Posts Tagged ‘In memoriam’

UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Cimitirul Eroilor 1989 – Foto Dinu Lazar

Muzica: Tudor Gheorghe – Versuri: Nichifor Crainic (22 decembrie 1889 – 20 august 1972)

Nichita, Fiind şi strigând România. Nichita Hristea Stănescu – 33 de ani în Ceruri (31.03.1933 – 13.12. 1983) „Cel mai frumos catren, de-aş fi în stare să-l scriu vreodată, ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși”

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest
nichita-stanescu-de-mihai-oroveanu

Foto: Mihai Oroveanu

Nichita Stănescu (în 1976 !):

Fiind şi strigând!

Doamne, apără poporul român.
Ai grijă de el şi
apără-l!
El este al tău
cu blândeţea lui de miel
şi cu răbdarea lui de taur
cu omenia lui
de floare de zăpadă
ce se vede pe geam, Doamne,
pe fereastră şi pe libertate!
Doamne!
poporul meu nu se spală de mine!
Eu nu mă spăl
de poporul meu!
Dacă-mi vine alt miros
decât mirosul lui,
mă spăl pe mâini
numai de propriile mele mâini
şi mă las legat
de boarea de zăpadă
a poporului meu.
Mărul se poate spăla
numai de măr,
de pomul mărului nu! De pom nu!
Apără, Doamne, poporul român
şi nu te spăla de el!
Pe maică-mea
care m-a născut pe mine
am dăruit-o poporului român.
Dăruieşte-ţi, Doamne,
pe Maica-Ta, care te-a născut pe Tine,
poporului român!

Interviuri video:

„Cel mai frumos catren, de-aş fi în stare să-l scriu vreodată, ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși” – Din dragoste pentru Nichita (inregistrare TV cu Nichita Stanescu via Irina Monica)

Citiţi şi: Sora lui Nichita Stanescu despre moartea poetului. VIDEO/FOTO ALBUM

Nichita-Stanescu-Mihai Eminescu - Roncea Ro

Părintele Adrian Făgeţeanu: “Când veţi auzi că în Rusia s-a ales vreun Mitropolit ortodox să-mi spuneţi şi mie…” VIDEO. 5 ani de la plecarea la Domnul (+27 Septembrie 2011)

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

A fost odată un haiduc: Costel Condurache (+29 iulie 2013)

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest
Costel Condurache - Foto Pr. Ioan Gînscă

Costel Condurache – Foto Pr. Ioan Gînscă

In Memoriam: Un mărturisitor al zilelor noastre

Radu Beligan: “Îl rog fierbinte pe Dumnezeu să aibă grijă de România!” VIDEO / FOTO IN MEMORIAM

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest
Radu Beligan pe scena Teatrului National - Foto de Cristina Nichitus Roncea

Radu Beligan pe scena Teatrului National – Foto de Cristina Nichitus Roncea

„M-am născut odată cu România cea Mare şi sunt legat ombilical de ea. Nici o tentaţie, şi vă închipuiţi că au fost deajuns de multe, nu a reuşit să mă smulgă mai mult de două săptămâni de ea. Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi-L rog fierbinte să aibă grijă de România. Vă mulţumesc, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor. Am călătorit frumos împreună. Dacă viaţa e o călătorie scurtă, să o facem la clasa l“, a spus Radu Beligan la aniversarea a 93 de ani, înregistrat de Ziaristi Online (Video mai jos).

Citiţi: Radu Beligan la 93 de ani: Secretul longevitatii mele este Iubirea

Dumnezeu să-l ierte!

Să nu-l uităm pe Cezar Ivănescu! DOINA (Ultima Thule). In Memoriam Don Caesar (6 august 1941 – 24 aprilie 2008)

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Despre Cezar Ivanescu
Poetul-Cezar-Ivanescu-batut-de-mineri-13-15-iunie-1990-Foto-Emanuel-ParvuDoina (Ultima Thule)

Domnului Victor Roncea

„Il est vilain, il n’ira pas au Paradis
celui qui decede sans avoir réglé
tous ses comptes.“
Almanach des Bons-Enfants

! Suflet al Nostru, alină-te cu tăcerea-ţi;
nu mă pot, nu mă pot, suflete, alina…
eraţi vorbàreţe şi până mai, mai ieri aţi
zvonit voi buze, voi buze de moartea mea,
eraţi vorbàreţe şi până mai, mai ieri
aţi zvonit voi buze, voi buze de moartea mea !

! şi-acum vă temeţi, vă temeţi că mă ucideţi,
că mă ucideţi şi numa cu un cuvânt,
ca două sfinte petale de crin vă-nchideţi,
nu vă închideţi voi buzele-mi de pământ,
ca două sfinte petale de crin vă-nchideţi,
nu vă închideţi, voi, buzele-mi de pământ!

! azi voi să spuneţi, azi totul eu voi să spuneţi,
să nu ne minţiţi nici cu o imagine,
NIMIC PE SÂNGELE GURII, VOI, SĂ NU-MI PUNEŢI,
SPUNEŢI CUM NE-AU AZVÂRLIT TOT LA MARGINE,
NIMIC PE SÂNGELE GURII, VOI SĂ NU-MI PUNEŢI,
SPUNEŢI CUM NE-AU AZVÂRLIT TOT LA MARGINE !

toţi tehnocraţii, căcaţii şi democraţii,
toţi comuniştii chinezi, pechinezi şi pro-
l-au subţinut pe spinarea acestei naţii
pe-Oligofren ca pe curva din Babilo-,
l-au subţinut pe spinarea acestei naţii
pe-Oligofren ca pe Curva din Babilo- !

! ne-a împroşcat curvuliţa de Europă
cu voma-i multă din trupul umflat de vin
primind în schimb pantofiorii de antilopă,
Firma „Guban“ – Timişoara, cu bani puţini,
primind în schimb pantofiorii de antilopă,
Firma „Guban“ – Timişoara, cu bani puţini!

! azi voi să spuneţi, azi totul eu voi să spuneţi,
să nu ne minţiţi nici cu o imagine,
nimic de sângele gurii voi să nu-mi puneţi
spuneţi cum ne-au azvârlit tot la margine,
nimic pe sângele gurii voi să nu-mi puneţi,
spuneţi cum ne-au azvârlit tot la margine !

! unde scrâşneşte de groază şi geme totul
şi unde Molohii unui virgin infern
zilnic ne măsură şi Sufletul cu cotul
şi unde zilele cenuşa morţii cern,
zilnic ne măsură şi Sufletul cu cotul
şi unde zilele cenuşa morţii cern !

! unde castratu-i făcut să viseze castră
şi unde naşte femeia singură pui
hrăniţi din bezna ţâţoaicelor de colastră
amari la suflet ca fierea de amărui,
hrăniţi din bezna ţâţoaicelor de colastră,
amari la suflet ca fierea de amărui !

! spune tu gura mea cea vineţie-albastră,
spuneţi voi buze, voi curvele orişicui,
azi nu-mi mai trebuie astăzi nici mila voastră
azi nu-mi mai trebuie azi mila nimănui,
azi nu-mi mai trebuie astăzi nici mila voastră
azi nu-mi mai trebuie azi mila nimănui!

! unde e foame şi-i frig şi e şi arşiţă,
nici pielea toată pe tine nu poţi s-o tragi,
vecinic te mâncă un altul şi te sughiţă,
cretinoizi cu o mutră de lotofagi,
vecinic te mâncă un altul şi te sughiţă,
cretinoizi cu o mutră de lotofagi !

! toţi absolvenţii lui nenea Ştefan Gheorghiul:
Popescu, rector, Dinescu, ţâfnos emul,
toţi puţitori parcă-şi poartă în cap sicriul
cu-mpuţiciunea de creier mic şi fudul,
toţi puţitori parcă-şi poartă în cap sicriul
cu-mpuţiciunea de creier mic şi fudul !

! unde de toate ai doară în profunzime
şi unde numai dorinţele-ţi le posezi,
unde ucizi, eşti ucis şi rămâi tot nime
şi-n aurori boreale te masturbezi,
unde ucizi, eşti ucis şi rămâi tot nime
şi-n aurori boreale te masturbezi !

! neamul nevoii hrănit doar cu mămăligă
şi cu discursul scuipat al unuia şui,
striga de noapte la noi toată noaptea strigă
iar ziua strigă tovarăşii Domnului,
striga de noapte la noi toată noaptea strigă
iar ziua strigă tovarăşii Domnului !

! cei de la margine, cei daţi mereu deoparte,
cei puşi de pază şi-acolo lăsaţi singuri,
cei mângâiaţi şi zăbavnic numai de Moarte
ducând Tăcerea PreasfântDumnezeu pe guri,
cei mângâiaţi şi zăbavnic numai de Moarte
ducând Tăcerea PreasfântDumnezeu pe guri !

! Strajă Romană pe Tisa şi sus pe Nistru
vecinic la margine, vecinie poporul meu,
arată-ţi astăzi şi chipul tău cel sinistru
căci mântuită-i răbdarea la Dumnezeu,
arată-ţi astăzi şi chipul tău cel sinistru
căci mântuită-i răbdarea la Dumnezeu !

! mişcă-ţi tot trupul tău groaznic topit în aur,
mişcă-ţi inelele lanţului tău de fier,
mişcă-ţi tot trupul tău mare ca de balaur
şi te înalţă cu muget până la cer,
mişcă-ţi tot trupul tău mare ca de balaur
şi te înalţă cu muget până la cer !

! mişcă-ţi odată tot trupul tău de balaur
şi zvârle flăcări şi flăcări, Pământul meu,
plumbul răbdării preschimbă-ţi-l tu în aur
căci mântuită-i răbdarea la Dumnezeu,
plumbul răbdării preschimbă-ţi-l tu în aur
căci mântuită-i răbdarea la Dumnezeu !

!

! blestemul nostru, jigodii, să vă ajungă,
să nu vă-nghită Pământul cel Românesc,
ştefangheorghişti-securişti, ăi cu laba lungă
înşfăcând tot şi-otrăvind tot ce întâlnesc,
ştefangheorghişti-securişti, ăi cu laba lungă
înşfăcând tot şi-otrăvind tot ce întâlnesc !

! voi, comunişti pupcurişti şi curişti şi încă
radio-Moscova, ştiu, nene că-aţi avut
o rezistenţă anală foarte adâncă
la câţi au vrut-o cu voi şi câţi au putut,
o rezistenţă anală foarte adâncă
la câţi au vrut-o cu voi şi câţi au putut !

! voi, comunişti pupcurişti şi curişti şi încă
radio-Moscova, ştiu, nene că-aţi avut
o rezistenţă anală foarte adâncă
la câţi au vrut-o cu voi şi câţi au putut,
o rezistenţă anală foarte adâncă
la câţi au vrut-o cu voi şi câţi au putut !

CEZAR IVĂNESCU

(6 august 1941 – 24 aprilie 2008)

hulit-in-viata-refuzat-in-moarte-cezar ivanescu

Sursa: Cezar Ivănescu – Poeme
Vedeţi şi: In Memoriam Cezar Ivănescu
Foto sus: Poetul Cezar Ivanescu maltratat de mineri in 14 iunie 1990. Marturia sa si o FOTO INEDITA din Spitalul de Urgenta, realizata de Emanuel Parvu
Foto jos: Arhiva Roncea.Ro

Doina (Ultima Thule) - Cezar Ivanescu pentru Victor Roncea

“Ne vom întorce într-o zi”… Radu Gyr – o viaţă pentru o idee. AUDIO inedit cu marele poet român la aniversarea lui Nichifor Crainic. Lupta, sacrificiul şi fericitul sfârşit al Apostolului închisorilor comuniste, aşa cum au fost evocate de familia sa

Dă mai departeShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Radu-Gyr-Ne-Vom-Intoarce-Intr-o-Zi-Sfintii-Inchisorilor.Info

Dna Aspazia Otel Petrescu

Dna Aspazia Oţel Petrescu – Foto: Cristina Nichituş Roncea

„Dacă Iisus a spus că oricine întoarce pe cineva în numele Lui de pe o cale greşită, Apostol se va numi, oare cum se va numi Radu Gyr care a scos atâtea suflete din disperare? De câte ori trebuie să se numească Apostol numai pentru acest fapt? Pentru că el a ajutat „n” număr („n” înseamnă infinitul în fond, un număr de necuprins cu imaginaţia). Un număr de necuprins de deţinuţi au aflat în poezia „Iisus în celulă” posibilitatea de a-şi găsi în palme urmele cuielor Lui. Oare puţin lucru este acesta?” Doamna Aspazia Oţel Petrescu despre Radu Gyr (2 martie 1905, Câmpulung Muscel – 29 aprilie 1975, București).

Citiţi continuarea la:

image
“Radu Gyr şi-a prevăzut sfârşitul” – Mărturia Familiei Poetului Închisorilor. BIOGRAFIA martirului publicată de Mănăstirea Petru Vodă
image
MĂRTURISITORII VORBESC. Fiicele lui Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr către tineri. VIDEO
image
“Peste fericiri apuse, Tinde mila Ta, Iisuse.” – Colindele lui RADU GYR
image
Părintele Justin Pârvu şi ÎPS Bartolomeu Anania despre suferinţele Poetului-martir Radu Gyr. DOCUMENT
image
POEZIA ÎN CĂTUŞE – Radu Gyr (2 martie 1905 – 29 aprilie 1975)
Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova