Posts Tagged ‘laszlo tokes’

Rechizitoriul Mineriadei merge mai departe, prin Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România. Victor Roncea în Dosarul Mineriadei, acum la ICCJ (fragment)

Asa am fost extras din Piata Universitatii pe 14 iunie 1990. Posibil sa fiu chiar eu si colegii din Arhitectura in aceasta masina

La rugămintea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România (AVMR) întrerup serialul cu extrase largi din Rechizitoriul Mineriadei. O lucrare a Asociaţiei, aflată în faza de redactare finală, va cuprinde o sinteză a acestui Rechizitoriu epocal. Voi reveni aşadar cu prezentarea cărţii de marturii şi documente, unele cu totul inedite, a Asociaţiei. Până atunci, redau din cele circa 20 de intrări cu numele meu din materialul redactat de procurorii militari un fragment care mi-a adus aminte de cum am trecut prin marea de mineri cu o Dacie a MAI sau SRI (foto). Voi reveni totuşi cu unele capitole din Rechizitoriu care mi se par mai interesante şi sunt mai puţin cunoscute publicului.

“(…) Din declaraţia persoanei vătămate Roncea Victor – Alexandru rezultă că în ziua de 13.06.1990 în jurul orei 10:30 în timp ce acesta se afla în incinta Institutului de Arhitectură “Ion Mincu” Bucureşti a văzut că “muncitorii” I.M.G.B. au spart geamurile Institutului şi au bătut mai multe persoane. A văzut că au fost aruncate sticle incendiare şi că o dubă de culoare albastră a fost răsturnată şi incendiată şi că au existat atacuri între manifestanţii din Piaţa Universităţii şi poliţişti. Ulterior, deplasându-se către Universitate s-a întâlnit cu numiţii Ţarălungă Sebastian, Tina M. Leto, Felix Goldstein, Cristi Ciubotaru, Pascal Ilie Virgil, Titi Calistru, Mihai Popescu Stoeneşti şi alţii.
În zona Poliţiei Capitalei s-a întâlnit şi cu Andrei Rochian – ofiţer de marină în Marina Comercială. A văzut cum clădirea dinspre Ministerul de Interne şi din spatele I.G.P.-ului ardea. În timp ce se afla la intrarea din stânga a Ministrului de Interne a auzit un foc de armă din interior care a ucis o persoană ce se afla la o distanţă de 10 m de el. Acesta declară că glonţul a intrat în ochiul persoanei şi a ieşit prin ceafă. S-a întâlnit cu numitul Eugen Popescu care filma pe o stradă paralelă cu râul Dâmboviţa. La Universitate s-a întâlnit cu numiţii Marian Munteanu, Mihai Gheorghiu, Eugen Popescu, Alexandru Baboş, Bogdan Petrescu, fratele său şi alţi prieteni. Acesta declară că a mai văzut o persoană împuşcată în cap în faţa blocului Romarta şi o alta împuşcată în picior.
În data de 14.06.1990, în jurul orei 05:00 în timp ce se afla în ultima cameră a turnului Institutului de Arhitectură Ion Mincu împreună cu Alexandru Baboş, Bogdan Petrescu, Roncea George, Sebastian Ţarălungă, Adrian Tudor, Sârbu Ştefan, Sârbu Alexia Adela, Bereczky Nagy Dorottya, Anghel Silvana, Mihai Frunzetti, Adrian Alexandru şi o studentă din anul I la Arhitectură au fost agresaţi fizic cu răngi metalice şi bâte de către mineri. Ulterior, el împreună cu Adrian Tudor şi două studente din anul I au fost transportaţi de un miner şi un şofer cu o maşină la sediul Guvernului. Aici i-au fost confiscate mai multe bunuri personale, aparatul foto etc.
Împreună cu alte 43 de persoane a fost transportat la U.M. 0575 Măgurele. (…)”

Victor Roncea Blog

PS: Astăzi am fost la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României pentru a mi se înmâna înştiinţarea privind derularea Procesului Mineriadei:

În ziua în care a fost arestat generalul Iulian Vlad s-a înfiinţat Grupul pentru Dialog Social. Istoria post-decembristă a României scrisă de procurorii militari. RECHIZITORIUL Dosarului Mineriadei (III)

Aşa cum v-am promis, după ce am vizionat un clip al lui Johnny Cash în care apar imagini de la Mineriadă şi pentru că am constatat că nimeni nu a făcut-o până acum, am început să public în serial Istoria post-decembristă a României văzută de Procurorii militari: RECHIZITORIUL de 1979 de pagini al Dosarului Mineriadei sau Geneza României de azi. Episoadele anterioare pot fi găsite după eticheta Rechizitoriul Mineriadei.

Continuarea Capitolului II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI

La 25 decembrie 1989 a avut loc, la Târgovişte, procesul soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu urmat, în aceeaşi zi, de execuţia acestora. La procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu au participat, ca delegaţi, din partea C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, general Victor Atanase Stănculescu și Virgil Măgureanu.

De asemenea, au mai fost prezenţi maiorul Mugurel Cristian Florescu şi locotenentul-major Trifan Matenciuc. În data de 28 decembrie 1989, prin Decretul-Lege nr.20/1989, în vigoare de la 29 decembrie 1989, a fost eliberat din funcţia de şef al Marelui Stat Major din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi adjunct al ministrului apărării naţionale, generalul-maior Ştefan Guşă.

În aceeaşi zi, prin Decretul C.F.S.N. nr.17, publicat în Monitorul Oficial în 29 decembrie 1989, a fost rechemat în activitate generalul-colonel Vasile Ionel şi numit, prin Decretul C.F.S.N. nr.20/1989, semnat de Ion Iliescu, în funcţia de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, funcţie pe care a îndeplinit-o până la 30 aprilie 1991. În această calitate, Vasile Ionel a cumulat și funcțiile de prim-adjunct al ministrului apărării (28 decembrie 1989 – iunie 1990) și secretar de stat al M.Ap.N. (iunie 1990 – mai 1991).

Inculpatul Ion Iliescu l-a numit, apoi, pe g-ral.col. Vasile Ionel, consilier prezindenţial şef al Administraţiei Prezidenţiale, la 01.05.1991, funcţie pe care a deţinut-o până la 01.09.1994 când, tot Ion Iliescu, l-a numit consilier prezidenţial pentru apărare şi siguranţă naţională în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, funcţie în virtutea căreia a fost şi membru al C.S.A.T., până la 21.11.1996. La data de 21.10.1994, Vasile Ionel a fost avansat la gradul de general de armată, iar după trecerea sa în retragere, a fost numit, la 27.02.2004, administrator al Uzinei de Armament M.F.A. Mizil. A decedat în anul 2015.

Generalul-colonel Vasile Ionel care, în perioada 1949 – 1954, a urmat cursurile Academiei Militare de Artilerie şi Rachete din U.R.S.S., a fost trecut în rezervă de Nicolae Ceuşescu, în cadrul procesului de îndepărtare din armată a generalilor care îşi efectuaseră studiile în Uniunea Sovietică.

În ziua de 31 decembrie 1989 a fost arestat generalul-colonel Iulian Vlad, în biroul său de la Ministerul Apărării Naţionale, prezent la arestare fiind şi Gelu Voican Voiculescu. Generalul Iulian Vlad era şeful Direcţiei Securităţii Statului care, încă din 27 decembrie 1989, prin Decretul nr.4/1989 al C.F.S.N., trecuse în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Prin acelaşi Decret nr.4/1989, au mai trecut în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Comandamentul Trupelor de Securitate împreună cu organele şi unităţile din subordinea acestora.

Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ al puterii de stat, trebuia să fie unul neutru politic. Subsumat acestui scop, prin Decretul- Lege nr. 8/31 decembrie 1989, publicat în Monitorul Oficial nr.9 din 31 decembrie 1989, a fost reglementată înregistrarea și funcționarea partidelor politice, trecându-se de la sistemul partidului unic la sistemul pluripartid. În art. 1 se preciza că: „În România este liberă constituirea partidelor politice, cu execepţia partidelor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept, în România.
Nici o altă îngrădire, pe motiv de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea şi funcţionarea partidelor politice”.

Tot la 31 decembrie 1989, s-a constituit Grupul pentru Dialog Social (G.D.S.), „ca un grup de sine stătător, care acţionează legal, începând de astăzi, 31 decembrie 1989. El aspiră să reprezinte conştiinţa lucidă a acestei societăţi care a fost umilită şi destructurată. Vrem să contribuim la ieşirea din dezastru şi la regenerare.
Grupul pentru Dialog Social este un grup independent, strict informal, care nu se subordonează niciunei grupări politice şi care refuză orice colaborare cu cei care au susţinut vechiul regim.
Declarăm explicit: Nu vrem să fim un centru de putere ci un centru de influenţă.Pe cont propriu fiecare membru al grupului are dreptul la propriile sale opţiuni şi orientări politice, care nu afectează însă, în niciun fel, statutul şi orientarea Grupului.
Grupul pentru Dialog Social este o instanţă de reflexie critică asupra problemelor fundamentale care frământă societatea civilă română, asupra inserării ei in contextul european: civilizaţie – cultură – politică – societate civilă – ecologie. Este un club de dezbateri între intelectuali de diferite profesii, care îşi propun să prospecteze căile de evoluţie şi organizare ale acestei societăţi, o evoluţie bazată pe valorile umane şi pe drepturile omului. Grupul pentru Dialog Socialîşi propune să fie un laborator în care economişti, sociologi, politologi, istorici, filozofi, urbanişti, scriitori, teologi, etc. să găsească (să caute) împreună strategiile şi soluţiile de care societatea română va avea nevoie în viitorul imediat”, se arăta, printre altele, în declaraţia de constituire a acestei organizaţii neguvernamentale.

Începând din 2 ianuarie 1990, ministrul apărării Nicolae Militaru, împreună cu Gelu Voican Voiculescu, prim-viceprim-ministru, au coordonat preluarea de către M.Ap.N. a structurilor fostei securității. La conducerea fostelor Direcţii Judeţene de Securitate au fost desemnaţi ofiţeri din cadrul M.Ap.N. Ofiţerii din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti au fost trecuţi în rezervă, considerându-se că aceştia au făcut poliţie politică în favoarea regimului Ceauşescu însă, după puţină vreme, aşa cum vom arăta în continuare, unii dintre ei au fost încorporaţi într-o nouă structură informativă, U.M. 0215, sub ordinele lui Gelu Voican Voiculescu în cadrul Ministerului de Interne.

Va urma

Victor Roncea Blog

Istoria post-decembristă a României scrisă de procurorii militari. Comunicatul către ţară al Frontului Salvării Naţionale şi componenţa “rusificată” a lui. RECHIZITORIUL Dosarului Mineriadei (II)

Militaru, Mazilu, Iliescu, Roman, Brucan

Aşa cum v-am promis, după ce am vizionat un clip al lui Johnny Cash în care apar imagini de la Mineriadă şi pentru că am constatat că nimeni nu a făcut-o până acum, am început să public în serial Istoria post-decembristă a României văzută de Procurorii militari: RECHIZITORIUL de 1979 de pagini al Dosarului Mineriadei sau Geneza României de azi. Episoadele anterioare pot fi găsite după eticheta Rechizitoriul Mineriadei.

II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI

În cele ce urmează vor fi punctate momentele istorice, pe care le considerăm importante pentru a putea contextualiza starea de fapt, care formează obiectul acestui dosar.

Odată cu dizolvarea fostelor structuri de conducere ale statului român, puterea a fost preluată de nou înființatul Consiliul Frontului Salvării Naționale (C.F.S.N.), formațiune înființată la 22 decembrie 1989. Înființarea acestuia a fost anunțată, în aceeaşi zi, în jurul orelor 23.30, la posturile naționale de radio şi televiziune de către inc. Ion Iliescu, la acea dată director al Editurii Tehnice, devenit ulterior preşedinte de facto al ţării. Acesta a fost cel care a dat citire Comunicatului către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Prin acest comunicat Consiliul Frontului Salvării Naționale şi-a definit şi asumat rolul de „organism al puterii de stat din România”.

Comunicatul a avut conţinutul pe care îl prezentăm în cele ce urmează:

„Cetăţeni şi cetăţene,

Trăim un moment istoric. Clanul Ceauşescu, care a dus ţara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu toţii ştim şi recunoaştem că victoria de care se bucură întreaga ţară este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naţionalităţile şi, în primul rând, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu preţul sângelui, sentimentul demnităţii naţionale.

Un merit deosebit îl au cei care, ani de zile, şi-au pus în pericol şi viaţa, protestând împotriva tiraniei.
Se deschide o pagină nouă în viaţa politică si economică a României.

În acest moment de răscruce am hotărât sa ne constituim în Frontul Salvării Naţionale, care se sprijină pe armata română şi care grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire de naţionalitate, toate organizaţiile si grupările care s-au ridicat, cu curaj, în apărarea libertăţii si demnităţii, în anii tiraniei totalitare.

Scopul Frontului Salvării Naţionale este instaurarea democraţiei, libertăţii si demnităţii poporului român.
Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat si instituţiile sale îşi încetează activitatea, întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne. Toate ministerele şi organele centrale, în actuala lor structură, îşi vor continua activitatea normală, subordonându-se Frontului Salvării Naţionale, pentru a asigura desfăşurarea normală a întregii vieţi economice si sociale.

În teritoriu se vor constitui consilii judeţene, municipale,orăşeneşti şi comunale ale Frontului Salvării Naţionale ca organe ale puterii locale.

Miliţia este chemată ca, împreună cu comitetele cetăţeneşti, să asigure ordinea publică.

Aceste organe vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aprovizionării populaţiei cu alimente, cu energie electrică, cu căldură şi apă, pentru asigurarea transportului, a asistenţei medicale şi a întregii reţele comerciale.

Ca program, frontul propune următoarele:

1. Abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ.
2. Organizarea de alegeri libere, în cursul lunii aprilie.
3. Separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unul sau, cel mult, două mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viaţă.Consiliul Frontului Salvării Naţionale propune ca ţara să se numească, în viitor, România.Un comitet de redactare a noii Constituţii va începe să funcţioneze imediat.
4. Restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii si eficienţei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată si promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor sectoarelor economice.
5. Restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii ţărăneşti. Oprirea distrugerii satelor.
6. Reorganizarea învăţământului românesc potrivit cerinţelor contemporane.
Reaşezarea structurilor învăţământului pe baze democrate si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atâtea daune poporului român şi promovarea adevăratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii şi statuarea unor criterii de competenţă şi justiţie în toate domeniile de activitate.Aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului.
7. Respectarea drepturilor si libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi în drepturi cu românii.
8. Organizarea întregului comerţ al ţării, pornind de la cerinţele satisfacerii, cu prioritate, a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. În acest scop, vom pune capăt exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordând prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumină ale oamenilor.
9. Întreaga politică externă a ţării să servească promovării bunei vecinatăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrându-se în procesul de construire a unei Europe unite, casa comună a tuturor popoarelor continentului (Proiectul Gorbaciov – nota şi subl. mea). Vom respecta angajamentele internaţionale ale României şi, în primul rând, cele privitoare la Tratatul de la Varşovia (subl.mea).
10. Promovarea unei politici interne şi externe subordonate nevoilor şi intereselor dezvoltării fiinţei umane, respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare liberă. Constituindu-ne în acest front, suntem ferm hotărâţi sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civilă în România (subl. mea), garantând triumful democraţiei, libertăţii si demnităţii tuturor locuitorilor ţării.

În mod provizoriu, în componenţa consiliului intră următorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, László Tőkés, Dumitru Mazilu, Dan Deșliu, general Ștefan Gușă, general Victor Atanasie Stănculescu, Aurel Dragoș Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bârlădeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marțian, Mihail Lupoi, Gheorghe Voinea (general), căpitan de rangul I. Emil Dumitrescu, Vasile Neacșa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negrițiu, Gheorghe Manole, Vladimir Ionescu, Neculae Radu, Adrian Sârbu, Constantin Cîrjan, Géza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, Ion Iliescu”.

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naționale a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.1 din 22 decembrie 1989.

După ce a citit Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu a mai precizat, referitor la acest organ al puterii de stat:

„Deocamdată, este o structură provizorie, gândită într-un mod foarte operativ. Lista rămâne deschisă. Nu aceasta va fi componenţa completă a consiliului. Am menţionat doar câteva nume de oameni care sunt legate de transformările pe care le cunoaşte ţara, oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei, tineri care în aceste zile au fost pe baricade, care şi-au pus viaţa în pericol, reprezentanţi ai muncitorilor, ai studenţilor, ai intelectualităţii, ai armatei, acele forţe care au fost active, prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista rămâne deci deschisă. Pentru a putea completa componenţa consiliului aşteptăm propuneri din partea tuturor categoriilor şi forţelor sociale care au luptat şi au învins. Acest comunicat este o primă formă de platforma-program a noului organism al puterii de stat din România”.

Persoanele din componenţa Consiliului Frontului Salvării Naționale, aşa cum a fost anunţată în seara zilei de 22 decembrie 1989, pot fi împărţite în trei categorii.

Prima categorie şi cea mai numeroasă era formată din persoane al căror trecut a fost legat, în mod strâns, de U.R.S.S. şi pot fi enumeraţi aici Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Károly Király, capitanul de rangul I Emil „Cico” Dumitrescu. Acestora li s-au ataşat, în ziua de 22 decembrie 1989, Sergiu Nicolaescu, Gelu Voican Voiculescu, Mihail Montanu, Petre Roman, Cazemir Ionescu, Dan Marţian, Constantin “Bebe” Ivanovici.

A doua categorie o reprezintă intelectualii, cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene şi enumerăm aici pe Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Dan Desliu, Aurel Dragoş Munteanu, Domokos Géza, Dumitru Mazilu.

A treia categorie era formată din revoluţionari, care se făcuseră remarcaţi în zilele anterioare datei de 22 decembrie 1989.

Consiliul Frontului Salvării Naționale s-a întrunit oficial la 27 decembrie 1989, dată la care au fost anunțate organizarea și modul de funcționare a acestui organism. Membrilor iniţiali li s-au adăugat alţii, astfel că numărul lor a ajuns la 141, după ce a fost completat cu reprezentanți ai tuturor județelor din România.

La aceeaşi dată a fost constituit Biroul Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale format din: preşedinte – Ion Iliescu, prim-vicepreşedinte – Dumitru Mazilu, vicepreşedinţi – Cazemir Ionescu şi Károly Király, secretar – Dan Marţian, membrii: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru şi Neculae Radu.

Pe lângă Biroul Executiv funcționa și un „colectiv pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă”, precum şi comisii de specialitate. Dintre acestea amintim Comisia constituţională, juridică si pentru drepturile omului coordonată de – Dumitru Mazilu, care a redactat proiectul Decretului nr. 92/1990 privind alegeria Parlamentului şi a Preşedintelui României (Monitorul oficial nr. 35 din 18.03.1990).

Prin Decretul nr.1 din 26 decembrie 1989 al C.F.S.N, semnat de Ion Iliescu, în vigoare de la 27 decembrie 1989, Petre Roman a fost numit prim – ministru al Guvernului provizoriu.

Prin Decretul C.F.S.N. nr. 2 din 26 decembrie 1989, generalul colonel în rezervă Nicolae Militaru, a fost rechemat în cadrele active ale armatei.

Prin Decretul nr.3 din aceeaşi dată, Nicolae Militaru a fost numit în funcţia de ministru al Apărării.

Prin Decretul-Lege nr.5 al C.F.S.N. din 28 decembrie 1989, în vigoare din 29 decembrie 1989, au fost numiţi, în funcţia de viceprim-ministru al guvernului, Mihai Drăgănescu şi Gelu Voican Voiculescu.

Prin Decretul-Lege nr.22 al C.F.S.N. din 28 decembrie 1989, în vigoare din 29 decembrie 1989, generalul locotenent Mihai Chiţac a fost numit în funcţia de ministru de interne.

Prin Decretul nr.24 din 28 decembrie 1989 al C.F.S.N., Mihai Chiţac a fost înaintat în gradul de general – colonel, iar prin Decretul nr.242 din 14 iunie 1990 al C.P.U.N. a fost eliberat din funcţia de ministru de interne.

Prin Decretul Lege nr.10 din 31 decembrie 1989 al C.F.S.N., publicat în Monitorul Oficial nr.9 din 31 decembrie 1989, s-a constituit Guvernul României, ca organ suprem al administraţiei de stat, care avea obligaţia de a îndeplinii obiectivele cuprinse în programul C.F.S.N. asigurând executarea măsurilor stabilite prin decretele adoptate de acesta. În art. 3 se specifică că C.F.S.N. aproba componenţa Guvernului României la propunerea prim-ministrului.

Din componenţa Guvernului Provizoriu Petre Roman au făcut parte, printre alţii: Prim viceprim-ministru – Gelu Voican VOICULESCU, Ministrul de Interne – Mihai CHIŢAC,Ministrul Justiţiei- Teofil POP,Ministrul Apărării Naţionale- Nicolae MILITARU, Ministrul Economiei Naţionale – Atanase-Victor STĂNCULESCU,Ministrul Petrolului – Victor MUREA,Ministrul Minelor – Nicolae DICU, Ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor – Stelian PINTILIE, Ministrul Transporturilor – Corneliu BURADA.

Aceste persoane vor fi regăsite cu diferite acte de participare în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Va urma

Victor Roncea Blog

Asociaţia Civic Media solicită autorităţilor, organizaţiilor şi publicaţiilor româneşti apărarea lui Dan Tanasă, devenit o ţintă a extremiştilor maghiari de pretutindeni

Dan-Tanasa-Camera-DeputatilorZiaristi Online:

Jurnalist român hărţuit de serviciile secrete maghiare din România şi Ungaria. Asociaţia Civic Media atenţionează autorităţile în cazul atacării lui Dan Tanasă de către Magyar Nemzet

 Fb-Button

Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000, membră fondatoare a mai multor organisme profesionale de presă din România şi Europa, atrage atenţia autorităţilor române asupra hărţuirii jurnalistului independent Dan Tanasă de către publicaţia apropiată serviciior secrete maghiare ale Guvernului extremist filo-rus Viktor Orban, “Magyar Nemzet”, portavocea partidului Fidesz timp îndelungat.

Sub pretextul unui articol despre serviciile secrete româneşti care chinuiesc ungurii în “Ţinutul Secuiesc”, agenţi ai organului maghiar amintit au întreprins operaţiuni de culegere de informaţii şi intervenţii directe în viaţa personală şi de familie a cunoscutului blogger din Sfântu Gheorghe, apărător al drepturilor românilor din teritoriile ocupate de administraţii şi formaţiuni maghiare cu interese secesioniste în privinţa Transilvaniei, intenţii declarate făţis şi public cu numeroase ocazii (UDMR, PPMT, PCM, ETC).

Acţiunile pe teren au fost coordonate de un anume Lukacs Csaba, personaj cu dublă cetăţenie, folosit de serviciile secrete maghiare şi cu ocazia batjocoririi autorităţilor române prin transportarea unei urne care ar fi conţinut cenuşa ungurului antisemit şi antiromân Nyiro Joszef, în timpul scandaloasei tentative de reînhumare a ideologului terorist-extremist la Odorheiul Secuiesc, acţiune care a generat protestele organizaţiilor evreieşti din întreaga lume.

La data de 14 februarie 2016, cotidianul “Naţiunii Maghiare” a produs un articol incriminator cu scop de “demascare” a jurnalistului independent, folosindu-se în atacul său agresiv şi de alţi agenţi filo-maghiari acoperiţi sub nume nemţeşti, cum ar fi un oarecare Hans Hedrich de la organizaţia de extremă stângă Neuer Weg, cu sediul în Făgăraş.

Publicarea articolului din cotidianul central de la Budapesta, înţesat de date personale ale jurnalistului român, are şi scop de intimidare a acestuia şi a familiei acestuia din Sfântu Gheorghe, în contextul în care activitatea sa remarcabilă în folosul justiţiei şi dreptăţii pentru românii din Harghita şi Covasna a intrat adeseori şi în colimatorul grofilor UDMR. Cel mai recent, capul la formaţiunea para-politică UDMR, Kelemen Hunor, intervenind public în apărarea teroristului maghiar de 1 decembrie 2015 de la Târgu Secuiesc, Beke Istvan Attila, a afirmat că pentru acest tip de acte extremiste se face vinovat… Dan Tanasă!

Linia de atac a fost trasată încă de la începutul anului, când fostul cotidian al grofului UDMR Verestoy Attila, “Kronika“, în prezent deţinut direct de Budapesta, a publicat, pe 4 ianuarie (!), în tandem cu “Szekelyhon”, un material asemănător, în care Dan Tanasă este catalogat în mod primitiv drept “un provocator” dar cu statut de “fenomen”, după cum apare chiar în titlul articolului de înfierare: “Fenomenul Dan Tanasă”.

Nu este prima oară când jurnalistul independent este pus la zid de agenţii secesionismului maghiar din România, Dan Tanasă fiind şi ameninţat cu moartea în câteva rânduri de către unguri frustaţi, fără ca Parchetul să reuşească să-i bage după gratii pe extremiştii maghiari cu astfel de intenţii criminale. ”Gunoi împuţit, ar trebui să-ţi tăiem beregata, odată cu a Sabinei! Căraţi-vă din Ţinutul Secuiesc, tâlhari de terenuri!” afirma textual un individ pe nume Csató Kovács Imre, sponsor al echipei de hochei HSC Csikszereda din Miercurea Ciuc, în 2013, după scandalul discriminării elevilor români din Covasna. Şi astăzi, agresorul violent este bine-mersi, nederanjat de nici o instanţă românească, încurajându-se astfel continuarea practicii de ameninţăre a jurnalistului român de către asemenea brute bolnave.

Atragem atenţia autorităţilor asupra tupeului nemăsurat al agenţilor maghiari din România şi Ungaria care tind să se răzbune pentru arestarea teroriştilor HVIM (Beke Istvan Attila şi Szocs Zoltan) de către forţele speciale române (DIICOT şi SRI) prin atacarea unui român cu o prezenţă notabilă şi o activitate continuă pentru România.

Solicităm apărarea jurnalistului civic şi solidaritatea organizaţiilor neguvernamentale cu colegul nostru Dan Tanasă, devenit o ţintă a extremiştilor maghiari de pretutindeni. Cerem blogurilor şi publicaţiilor româneşti să retransmită acest avertisment şi să preia constant informaţiile pe care le publică zilnic Dan Tanasă pe blogul său, cu râvnă şi patriotism.

Dan Tanasă este preşedinte-fondator al Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), colaborator al portalului Ziaristi Online, fiind distins cu numeroase premii, inclusiv de către Civic Media, care i-a conferit în 2013 Premiul “Mile Cărpenişan” pentru curaj şi excelenţă în jurnalism.

Asociaţia Civic Media via Ziaristi Online

26 Februarie 2016

Foto sus: Florin Eșanu

Dan Tanasa atacat de Maghiar Nemzet

Justiţia Română i-a retras definitiv lui Tőkés “Steaua României”. Dan Tanasă aruncă bomba, lui László îi cade trompa

Tokes-si-Steaua-Romaniei-inapoi cu eaDan Tanasă, primul jurnalist român care a anunţat vestea binevenită: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 25 februarie a.c., recursul formulat de europarlamentarul ungar László Tőkés împotriva sentinței Curții de Apel București care a stabilit că retragerea decorației „Steaua României” a fost legală.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins în data de 20 iunie 2014 contestația europarlamentarului László Tőkés privind decizia de retragere a decorației „Steaua României”.

Decizia de azi a Înaltei Curți: „DECIZIA Nr.511/25.02.2016. Respinge recursul declarat de Tokes Laszlo împotriva Sentinţei nr.1973 din 20 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2016”.

Motivele pentru care i-a fost retrasă decorația „Steaua României” lui Tőkés aici.

Sursa: Dan Tanasă Ro

Felicitări Justiţiei Române!

Ciocan final pentru Tokes

Ciocan final pentru Tokes

Històries d’Europa despre agentul Laszlo Tokes şi “turiştii” sovietici şi unguri: Quan un cop d’estat esdevé una revolució (I). La Revolució Romanesa de 1989

Histories D Europe - Revolutia Romana 1989

Tokes in 1989“(…) El principi de la fi del règim de Ceauşescu es va produir el 16 de desembre de 1989, quan a Timişoara i coincidint amb una visita del líder romanès a l’Iràn, un pastor protestant d’origen hongarès, Laszlo Tokes, féu una crida a la desobediència civil. Tokes havia patit espionatge electrònic per part de la Securitate i com dirien en l’argot dels espies, “estava en nòmina”La prudència de Ceauşescu i la seva actitud cap a Tokes s’inscrivien en una pràctica utilitzada des de feia diversos anys: els sospitosos i els dissidents eren vigilats per la Securitate -la majoria de les vegades de forma molt visible perquè ells ho sabessin- però no eren arrestats. El cas més rellevant a Romania, és el de Silviu Brucan qui després de criticar clarament a Ceauşescu per la seva política i ser el responsable dels disturbis de Braşov de 1987, va obtenir un passaport per poder anar als EUA, a la Gran Bretanya o la Unió Soviètica. Després del seu retorn al país, es va convertir en el coautor de “La carta dels 6”, on es criticava l’immobilisme del règim, però no va ser arrestat només  va ser posat sota residència vigilada als suburbis de Bucarest.

Curiosament, a la ciutat de Timişoara s’hi va produir per aquelles dates un increment sobtat de “turistes” de nacionalitat hongaresa i soviètica, la majoria agents dels respectius serveis secrets, sense que encara cap autor hagi aclarit quines foren les finalitats de tan sobtada presència d’agents dels serveis secrets hongaresos i soviètics. La crida del pastor Tokes va fer efecte i de sobte una multitud es concentrava primer al voltant de la seva casa i després a la seu del Comitè local del PCR, que va ser assaltada per alguns incontrolats provocant així la intervenció de les unitats locals de la Securitate que van intentar dispersar als congregats amb gasos lacrimògens mentre procedia a detenir una part dels assaltants. Si be és cert que la manifestació fou dissolta, quasi de forma immediata se’n produïa una altra davant de la catedral ortodoxa de la ciutat (copiant les manifestacions que havien fet els germano-orientals a Leipzig de la tardor de 1989 per protestar contra el govern de Honecker), els manifestants marxaren pel centre de la ciutat enfrontant-se de nou a les forces de seguretat que també altra vegada, dissolien la manifestació. Aquell mateix dia començaren a escampar-se per tota Romania rumors sobre les matances que s’estaven produint a Timişoara, fet abonat per Radio Europa Lliure, que era escoltada per bona part dels romanesos. (…)”

Integral la Historiesdeuropa.cat

Autors: Cèsar Sánchez i Jordi Bonvehí, creadors i administradors del web Històries d’Europa.

Planul teroriştilor unguri: Beke Istvan Attila şi extremiştii HVIM urmau să dea vina pe români pentru explozia de la statuia lui Gabor Aron. La Casa de Cultură din Piaţa Gabor Aron avea loc acţiunea “Români pentru Români”. VIDEO

Realitatea TV 2 si 3 decembrie Terorist HVIM Attila Istvan Beke compliciInformaţiile Roncea Ro despre atentatul dejucat de la Târgu Secuiesc, primite “la cald”, după cum se sublinia pe Ziaristi Online Ro, nu se dezmint. Avem în considerare faptul că informaţia a fost transmisă din fugă şi fără detalii. După cum aţi observat am fost primul care a anunţat ca în vizorul SRI s-au aflat mai mulţi complici, ceea ce televiziunile de ştiri au transmis abia azi (foto sus). Altă info: unul este dat deja în urmărire internaţională.

Copiii de la Actiunea Romani pentru Romani - Targu Secuiesc - Ziua Nationala - 1 Decembrie 2015Sursa: Mihai Tîrnoveanu

Revenind la ţinte, într-adevăr, copiii de la acţiunea “Români pentru Români” şi spectacolul “Suflet Românesc” au fost în ţinta teroriştilor unguri de la HVIM. Dar cu intenţia de a “împuşca doi iepuri dintr-o lovitură”: să rănească câţiva copilăsi dacă se poate şi, totodată, să atace lucrarea organizatorilor (care au strâns 1000 de steaguri tricolore pentru aceste eveniment, într-o campanie care se desfăşoară de mai multe luni de zile), şi – după cum reiese foarte clar din stenogramele puse la dispoziţie de DIICOT – de a da vina pe “terorişti” pentru bomba din pubela de lângă statuia lui Gabor Aron, aflată peste drum de Casa de Cultură unde se desfăşura acţiunea patriotică românească.

Piata si Statuia lui Gabor Aron si Casa de Cultura Vigado din Targu SecuiescSursa: Google Maps

Dar ce naţionalitate putea să aiba “teroriştii” care atacau un simbol secuiesc? Evident, naţionaliştii români, care vor să arunce în aer “Ţinutul Secuiesc”…

Realitatea TV 3 decembrie Terorist HVIM DIICOT SRI Attila Istvan Beke Gabor AronSursa: Jurnalul Realitatea Tv de Miercuri, 2 decembrie 2015

După cum confirmă participanţii, locul desfăşurării manifestării artistice din cadrul acţiunii “Români pentru Români” a fost schimbat în ultimul moment, fără explicaţii, de către gazdele de la Casa de Cultură, ceea ce arată că până în ultima clipă, pentru a se întâri securitatea copiilor, s-a preferat, din motive de precauţie, şi această manevră.

Am auzit comentarii cretine de la guranişti Europa FM, cum că ar fi fost aduşi români din Constanţa, cu autocarele, pentru a incita paşnicii secui (care aseară au ieşit să protesteze pentru teroristul lor drag, Beke Istvan Attila, şeful zonal al extremiştilor HVIM). Adică, chipurile, cum ar veni, “ca la Târgu Mureş ’90″… Da, a fost un autocar de Constanţa: pentru copiii tătari şi turci care au participat la spectacolul interetnic “Suflet Românesc”. Spectacol de la care au lipsit cu desăvârşire copii unguri sau “secui”. Românii care au participat au fost exclusiv din împrejurimi (video mai jos), respectiv copii din Voineşti şi Ansamblul CĂCIULA din Zăbala, de lânga Târgu Secuiesc (“Căciula” de la Căciula Dacică – în Curbura Carpaților se afla 34 de cetăți dacice identificate dar necercetate încă – vedeţi PDF – Viorica Crişan, Dacii din estul Transilvaniei – cIMeC; nici un Guvern nu a găsit bani pentru asta dar în schimb se restaurează pe banii noştri toate palatele grofilor maghiari).

Mihai Tîrnoveanu – unul dintre organizatorii acţiunii “Români pentru Români”, alături de profesorul Florian Palas -, a fost consultat de Roncea Ro pe tema incidentului:

Victor Roncea: Spune-ne te rog ce stii de atentatul dejucat. Am inteles “din surse”, initial, ca urma sa aiba loc chiar la Casa de Cultura in care se aflau copiii de la Actiunea “Romani pentru Romani” iar apoi ca in proximitatea acesteia. Ce ne poti spune?

Mihai Tirnoveanu: Doamne ajuta, Victor! Noi romanii am venit cu steaguri, icoane si cu cantecele copiilor din Zabala si Voinesti; conform DIICOT si SRI, ei au vrut sa ne raspunda cu bombe artizanale care, asa cum spun comunicatele oficiale, ar fi trebuit sa fie amplasate in Piata Centrala a orasului, langa Casa de Cultura unde au avut loc manifestarile dedicate Zilei Nationale.

Închei consemnând un alt comentariu cretin, repetat şi întârit şi de neobositul antiromân Gyorgy Frunda: “De ce să foloseşti bomba, dacă eşti extremist maghiar, într-un cerc unde toată lumea, cu excepţia poliţiştilor, ar fi fost unguri?” A fost vreun picior de ungur la marşul de Ziua Naţională din Târgu Secuiesc (video mai jos)? Răspuns: Da, dar de pe geamuri, ca să huiduie. Evident, scenariul bombei de la statuie e cel prezentat mai sus: “teroriştii” români atacă efigiile maghiare.

Se mai întrebă mahărul UDMR: “Organele de urmărire spuneau că l-au urmărit din august (în realitatea din octombrie – nota mea). Din august până acum de ce n-au făcut nimic, de ce a trebuit aşteptată data de 1 decembrie?”. Răspund eu, într-o variantă clasică, în numele celor care l-au urmărit: Ca să întrebe proştii!

Victor Roncea

Citiţi şi: HVIM Transilvania – Aripa paramilitară a UDMR. Beke Istvan Attila şi extremiştii HVIM susţinuţi de primarul UDMR Bokor Tibor şi Consiliul Târgu Secuiesc. DOVEZILE

Autonomia „Tinutului secuiesc” – radiografia unei intoxicări. Cine este Laszlo Kover, incitatorul de la Targu Mures. O analiza de Dorin Suciu pentru Ziaristi Online

Beke Istvan Attila pe teren: Pământul Secuiesc nu este România! Să piară Trianonul! Autonomie! SINTEZĂ DOCUMENTARĂ


Video: Adrian Grigoriu

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova