Posts Tagged ‘Kossuth’

Larry Watts in Adevarul: De ce are liderul maghiar Lajos Kossuth statuie în SUA (I). New York Times, rampa de lansare a extremistului. Primul episod dintr-o serie de patru despre originile conflictelor interetnice dintre români şi maghiari

Larry Watts despre Lajos Kossuth in Adevarul via Roncea ro

Larry Watts despre: Cazul Francis Bowen * Grupuri etnice privilegiate * Românii, comparaţi cu “pieile roşii” din America

În urmă cu 165 de ani, liderul maghiar Lajos Kossuth a condus o revoluţie care a atras admiraţia lumii occidentale. Sub sloganurile „Libertate” şi „Egalitate”, Kossuth îşi dorea să creeze o republică democrată pentru ungurii din Imperiul Habsburgic, conduşi de la Viena. Eforturile maghiare au ţinut prima pagină a presei internaţionale, incluzând, în special, ziarul condus de Karl Marx şi Friedrich Engels.

Puţine au fost ţările impresionate de revoluţia lui Kossuth cum au fost SUA. Americanii au arătat o afinitate profundă pentru unguri, fără să existe vreo legătură directă cu etnia lor. Ungurii erau democraţi ca noi, americanii, şi încercau să creeze o republică, aşa cum am făcut-o şi noi. Desigur, în măsura în care America era o ţară de imigranţi şi etnicii maghiari reprezentau deja o parte din populaţia americană, ei însemnau de fapt tot „noi”, dar acelaşi lucru se poate spune practic despre aproape fiecare etnie din Europa.

Această identificare a SUA cu Kossuth şi cauza maghiară a fost puternic întărită de vulnerabilitatea Americii. În 1848, după aproape 70 de ani de democraţie americană, Statele Unite erau printre puţinele republici dintr-un sistem internaţional încă populat, în mare parte, de regate şi imperii. Într-adevăr, preşedintele SUA Zachary Taylor a văzut în Kossuth şi în Ungaria oportunitatea de a-şi consolida sprijinul intern, dar şi de a marca marea intrare a Americii pe scena politicii internaţionale.

Preşedintele SUA a trimis chiar un emisar în Europa care să recunoască Ungaria lui Kossuth, a cărei întemeiere a fost împiedicată numai printr-o combinaţie de prudenţă, spionaj austriac şi prăbuşirea rapidă a revoluţiei.

Astfel, la începutul lunii decembrie a anului 1851, cu ajutorul intervenţiei oficiale americane, Kossuth a ajuns la New York, acolo unde a avut parte de o popularitate de care puţini lideri străini s-au bucurat vreodată. Fenomenul Kossuth a fost susţinut şi de lansarea, în aceeaşi perioadă, a unui nou cotidian, New York Times, care a transformat vizita lui Kossuth în rampa pentru debutul său în faţa publicului american. New York Times l-a urmat pe Kossuth la fiecare pas făcut şi cuvânt rostit, publicând peste 600 de articole despre el. Jurnaliştii de la New York Times au descris în detaliu fiecare fel de mâncare din meniurile sale de la multele şi variatele mese la care a fost prezent, un număr ameţitor de ieşiri în public şi discursuri ţinute în toată ţara pentru el, cu scopul de a strânge bani pentru cauza maghiară.

Integral in Adevarul

Vedeti si Ce mai face Larry Watts? Despre fidelitatea serviciilor secrete fata de tara si razboiul contra Romaniei, inainte de lansarea celui de-al doilea volum din trilogia RAO. VIDEO »

Plagiatele mici ale lui Plesu, Patapievici si Liiceanu. Probele filosofului Constantin Barbu, discipol al lui Noica. Andrei Cornea: Ce mai cautam pe harta? Dinu Lazar: Ce mai e nou pe la ICR-Paris. Decizie irevocabila: UDMR a pierdut Procesul Kossuth. Maria Petrascu: “Plutonul de executie”

Nou pe Ziaristi Online:

Plagiatele mici ale lui Plesu, Patapievici si Liiceanu (I). Constantin Barbu, discipolul lui Noica, isi pune fostii colegi la o “autopsie vie”

plesu_liiceanu_patapieviciConstantin Barbu (foto alaturi de Parintele Nicolae Steinhardt la inmormantarea filosofului Constantin Noica) nu numai ca ii acuza pe cei trei de plagiat, dar o si demonstreaza, indubitabil.

Andrei Cornea intre paranteze, de la origini pana pe Wikipedia

Andrei_Cornea un GDS-ist ilegalist“Nici Primul, nici cel de-al Doilea Război Mondial (în care am avut pierderi uriaşe) nu s-ar fi încheiat altfel decât s-au încheiat, dacă nu am fi existat pe hartă… Praful de puşcă, tiparul, fotbalul, cafeaua, becul electric, sistemul heliocentric s-au inventat fără contribuţia noastră. N-am inventat noi algebra ca arabii, filosofia ca grecii, internetul ca americanii, pe Dumnezeu ca evreii.”

Dinu Lazar despre ce mai e nou pe la ICR-Paris: Romanela sau solitaria reminescentei pozitive

paysages_interieurs Michele Bressan icr paris katia danila comisarCam asa se vede deci Romania de la Paris, care este; bagam pe Ceausescu la inaintare, ceva frica, doua demersuri cu conceptuale si idei hicicochiene, si un chil de orfelinate, ceva despre “apartamentele stereotipe ale iepocii ceaushiste” si gata bouillabaissa. Tare.

UDMR a pierdut Procesul Kossuth contra Romaniei. Hotararea Curtii de la Craiova este irevocabila. File de Proces Istoric

Ioan Pop Sabau Procesul KossuthLuni, 28 martie 2011, Curtea de Apel Craiova a dat castig de cauza romanilor care se lupta de sase ani impotriva unei hotarari ilegale si imorale a administratiei PDL-UDMR din Targu Mures de a schimba numele strazii eroilor Calarasi cu cel al criminalului de romani Lajos Kossuth, inamicul direct al lui Avram Iancu

Maria Petrascu: “Plutonul de executie”

romani-anti-psd

In urechi imi suna deja ecoul Revolutiei. Nu al celei din Decembrie 89 ci al uneia mai vechi, de prin Octombrie, din cate imi aduc aminte… Si cat pe-aci sa ma induiosez si eu de mila lui Severin care iata, tocmai zicea iar, la fel de patetic, ca va lupta singur, impotriva tuturor, cand, deodata, m-a izbit un sentiment de déjà vu.

Procesul Kossuth si Scrisoarea Deschisa catre Boc privind interesele UDMR si ale Ungariei. Cum a fost, ce s-a intamplat. Romanii ardeleni au ramas doar cu ziarele Cuvantul Liber si Cuvantul Libertatii. Multumim tuturor! FOTO/INFO

Ieri, 21 martie a.c., ziua Procesului Kossuth privind denumirea ilegala a unei strazi din Targu Mures cu numele responsabilului de uciderea salbatica a peste 40.000 de romani ardeleni, am depus la Guvern SCRISOAREA DESCHISA adresata premierului Emil Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei? (foto). Astept, curios, raspunsul Cancelariei Primului Ministru, “conform legii”.

Scrisoarea Deschisa, publicata de Roncea.ro si Ziaristi Online, si preluata de numerosi alti romani activi pe internet – carora le multumim din suflet -, a strans in cateva zile peste 100 de semnaturi ale unor personalitati, jurnalisti, scriitori, avocati, profesori, cercetatori, istorici si militari, activi si in rezerva, dar si ale unor semnatari cu profesiunea simpla de romani (vedeti aici).

Sedinta procesului, stramutat de la Targu Mures la Craiova – pe unde Tokes Laszlo ar fi gasit la europarlamentare 3000 de votanti invizibili, “unguri sub acoperire”, vorba unui comentator inspirat de pe blog – , s-a tinut incepand cu ora 12.00, intr-o atmosfera de “alerta militara”. Salile Curtii de Apel din Craiova au fost impanzite de trupe de jandarmi si politie. Pana si profesorul Ioan Pop Sabau, avocatul cauzei, a fost perchezitionat la intrarea in sala. Un participant craiovean la proces ne-a relatat ca nu a intalnit niciodata un asemenea dispozitiv de forta in cladirea Curtii, nici macar cand mafiotii de culoare ai zonei isi faceau aparitia in catuse. Conform surselor noastre din randurile romanilor care mai exista in structurile de informatii romanesti, organele locale au fost alertate cu zvonul ca la proces se vor prezenta sute de romani “veniti cu autocarele” – celebrele “autocare cu romani” – care se vor uni cu nationalistii locali chemati de “activistii online” pentru a face presiuni asupra Instantei. Ceea ce, evident, nu a fost real, sedinta desfasurandu-se intr-o atmosfera solemna de sobrietate pe masura gravitatii subiectului judecat. Dar ce sa intelegem de la “organele locale”: ca Politia Craiova si Jandarmeria Romana se temeau de proprii romani, ai lui Mihai Viteazu, si de cei lui Avram Iancu?! Sau poate de ungurii asa-zisei “Garzi Secuiesti”? Preferam varianta din urma…

Sustinerea aberatiei cu schimbarea denumirii strazii Calarasilor – eroicul corp de armată care a fost decimat în 1877 în luptele pentru independenţa României – cu numele ucigasului de romani Lajos Kossuth a fost facuta, ilegal, de deputatul UDMR Kerekes Karoly, aflat in evident conflict de interese – un caz care ar trebui sa intre in atentia ANI -, in plus prezent la proces fara imputernicire din partea Primariei Targu Mures.

În pledoarie sa, profesorul Ioan Pop Sabau, după argumentația juridică, a explicat oroarea de a avea în Targu Mureș o stradă cu numele de Lajos Kossuth: “pentru maghiari, el este un simbol al revoluției ungare de la 1848, dar pentru români este cel care a transformat Transilvania într-o Bosnia Herțegovina avant la lettre“, a spus avocatul romanilor ardeleni. Concluzia: Kossuth rămâne girantul moral al etnocidului in urma căruia au murit 40.000 de civili de naționalitate română, fiecare al patrulea fiind cap de familie. Instanta a ramas in pronuntare, hotararea definitiva urmand sa fie prezentata peste o saptamana, a doua zi dupa aniversarea Unirii Basarabiei cu Tara.

In seara zilei de ieri, intr-o emisiune de la Realitatea TV, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, după ce a comentat gestul conationalului sau Csibi Barna, a declarat că în procesul de la Craiova „niște extremiști din Târgu-Mureș îl contestă pe Kossuth ca fiind extremist”.  Vorbeste de “extremism” aparatorul extremistului ungur care l-a mutilat pe viata pe Mihaila Cofar, la Targu Mures, in 1990, avocatul “de succes” al criminalilor unguri care l-au ucis bestial pe ofiterul Aurel Agache, in 1989, si cel care a incercat reabilitarea criminalului de razboi antisemit si antiroman Wass Albert, poetul preferat al familiei Baconsky –  Fuzes.

In mod simbolic pentru soarta Romaniei si a presei romane de azi, despre Scrisoarea Deschisa catre Emil Boc si Procesul Kossuth au scris doar doua ziare romanesti din intreaga tara, independent unul de celalalt. Un ziar din inima Ardealului romanesc si celalalt din Cetatea Baniei. Numele lor spun totul: Cuvantul Liber si Cuvantul Libertatii, carora le multumim pe aceasta cale. Aportul lor va ramane in istorie legat de decizia instantei de la Craiova, indiferent care va fi ea: pro sau anti Romania.

Cititi si Dorin Suciu – Ziaristi Online: Lumină şi pace pentru victimele etnocidului românilor »

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova