat cu binecuvantarea IPS Teofan. Din aceleasi motive pentru care nu s-a mai realizat interviul promis – mai precis din cauza aceleiasi persoane nefaste, editor al cartii, antiroman visceral si dezinformator profesionist -, din pacate, studiul nu poate fi zarit si, deci, gasit, in Cuprinsul cartii, fiind strecurat sub banalul titlul… “Anexe”. Dar… Dumnezeu la vede pe toate. Si tot El le da lumina orbilor…
Revenind la inimosul (dar si naivul, din prea multa bunatate) doctor Pavel Chirila, anul acesta, in sfarsit, dupa 11 ani de la fondarea Hospice-ului, i-a fost recunoscut efortul ca si tenacitatea si daruirea sa totala, in cadrul Galei Societatii Civile, care i-a acordat Premiul I la sectiunea Sanatate, pentru proiectul Centrului de Ingrijiri Paliative “Sfanta Irina”, redat sumar astfel:
Problema de fond
Cancerul reprezinta a doua cauza de mortalitate in Romania. Numarul pacientilor diagnosticati cu aceasta boala este in crestere.
Scopul proiectului
Proiectul vizeaza ingrijirea corespunzatoare si securizarea bolnavului de cancer si leucemie aflat in ultimele momente de viata, precum si responsabilizarea familiei, comunitatii si a factorilor de decizie in domeniu cu privire la o problema de amploare si care ne priveste pe toti.
Perioada de desfasurare
1 IANUARIE 2008 – 30 IUNIE 2008
Aria geografica
Ilfov, Bucuresti si imprejurimi
Rezumat
Proiectul vizează acordarea de servicii de îngrijire paliativă de calitate unui număr cât mai mare de bolnavi care solicită internarea în Hospice “Sfânta Irina”.
De asemenea, urmărim ca prin întreaga noastră activitate să tragem un semnal de alarmă cu privire la o problemă care deşi neglijată, a ajuns să aibă un impact negativ covârşitor asupra societăţii româneşti. Cancerul este o realitate cu care se confruntă tot mai multe persoane, iar prin acest proiect dorim să antrenăm atât societatea civilă, cât şi instituţiile responsabile în domeniu, în încercarea noastră de alinare a suferinţelor unui grup marginalizat şi lipsit de speranţă.
Date beneficiari
Beneficiarii direcţi
• Bolnavii de cancer aflaţi în stadiul terminal al bolii;
• Bolnavii de leucemie aflaţi în stadiul terminal al bolii,
• Familia şi reţeaua socio-afectivă a acestor persoane;
• Echipa interdisciplinară care activează în Hospice;
Beneficiarii indirecţi
• Serviciile de asistenţă medicală şi socială din Bucureşti şi din vecinătate;
• Societatea civilă;
Rezultatele proiectului
IN PERIOADA IANUARIE-IUNIE 2008 CENTRUL DE INGRIJIRI PALIATIVE “SFANTA IRINA” A ASISTAT MEDICAL, SOCIAL, PSIHOLOGIC, SPIRITUAL UN NUMAR DE 178 DE PERSOANE SUFERIND DE CANCER IN STADIU AVANSAT AL BOLII.
Schimbari in comunitate
Am rteusit sa punem la indemana publicului, apartinatorilor, institutiilor de specialitate, informatii cu privire la intreaga activitate intreprinsa in cadrul Centrului de Ingrijiri Paliative “Sfanta Irina” precum si la necesitatea de cunoastere a importantei ingrijirii paliative.
Implicarea comunitatii
(optional)
Originalitatea proiectului
Particularitatea proiectului consta in implementarea unui plan individualizat de ingrijire acordat bolnavilor de cancer, adaptat nevoilor strict personale si particularizat grupului de provenienta (familie, comunitate).
Bugetul total al proiectului (in bani)
59 940 RON
Parteneri si finantatori
Contributie United Way Romania din totalul bugetului – 26.30 % (http://www.unitedway.ro/)
Contributie Fundatia Sfanta Irina din totalul bugetului – 73,70 % (http://www.paliativecare.ro/)

Fundaţia „Sfânta Irina“, Centrul de îngrijiri Paliative, poate fi găsită la adresa: Str. Erou Mircea Marinescu nr. 3, linia microbuzului 153 – pe Şos. Ştefăneşti, Voluntari, Judeţul Ilfov.
Tel./Fax: 021 – 352.00.42; 352.41.41, e-mail: sf. irina @paliativecare.ro.
Cei care doresc să facă donaţii au la dispoziţie numărul de cont: RO11PIRB4201700750001000.
Detalii la
http://www.ziarullumina.ro/articole;917;1;11758;0;Nu-mi-explic-suferinta-decat-legata-de-progresul-spiritual.html

Controversa Securitate versus Libertate. Romanii incep sa se impotriveasca sclaviei cipurilor. Aproape 7000 de semnaturi si 11.000 de accesari FOTO

Pe langa legea 298/2008 prin care, incepand de azi, ne sunt inregistrate comunicatiile electronice oficial, adoptarea de catre Romania si a unor alte noi masuri de securitate, care vor include, in premiera mondiala, introducerea unor metode de identificare biometrice, a starnit o vie reactie in mediile informate din societatea romaneasca. Romania este singurul stat din lume care emite un model de pasaport electronic care cuprinde, chiar de la momentul introducerii, toate elementele de identificare, respectiv imaginea faciala si amprentele digitale si oculare. Pe deasupra, cipul biometric din noile permise de conducere va stoca si alte date private. Masura a fost luata fara nici o consultare sau dezbatere publica, afectand grav drepturile cetatenesti.
Ministerul de Interne considera ca astfel se va ”impiedica exportul si importul de infraciionalitate”. Masura face parte din proiectul de creare a unei singure baze de date biometrice mondiale cu denumirea de Consortiu Informational International, controlat de SUA si, in parte, de Marea Britanie, la care s-au adaugat si alii membri ai “coalitiei antiteroriste”. Informatia personala a zeci de milioane de oameni este colectata astfel de serviciile secrete sub pretextul “luptei antiteroriste”. Introducerea cipurilor biometrice, momentan in acte, este vazuta ca un pas major spre implantarea umana a biocipurilor, actiune deja intreprinsa in Statele Unite asupra soldatilor americani, a unor detinuti, bolnavi sau, propagandistic, a unor ”voluntari”. De asemenea, in Marea Britanie, la ora aceasta, a inceput o campanie subliminala privind avantajele cipurilor in ”protectia” si ”siguranta” copiilor.

Apel civic la legalitate

Ca reactie la noile masuri, Asociatia Civic Media a lansat o petitie care a strans la http://www.petitiononline.com/NU666/petition.html mii de semnaturi in numai cateva zile si a depus pe adresa Guvernului Romaniei o solicitare de revocare a Ordonantei motivata prin argumente ce se refera la incalcarea dreptului la intimitate a persoanei si a dreptului la credinta. Pe de alta parte, este un fapt general cunoscut de intreaga opinie publica ca principalii generatori de infractionalitate sunt oamenii politici, clasa politica corupta, ticalosita, dupa cum a precizat in repetare randuri chiar presedintele Romaniei, cea mai inalta autoritate a statului, astfel ca s-ar justifica mai degraba instrumente electronice de urmarire pas cu pas a ministrilor si parlamentarilor, implicati in jaf la scara nationala sub ochii pasivi ai serviciilor secrete, si nu a simplilor cetateni. Civic Media solicita o dezbatere nationala asupra introducerii acestor cipuri, o operatiune care, pe langa incalcarea drepturilor omului afecteaza major si bugetul public, in ciuda ”crizei mondiale” economice declarate. “Afacerea cipurilor”, care poate depasi cateva zeci de milioane de euro se adauga, de exemplu, “Afacerii Gardasil”, care a lasat un gol, foarte greu de justificat legal, de peste 23 de milioane de euro in bugetul statului.

Chemarea parintelui Justin Parvu este urmata de simpli credinciosi

Parintele duhovnic al Ortodoxiei romanesti Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda a adresat pe 14 ianuarie un mesaj crestinilor ortodocsi romani cerandu-le sa se mobilizeze impotriva noilor masuri anti-crestine, anti-umane. ”Prin lege, prin ordonanta de guvern, romanii sunt obligati sa se incadreze intr-un plan de urmarire si supraveghere la nivel national si mondial, proiect care le rapeste de fapt oamenilor libertatea… in spatele acestui sistem de insemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o intreaga dictatura… insemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte masuri luate pentru controlul absolut al fiiniei umane”. Vi se ”rapeste ceea ce va apartine prin mostenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, dreptul la unicitate si originalitate, al fiecarei fiinie umane!” transmite parintele Justin credinciosilor indemnandu-i sa nu se teama si sa mearga pana la capat in apararea propriilor drepturi. Parintele mai avertizeaza ca avem de a face cu o inainte pecetluire cu numarul Fiarei, 666. Apelul parintelui Justin Parvu a fost preluat imediat de obstea monahala care a strans de la manastirile din Moldova sute de semnaturi si este sustinut acum si de marele duhovnic parintele Arsenie Papacioc, sau, la Bucuresti, de parintele Mihail Stanciu, staretul manastirii Antim. Desi a trecut aproape o saptamana de la Indemnul la lupta legala al parintelui Justin Parvu, cu exceptia activitatii nationale febrile a multor credinciosi ortodocsi si a Contestatiei si Petitiei initiate de Civic Media – care a inregistrat in cinci zile peste 6500 de semnaturi, cifra care creste rapid pe zi ce trece -, organizatiile cu pretentii ezita sa se impotriveasca cu toate mijloacele atacului 666, preferand sa se complaca intr-o tacere vinovata.

Organele Patriarhiei sustin Guvernul mondial

La nivel oficial reprezentanii Patriarhiei au anuntat, folosindu-se de un cotidian anti-crestin, ca “Conducerea BOR considera demersul parintelui Justin Parvu unul rupt de realitate” iar oficiosul AZEC, organizatie a “ziaristilor si editorilor crestini” din Romania, publicatia ”Lumea Crestina” a (re)publicat un editorial agresiv in care se sustine ca ingrijorarile si mesajele celor care atrag atentia asupra noilor masuri ale guvernantilor sunt ”bazaconii” ale unor ”forte antihristice ce ar dori desacralizarea Bisericii” si transformarea acesteia intr-un for care ”sa-si consume energiile in lupte sterile”. Credinciosii care au adreat la Apelul parintelui Justin Parvu au replicat pe forumurile care dezbat aceasta problema ca Patriarhia ar fi mai bine ”sa lase dezinformarea din presa si pretinsa marturisire si sa treacă la rugaciune”. Prof univ dr Pavel Chirila, de la Asociatia Filantropica Medicala ”Christiana”, a atras atentia ca, dupa scandalul Gardasil, avem de a face cu un nou experiment, cu un nou atentat la adresa libertatii romanilor, caruia trebuie sa i ne impotrivim categoric.
Alexandru Popescu pentru Civic Media si AlterMedia


Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova