Posts Tagged ‘Maramures’

Corul academic „Byzantion” la primul Album de Colinde româneşti. AUDIO/VIDEO

Byzantion Colinde I

Foto Coperta Sorin Onişor

Membrii corului academic „Byzantion” au bucuria de a vă anunța apariția primului lor album de colinde tradiționale românești, atent selectate din tezaurul folcloric ocazional al Maramureșului, Moldovei, Transilvaniei, dar și ale Munteniei și Basarabiei. Intervențiile solistice, în dialog dinamic cu grupurile de flăcăi, secondate de sonorități timbrale ancestrale oferite de instrumentele tradiționale ale satului românesc, vă invită la o călătorie sonoră în negura timpului, în lumea colindelor creștine și laice. Un clip cu fotografii de Boier Lazar Dinu

„Desprinse din ecourile ancestralului, devenite sonorități atemporale, colindele și cântecele de stea, emergențe ale spiritualității românești, creează un spațiu mitic în care ne regăsim, ne recunoaștem, ne emoționăm și ne înălțăm. Îmbogățind universul timbral cu elemente intrinseci desprinse din autenticul peisajului rural, cavalul, buhaiul, buciumul, talanga, drâmba sau clopotele vin să sporească mesajul sublim al colindătorilor prin proiecția unei dimensiuni a idilicului, a pastoralului, dar și prin imprimarea unui duh lăuntric de lumină și căldură, de speranță și bucurie.
Albumul se dorește a fi „căminul” de oriunde al celui ce devine părtaș în spirit la obiceiul colindei și la vestirea nașterii lui Hristos.”

lect. univ. dr. Anca Sîrbu

PRECOMANDĂ DE LA LIBRĂRIA ASOCIAŢIEI CULTURALE BYZANTION

Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism 2014 conferit publicistului Vasile Ilica, veteran de razboi, martor al Masacrului de la Fantana Alba si cercetator interzis in Ucraina. Propunerile Civic Media pentru recuperarea teritoriilor romanesti ocupate de URSS. FOTO/VIDEO/INFO

Diploma Mile Carpenisan 2014 - Civic Media - Dl Vasile Ilica - Veteran de Razboi Interzis in Ucraina - Romania Mare - Basarabia-Bucovina.Info

Dl Vasile Ilica - Basarabia-Bucovina.InfoVeteran de razboi, publicist, scriitor, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei si chiar martor direct al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba, dl. col. (r). Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei.

Incepand cu 2010 (video), Asociatia Civic Media acorda Premiul pentru curaj si excelenta in jurnalism “Mile Carpenisan”, in memoria colegului nostru plecat prea repede dintre noi. Premiul a fost acordat pana acum, in 2010, jurnalistului si cameramanului Antena 3 Dan Nitescu – pentru curajul demonstrat la evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chisinau, in 2011, reporterului de razboi, blogger si jurnalist independent Cristian Botez si ziaristului oradean Florin Budea haituit in instanta de Laszlo Tokes, in 2012, reputatului analist de politica internationala Corneliu Vlad iar in 2013 a revenit avertizorului Dan Tanasa, “inamicul public Nr. 1″ al extremistilor maghiari de pretutindeni. Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat, si dansul, “inamicul public Nr 1”, dar al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani.

Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.

Civic Media, asociatie infiintata in anul 2000 cu scopul de a contribui la apararea valorilor nationale prin intermediul mass-media si a actiunii civice directe si inteligente, devenind si o redutabila resursa de informatii si analize geopolitice, ca editor a numeroase volume de specialiate, profita de aceasta ocazie pentru a atrage atentia autoritatilor statului roman de azi, urmatoarele:

1. Actuala Ucraina va merge spre destramare in cel mai scurt timp, conform previziunilor si, momentan partial, a hartii intocmite de analistii Civic Media si prezentate in ziarul ZIUA inca de-acum 10 ani. Din cele doua state care vor rezulta, in cel cu pretentii de afiliere la structurile euro-atlantice, ponderea minoritatii romanesti – estimata la circa 600.000 de romani – va creste major, ca urmare a micsorarii populatiei ucrainene a noului stat creat. De asemenea, in aceeasi situatie se va afla minoritatea poloneza dar si cea rusa ramasa, si, cu un rol minor, cea maghiara. In noile conditii se impune ca statul roman sa faca tot ceea ce este posibil ca membrii comunitatii romanesti din Noua Ucraina – impreuna cu cei ai comunitatii poloneze, minoritate care apartine de un stat cu care impartasim numeroase deziderate europene si euro-atlantice – sa beneficieze de aceleasi drepturi de care beneficiaza minoritatea maghiara din Romania.

2. Prin preluarea sub control a Crimeii de catre Federatia Rusa, invocandu-se existenta unui act administrativ al fostei URSS, acum anulat sine-die, se creeaza premisa posibilitatii invocarii aceleiasi proceduri, ce-si va intra in legalitate dupa modelul deschis de precedentul Kosovo, si in cazul Insulei Serpilor, pamant romanesc si important punct geostrategic si geoeconomic la Marea Neagra, cedat fostei URSS, de asemenea, printr-un simplu act administrativ, respectiv un proces verbal (!), dar prezent in cadrul teritoriului national al Romaniei in urma Tratatului de la Paris din 1947.

3. Avand in vedere previzibila disolutie a statului ucrainean rezultat in urma disparitiei URSS, stat ex-sovietic cu care Romania a semnat un rusinos Tratat de baza in 1997, criticat adeseori de actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, dar niciodata denuntat, documentul in sine devine caduc si se auto-anuleaza de la sine, deschizandu-se astfel posibilitatea negocierii pe cale pasnica a revenirii tuturor teritoriilor romanesti ocupate de URSS – expresia administrativa a unui regim criminal blamat la nivel mondial – la tara mama, Romania.

Civic Media si pagina de istorie nationala Basarabia-Bucovina.Info sunt onorate sa mai spele putin din delasarea autoritatilor si sa confere acest premiu binemeritat col. (r) Vasile Ilica, impreuna cu desemnarea sa drept membru de onoare al Asociatiei Civic Media. Dl. Vasile Ilica este si membru de onoare al Asociatiei Nationale pentru Cultul Eroilor cat si membru al Asociatia “Pro Basarabia si Bucovina” si Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti si a fost distins pentru activitatea sa, printre multe altele, cu „Premiul Document” al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi Biroului de Informare al Comisiei Europene din Republica Moldova.

Dl. Vasile Ilica este martor direct al evenimentelor care au culminat cu masacrele de la Lunca si Fantana Alba din 1941 si un cercetator pasionat, meticulos si eficient asupra holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei, cum il numeste chiar dansul in scrierile sale. In 2012, anul interdictiei, a facut publica o noua descoperire macabra, respectiv dovada unei alte crime in masa: sute de romani dar si ucrainieni, executati de NKVD, filiala ucraineana, dupa prima ocupatie a Bucovinei si aruncati intr-o groapa comuna in Cernauti inainte de venirea trupelor romane eliberatoare. Dl. Vasile Ilica, care banuieste ca acesta este motivul interdictiei sale, a descoperit chiar si lista cu numele victimelor ucise de NKVD, lista care ar trebui sa intre imediat in atentia Parchetului General al Romaniei, avand in vedere ca aceasta crima in masa s-a petrecut pe teritoriul Romaniei, asupra unor cetateni romani.

Concret, dansul considera ca “această măsură luată de autoritățile ucrainene de la Cernăuți se constituie ca formă de „represalii“ împotriva autorului cărții „Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – episodul: Nordul Bucovinei zonă de ocupație a URSS (1940–1991)“, lucrare în care pentru prima dată se publică un număr de șase liste, traduse în limba română, cu numele a 222 deținuți politici bucovineni ce se găseau în iunie 1941 în Închisoarea din Cernăuți, unde au fost condamnați la moarte și executați de către organele UKGB în perioada 28 iunie–3 iulie 1941.

Pe langa articolele de  istorie si dezvaluiri din Familia română, Crişana, Arcaşul, Plai românesc, Zorile Bucovinei, Gazeta de Herţa, s.a., laureatul Civic Media 2014 este autorul urmatoarelor lucrari de specialitate, ce ar trebui achizionate in numar cat mai mare de mai multe ministere ale Romaniei, si difuzate atat in tara cat si in strainatate:

1) „Fântâna Albă o mărturie de sânge“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 1999, 320 pagini. Lucrarea a fost lansată la cel de al III-lea Congres al Intelectualității din Nordul Bucovinei (5 martie 2000);
2) Volumul „Martiri și mărturii din Nordul Bucovinei“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2003, 477 pagini. Această lucrare a necesitat mai bine de 7 ani de documentare în rândul victimelor stalinismului, în diverse arhive și în presa timpului. După lansare, această carte a beneficiat de o frumoasă recenzie a ziaristei Maria Toacă intitulată „File sângerânde din cartea neagră a neamului“ publicată în revista Zorile Bucovinei, din 4 mai 2004;
3) Volumul „Bucovina abandonată“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2010, 476 pagini. Această carte a fost lansată în cadrul simpozionului „Sărbătoarea cărții“, organizat de Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuți, la data de 25 aprilie 2010, prilej cu care mi s-a acordat o diplomă de onoare;
4) „Bucovina pe calea reîntregirii – 1775–1918“, 152 pagini – Editura „Provita“ din Cluj, lucrare închinată unirii Bucovinei din 1918 și distribuită studențilo și elevilor bucovineni și basarabeni ce au studiat în România.
5) „Basarabia la întâlnire cu istoria – 1917–1918“ – Editura „Provita“ din Cluj, lucrare închinată unirii Basarabiei, ce de asemenea a fost distribuită studenților și elevilor din Bucovina și Basarabia.
6) Volumul „Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – episodul Nordul Bucovinei zonă de ocupație a URSS (1940–1991)“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2011, 239 pagini, lucrare propusă a fi prezentată la simpozionul „70 de ani de la masacrul de lângă Fântâna Albă“ (31 martie 2011) – simpozion organizat de Societatea Golgota din Cernăuți.
7) Volumul “Bucovina noastra – Antologie istorica 1775 -2011” – Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2012, 695 pagini, cu o prefata de prof. univ. dr. Mihai Drecin

La aflarea vestii noastre privind noua recunoastere a muncii sale deosebite, de catre Civic Media si Basarabia-Bucovina.Info, dl. Vasile Ilica, care implineste anul acesta 90 de ani, fiind născut la 11 noiembrie 1924 în satul bucovinean Broscăuţii Noi, din apropierea Storojineţului si apoi refugiat în anii ’44, a fost extrem de emotionat. Dansul ne-a marturisit ca tot ce-si mai doreste in acest moment este sa-si sarbatoreasca implinirea a 90 de ani alaturi de prietenii si camarazii sai, acasa, in Bucovina natala. Il va ajuta oare Presedintele Romaniei sau Ministerul de Externe al Romaniei?

Surse: InMemoriam-MileCarpenisan.Ro via Asociatia Civic Media si Basarabia-Bucovina.Info

Descarcati de aici Memoriul trimis de Vasile Ilica Ministerului de Externe al Romaniei si vedeti mai jos Contestatia sa trimisa organelor Ucrainei.

Adenda: Despre toate acestea, dar in mod special despre descoperirile cercetatorului nonagenar Vasile Ilica privind masacrele holocaustului bolsevic din Bucovina ocupata, puteti afla din interviul realizat de Victor Roncea cu ocazia comemorarii a 73 de ani de la Masacrul de la Fantana Alba, din 1 aprilie 1941, disponibil mai jos. Basarabia-Bucovina. Info urmeaza sa publice largi extrase din lucrarile laureatului nostru, veteranul de pe frontul adevarului romanesc, Vasile Ilica.


Cercetator al Masacrelor din Bucovina, veteranul Vasile Ilica distins cu Premiul Mile Carpenisan 2014 de ZiaristiOnlineTV

De asemenea, cititi mai jos o cronica a lucrarii “BUCOVINA NOASTRĂ – Antologie Istorică 1775-2011”, scrisa de prof. Vasile Stancu si publicata de Condeiul ardelean, ascultati un interviu cu dl. Vasile Ilica publicat de Rador -sub titlul Tragedia de la Fântâna Albă si urmariti emisiunea ProTv – Romania te iubesc! – Amintiri scaldate in sange. Crimele de la 1 aprilie 1941: cum au fost ucisi mii de romani de catre sovietici (video integral mai jos), ai carei realizatori s-au deplasat la Oradea pentru a se documenta in mod special de la veteranul nostru, caruia ii dorim multa sanatate si sa ii dea Dumnezeu sa i se implineasca dorinta sa pentru 11 noiembrie, cand va implini 90 de ani. Doamne ajuta!


Masacrul de la Fantana Alba – 1 aprilie 1941 – Amintiri scaldate in sange de ZiaristiOnlineTV

DOCUMENTE:Familia romana 2012 decembrie NEW.vpFamilia romana 2012 decembrie NEW.vpBUCOVINA NOASTRĂ – Antologie Istorică 1775-2011 de Vasile Ilica

prof. Vasile Stancu

Autorul Vasile Ilica, născut la 11 noiembrie 1924, în satul bucovinean Broscăuţii Noi, din apropierea Storojineţului, de profesie subinginer constructor, refugiat în anii ’40 din Bucovina, veteran de pe frontul antihitlerist al celui de-al II-lea război mondial, a cunoscut din tinereţe vicisitudinile conflictului mondial care a afectat atât de tragic ţara noastră în acea perioadă. Atunci, ne aminteşte Vasile Ilica în cartea sa, „din trupul României Mari au fost rupte teritorii şi comunităţi însemnate prin jocul politic al marilor puteri ale vremii: Germania, Italia şi URSS. Din păcate, Pacea de la Paris din 1946-1947 a sancţionat abuziv rămânerea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei sub controlul URSS. … Tragediile individuale şi colective suferite în acei ani şi după aceea, până astăzi, au rămas nu numai în memoria documentelor, ci şi a celor care au fost martorii sau actorii evenimentelor”.

(more…)

Povesti in imagini. Basarabia-Bucovina.Info pe Mediafax Zoom. 48 de Fotografii de Cristina Nichitus Roncea, realizate in Rasaritul Romanesc, de la sudul Basarabiei la nordul Bucovinei

Basarabia Bucovina Info de Cristina Nichitus Roncea pe Mediafax ZoomBasarabia şi Bucovina

Uniunea Europeană studiază modalităţile de integrare a Republicii Moldova şi Ucrainei în organismul european, alături de România şi celalalte 27 de state membre, după cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. În Republica Moldova, care conţine o parte din Basarabia cât şi Transnistria, care şi-a autodeclarat independenţa provocând războiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt români basarabeni. Dar şi în Ucraina trăiesc numeroşi români, în regiunea Bugeac, fosta Basarabie istorică, acum considerată sudul Basarabiei, în Transcarpatia, dincolo de Tisa, cât şi în nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernauţiul.

Fotografa Cristina Nichituş Roncea a întreprins în ultimii ani numeroase vizite de documentare peste Tisa, Prut şi Nistru, pentru Basarabia-Bucovina.Info, un “Proiect interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc” cofinanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de pe lângă Guvernul României, acum înglobat în MAE. În cadrul proiectului susţinut de academicianul Dinu C. Giurescu, premiat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi sprijinit de numeroşi parteneri profesionali, au fost fotografiate obiective istorice româneşti, monumente, sate tradiţionale, biserici şi mânăstiri, cetăţile de la Nistru, cimitire ale eroilor români cât şi urmele lăsate de ocupaţia sovietică, tradiţii şi obiceiuri vechi dar şi viaţa de zi cu zi a românilor din cele două foste state ale URSS. Zeci de mii de kilometri străbătuţi au adunat serii de fotografii ce urmează să fie publicate într-un album despre frumuseţile Basarabiei române şi nordului Bucovinei în care va fi şi povestită în detaliu incursiunea fotojurnalistica şi provocările ei, de la Cernăuţi, Chişinău, Tighina, Tiraspol dar şi de la Bucureşti. Dintre miile de cadre realizate va prezentăm o selecţie de 48 de fotografii. – Marius Smădu / Mediafax Foto

Vedeti fotografiile si povestile lor la Mediafax Zoom

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

IPS Justinian Chira pentru Parintele Justin Parvu – Cetatean de Onoare. Demersul Gazetei de Maramures, sustinut de presedintele AFDPR, directorul INST, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia greco-catolică de Maramureş, cat si de zeci de personalitati

IPS-Justinian-Chira-pentru-Parintele-Justin-ParvuGAZETA DE MARAMURES si Pagina Parintele Justin informeaza: Propunerea GAZETEI de acordarea titlurilor de cetăţean de onoare pentru Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Iuliu Hossu şi Aurel Vişovan la Sighetu Marmaţiei, Justin Pârvu la Baia Sprie şi Nicolae Steinhardt la Târgu Lăpuş a adunat numeroşi adepţi şi susţinători.

Parintele-Justin-Parvu-Pirogravura-la-Mormantul-de-la-Petru-VodaSătui de ignorarea adevăratelor valori şi de schimbarea scării principiilor, am demarat un RECURS LA DEMNITATE. Am propus acordarea titlului de cetăţean de onoare pentru şase personalităţi care au trăit şi au murit pentru valorile care dau identitate Maramureşului şi Ţării: Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Iuliu Hossu şi Aurel Vişovan la Sighetu Marmaţiei, Justin Pârvu la Baia Sprie şi Nicolae Steinhardt la Târgu Lăpuş.

Sase oameni care reprezintă fiecare un prototip, un model şi o virtute demnă de urmat. Propunerile şi referatele vor fi depuse săptămâna viitoare la fiecare dintre cele trei primării. Până atunci însă, am deschis o listă de susţinători: ONG-uri, instituţii şi oameni care doresc să se alăture demersului nostru.

Până acum am adunat deja importante mesaje de susţinere. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Maramureş, subfiliala Sighetu Marmaţiei, cat si institutia nationala, prin vocea presedintelui AFDPR, dl. Octav Bjoza, susţin din toata inima demersul nostru. De asemenea, directorul Institutului National pentru Studiul Totalitarismului (INST), istoricul si fostul detinut politic timp de 16 ani dr. Radu Ciuceanu, cat si alte numeroase personalitati, printre care se numara si dl. Constantin Dobre, fostul lider al minerilor de la 1977, si istoricii de pe ambele maluri ale Prutului Ioan Scurtu, Vasile Lechintan, Cristian Troncota si Alexandru Moraru cat si profesorii Ilie Badescu, Adrian Boeru, Radu Baltasiu, Viorica Balteanu, s.a.. Totodata, reprezentantii administratiei publice locale si deputati de Maramures s-au alatura demersului, cum ar fi Gheorghe Simon, Gabriel Zetea si Emil Marinescu, vicepresedinti ai Consiliului Judetean sau Zamfir Ciceu, presedintele Consiliului Judetean Maramures, care, pornind de la propunerea Gazeteim vrea sa instituie distinctia “Maramuresean de onoare”.

Cum între cei şase se numără şi un cardinal greco-catolic şi un mare duhovnic şi monah ortodox am primit personal sustinerea distinsului Arhiepiscop IPS Justinian Chira (foto) si a PS Justin Hodea Sigheteanu, şi, evident, sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului şi a Episcopiei greco-catolice de Maramureş, dar şi a Asociaţiei Filantropice Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul, condusă de inimosul părinte Vasile Fodoruţ, care s-a arătat de asemenea încântat de iniţiativă şi va pune o listă la dispoziţia credincioşilor din parohia sa, care doresc s-o semneze, mai transmit jurnalistii Ioana Lucacel si Mircea Crisan de la Gazeta de Maramures.

Detalii despre campania si cum puteti sa semanti gasiti aici: DEMERS NATIONAL: Cetatenie de Onoare Post-mortem pentru Parintele Justin, Monahul Nicolae Steinhardt, istoricul-martir Gheorghe Bratianu si alti detinuti politic. Civic Media sustine total initiativa Gazetei de Maramures. CITITI, SEMNATI SI DATI MAI DEPARTE!

Iata doar o parte din sustinatorii demersului Gazeta de Maramures si mesajele acestora, asa cum vor fi prezentate in viitorul numar al publicatiei maramuresene:

“În perioada comunista, multor generatii le-a fost îngradit accesul la adevarata istorie. Personalitati de calibru, oameni de aleasa cultura, au fost prezentati adesea drept “dusmani ai poporului”, în timp ce generatiilor tinere le era prezentat modelul „omului nou”, a activistului de partid, semidoct, obedient si periculos. De ce? Pentru ca un asemenea om este foarte usor de manipulat. Adesea, privind în jur, la ceea ce ne ofera scena politica, la falsele modele care ni se ofera azi, simt ca exista pericolul repetarii istoriei pe anumite segmente ale politicii, ale vietii publice în general. De aceea, demersurile prin care adevaratele valori ale judetului, si implicit ale tarii, sunt promovate, sunt nu doar bine-venite, ci obligatorii. Sunt gesturi firesti de reparatie morala pentru oamenii care chiar au suferit pentru un principiu, pentru o idee, care dincolo de gratii si de zeghe, au fost oameni liberi, pentru ca au avut cultura si demnitatea care le-a permis sa aiba constiinta si spiritul libere.

Initiativa “Gazetei de Maramures” vine oarecum în sprijinul unei idei pe care si noi – ca administratie judeteana – dorim sa o promovam: aceea de a institui titlul de „Maramuresean de onoare” pentru oamenii care au marcat istoria, cultura, viata judetului nostru. Dorim ca prin acest titlu sa eviden&iem si sa promovam adevaratele modele si valori ale Maramuresului.”

Zamfir Ciceu,

Presedintele Consiliului Judetean Maramures

“Subscriu cu toata inima! Ce pot spune, decat ca este o initiativa laudabila care ii onoreaza pe cei care se mai gandesc inca la marile personalitati ale Romaniei trecute prin iadul temnitelor bolsevice, infrant in vesnicie, cu ajutorul Mantuitorului, cu moartea pre moarte calcand. Pentru ca sunt si fost detinut politic si istoric, recunosc ca pentru marele nostru confrate martir Gheorghe I. Bratianu puteau fi facute mai multe. Pot sa va mai spun insa ca Academia Romana are in vedere un proiect de cinstire a membrilor sai arestati, intemnitati sau chiar ucisi in inchisorile comuniste. Cat despre regretatul Parinte Justin, care a participat la slujba aceea de Pasti din adancurile minei de la Baia Sprie despre care ati scris si Dvs, pot sa va spun ca m-am bucurat sa fiu alaturi de dansul atat la hramul Manastirii Poarta Alba – Galesul, ridicata in memoria colegilor nostri morti la Canal si sfintita de Arhiepiscopului Tomisului, cat si pe lista de sustinatori ai lui Valeriu Gafencu, “Sfantul Inchisorilor”. Mai adaug un singur lucru: demersul Dvs minunat are, totusi, o mica si unica hiba: ca vine atat de tarziu…. Dar mai bine acum decat nicicand! Ii felicit anticipat pe edilii si membrii consiliilor locale din orasele maramuresene care se vor onora cu aceste distinctii. Dumnezeu sa va binecuvanteze!”

Dr. Radu Ciuceanu, fost detinut politic
Director – Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST)
Membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania

“Consider ca este o initiativa buna, pe care o sustin. Ca urmare, numele meu poate fi inscris pe lista cu adeziuni pentru conferirea Cetateniei de Onoare post-mortem lui Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Iuliu Hosu, Aurel Vişovan, Nicolae Steinhardt şi Justin Pârvu.”

Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu
Președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania

“Da, din tot sufletul si cu cea mai inalta putere omeneasca, aceea a lacrimii!” – Prof. Univ. Dr. Ilie Badescu

“Închegarea unei societăți, capacitatea ei nu doar de a se integra în modernitate, dar mai ales aceea de a propune lumii propria modernitate, depinde de trezia fiecăruia dintre noi. Trezia înseamnă înainte de toate discernământ, iar acesta, la rândul lui, se reazemă pe neuitare. Stâlpii neuitării sunt sfinții, martirii și eroii noștri, modelele. Părintele Justin, Nicolae Steinhardt, Gheorghe Brătianu, care exprimă esența omenească numită credință și iubire de aproapele, sunt turnurile de veghe ale societății românești. Cu condiția să nu-i uităm. Iată de ce inițiativa de a le conferi titlul de Cetățean de Onoare este nu numai remarcabilă, dar face parte din necesarul urcuș al treziei noastre.”

Dr. Radu Baltasiu
Director – Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

“DA! Un astfel de demers, acordarea titlului de cetatean de onoare, are o semnificatie, dar nu o implinire, daca nu vom interioriza nazuinta lor formativa, curmata in moarte, la unii: Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, marele istoric Gheorghe I. Bratianu, sau implinita si disemnata, ca in cazul lui Nicolae Steinhardt si a Parintelui Justin. Macar de-am invata cate ceva din martiriul lor, din cuvantul lor, din lucrarea lor. Mi-e teama ca acesta “acordare” sa nu fie o uitare, cand ea ar trebui sa insemne aproape o inviere. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace, iar noi sa-i “inviem”, sa traiasca in noi! Pentru ca nu stiu ce sa spun mai mult, ramane sa ma inchin!”

Prof. Univ. Dr. Adrian Boeru, filosof – Universitatea Nationala de Arte

Anul acesta, în ianuarie am fost la Sighetul Marmauiei, cu probleme de învatamat. Primul drum l-am facut însa la Memorial si apoi la Cimitirul martirilor de la marginea orasului, desi le mai vizitasem de doua ori. Ca istoric mi-e imposibil sa ma împac cu marea nedreptate facuta de fostul regim comunist acestor mari personalitati ale natiei romane. Odihneasca-se în pace, iar memoria lor sa fie vesnic în amintirea poporului nostru. Va felicit pentru aceasta ini&iativa si va asigur ca aveti în mine un asiduu sustinator!” – Prof. Cristian Troncota

“DA, din toata inima!” – Dorin Suciu, jurnalist, fost corespondent TVR la Budapesta, fost director adjunct Agerpres, membru al conducerii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

“Mult stimate Victor Roncea, Basarabia Literara din toata inima si cu toata dragostea Va trimite acest mesaj de adeziune pentru sustinerea la Cetatenia de Onoare acordata Parintelui Justin, istoricul-martir Gheorghe Bratianu si altor fosti detinuti politic, mari personalitati ale Romaniei. Va dorim mult succes si tarie de caracter.” – Mihai Ciubotaru, Redactor-sef BASARABIA LITERARA

“Semnez si sustin, din toata inima!” –  Constantin Dobre, UK, fost organizator si conducator al revoltelor mineresti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977

“Sustin! Doamne, ajută!” –  Prof. Univ. Dr. Viorica Bălteanu, Universitatea POLITEHNICA Timișoara

“Este o datorie a noastra sfanta sa ne cinstim trecutul, mai ales acum, cand prezentul ne este atat de tulbure, iar viitorul deja incert!
Timpul exista prin oameni, istoria prin oameni se cladeste.” – Marian IlieDiplomat militar in rezerva, poet

“Domnule Roncea, Susţin iniţiativa! Mă alătur celor care condamnă practicile torţionare care au pustiit România vremii de elitele intelectuale, transferîndu-le cu brutalitate în temniţe şi colonii de muncă a cărui urmare a fost, în destule cazuri, exterminarea. Numele şi memoria lor merită această cinstire.”  – col (r) Benone Neagoe, jurnalist

Cetatenie-de-Onoare-pentru-Parintele-Justin

“Va rog, domnule Victor Roncea, sa ma treceti si pe mine printre semnatari. Sunt de acord cu propunerea de a li se acorda titlul de Cetatean de onoare post-mortem. Toti sunt oameni valorosi pentru ca au influentat puternic in bine destinul nostru national.” – Vasile Lechintan, istoric, Cluj Napoca

“Sustin initiativa si vreau acest lucru sa se intample cat de curand posibil!” – Alexandru Moraru, istoric, Chisinau

“Foarte frumos demersul Gazetei de Maramures! Nu pot decat sa va doresc sa va luptati pana castigati batalia. Nu mai exista un asemenea demers din partea presei, iar în felul acesta ne pretuim valorile. Ma bucur pentru ideile voastre.” – Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”

Scriitori, jurnalisti, profesori, artisti, romani din tara si strainatate: Magda Ursache, Mariana Gurza, Victor Roncea, Florin Palas, Catalin Dumitrescu, Tudor Borcea, Valeriu Gardin, Mihai Vlad, Roland Marcu, Dan Tanasa, Dan Tomozei, Tudose Nicusor, Salaru Ioan Alexandru, Andrei Valentin Munteanu, Magda Ciobanu, George Roca, Cristina Poponete, Stefan Doru Dancus, Elena Andronache, Vladimir Iliescu, Maria Iliescu, Dorin Voican, Justina Bacosca, Dumitru Albu, Gina Munteanu, Leontina Florean, Daniel Marius Icovoiu, Laura Toma, Mihai Robea, Catalina Badea Chatellier, Herman Vlad, Bogdan Ganea, Elena Alina Radescu, Liviu Constantineanu, Erland Secrieru, s.a., cat si de monahi si monahii in nume personal.

Publicatii: Ziaristi Online, Mediaddict

ONG-uri: Asociatia Civic Media, Asociaţia Filantropică Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul, Asociatia Cercul Studentesc “Floarea de foc”, Grupul Independent pentru Democratie

FOTO IPS Justinian Chira: Revista”Cuvinte către tineri” – Mănăstirea Putna via Vremuri vechi si noi

UPDATE: Părintele Justin Pârvu, cetăţean de onoare al oraşului Baia Sprie! Manastirea Petru Voda, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania si Civic Media multumesc Gazetei de Maramures, Primarului si Consiliului Local Baia Sprie. DOC

Basarabia-Bucovina.Info prezinta Apşa de Jos, Biserica de lemn de la 1561 şi istoricul distrugerii Mănăstirii Peri. FOTO / VIDEO

Basarabia-Bucovina.Info prezinta

Apşa de Jos

de Sergiu Dan

Apşa de Jos a fost cea mai mare localitate românească din dreapta Tisei (acum are 7.600 locuitori), vecină cu Săpînţa. După 1947 din ea s-au desprins comunele Strâmtura, Peri şi Topcino, cu o populaţie de 2.420 locuitori.

Două coline în mijlocul satului Apşa de Jos, din Maramureşul din dreapta Tisei… Pe amândouă se înalţă două biserici de lemn care parcă străjuiesc localitatea. Una este de la 1561 şi are hramul Sf. Nicolae (foto), cealaltă – de la 1776, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Se spune că aici înainte ar fi fost un aşezământ monahal. Ar fi posibil, dat fiind faptul că în zonă a existat o bogată viaţă spirituală. Un exemplu grăitor este Mănăstirea Peri, cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail, ctitoria dinastiei voievodale a Drăgoşeştilor. La 13 august 1391, acest aşezământ monahal, printr-o diplomă a Patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, a fost ridicat la rang de Stavropoghie Patriarhală. Timp de 312 ani, aici a fost sediul central al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului. Din păcate, Mănăstirea Peri a fost distrusă şi desfiinţată în 1703 (*), în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea.

(…)

Vedeti si: Omagiu femeii romance. Satul Apsa de Jos, Maramuresul Istoric. FOTO / VIDEO

(*) Nota Basarabia-Bucovina Info:

Distrugerea Manastirii Peri

În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Săpânța-Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Drăgoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail, informeaza pe scurt si Wikipedia.

Mai concret, “in satul Peri din Maramureş (în dreapta Tisei, azi în Ucraina, la vreo 15 km în aval de Sighet) exista încă din sec. al XIV-lea o mănăstire ortodoxă română, cu hramul păzitorului de spaţiu sacru Sfântul Arhanghel Mihail, mănăstire ctitorită de către însuşi Dragoş Voievod, descălecătorul de mai târziu al Ţării  Moldovei, împreună cu fratele său Drag. Acest fapt istoric ca atare nu a fost pus de către nimeni la îndoială şi nici nu ar fi putut fi pus, pentru că este amplu documentat în Diplomele Maramureşene ale lui Ioan Mihalyi de Apşa.

După ce urmaşii lui Dragoş Vodă au fost alungaţi de la domnia Moldovei de către Bogdan I, la anul 1359, doi nepoţi ai deja răposatului voievod Dragoş, Balc şi Drag, s-au întors în Maramureş şi au refăcut vechea ctitorie Drăgoşeştilor de la Peri, înzestrându-o cu trei sate şi alte proprietăţi”, dupa cum scrie si Parintele Profesor Mircea Păcurariu in Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, Ed. BOR,  1980, p. 274.

Profesorul Nicolae Iuga, aminteste intr-un studiu despre Inceputurile scrisului în limba română şi statutul Mănăstirii Peri din Maramureş, sec. al XIV-lea, din care am citat mai sus, ca marele savant Nicolae Iorga considera ca la Manastirea Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată, intre anii 1434-1437, „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda Duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Manastirea a fost atacata de ungurii lui Rakoczi al II-lea in 1703.  Conform altor surse istorice, edificiul monahal a fost distrus complet in anul 1761, de catre armata Imparatesei Maria Teresa aflata sub comanda generalului de origine austriaca Bukow (Adolf Nikolaus von Buccow), aflat in ofensiva armata impotriva ortodoxiei. In timpul operatiunilor sale in Transilvania, peste 150 de biserici si manastiri ortodoxe au fost distruse, cele ramase fiind fortate sa treaca la greco-catolicism. Spre dovada, Biserica Sf. Nicolae din Apsa de Jos, prezentata in acest documentar, are inscris pe pisania sa de azi un flagrant fals istoric, si anume ca este “Biserica Greco-Catolica din sec al XVI-lea, de la 1561“, cand uniatismul a patruns in spatiul istoric si etno-cultural romanesc prin forta tunurilor si santajul imparatesc austro-ungar de abia la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul sec XVIII-lea.

Cancelarul Bethlen Gabor, supranumit “Ţiganul”, unul dintre prigonitorii Cuviosului Sofronie de la Cioara, decreteaza la 1761: “Mănăstirile de lemn să fie arse pretutindeni, cele de piatră să se distrugă şi să se facă raport Excelenţei sale guvernatorului (Adolf Nikolaus von Buccow – n.n) atât despre restituirea bisericilor, cât şi despre demolarea mănăstirilor. Iar dacă cineva s-ar opune în mod temerar prea înaltei porunci regale dată de mărita comisie să fie pedepsit negreşit cu moarte prin spânzurare sau prin pierderea capului, ca unii care dispreţuiesc poruncile regeşti şi tulbură pacea şi ordinea publică (3, II, p.240)“.

Despre asalturile generalului Bukow impotriva ortodocsilor scrie si invățătorul făgărășan Andrei Șovăiloviciu, în 1791: „…în anul 1761 venind un general Bukow cu mulțime de oaste și foarte cumplită, fiară sălbatică asupra neuniților s-au arătat, care au făcut milităria și au ars mânăstirile pe la toate satele de pe sub margini… Generalul Bukow fiind și în Făgăraș, multă răutate a făcut neuniților (ortodocșilor – n.n.), furci a făcut și le-a ridicat în mijlocul târgului, ca pe cei ce nu se vor pleca la uniație să-i spînzure și i-au prins și i-au îngrozit și i-au bătut fără de milă….” (Citat din Ștefan MeteșViața bisericească a Românilor din Țara Oltului (Sibiu, 1930), p. 42 via Wikipedia)

In prezent, informeaza Basarabia-Bucovina.Info, in memoria stravechiului asezamant monahal romanesc de la Peri, Parintele Grigore Lutai, parohul Bisericii Nasterii Maicii Domnului din Sapanta (Cimitirul Vesel), cu sprijinul familiei Adamescu, a ctitorit in oglinda, pe malul stang la Tisei, Manastirea Sapanta-Peri cu hramul Sfantului Arhanghel Mihail, unde s-a ridicat si cea mai inalta biserica de lemn din lume, de 78 de metri, depasind-o cu 21 de metri pe cea de la Manastirea Barsana (foto mai sus si video-documentar mai jos).

Integral la Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Apşa de Jos (1561), Transcarpatia, Maramureşul Istoric, şi istoricul distrugerii Mănăstirii Peri. FOTO / VIDEO

Foto: Basarabia-Bucovina.Info si Cristina Nichitus Roncea

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

La Nasterea Domnului pe stil vechi, Basarabia-Bucovina.Info aduce un omagiu femeii romance si ureaza La Multi Ani tuturor romanilor din jurul Romaniei! FOTO din Apsa de Jos

În localitățile românești din regiunile Maramuresului Istoric, sudului Basarabiei si nordului Bucovinei, din Transcarpatia, Odesa, Cernăuți si Tinutul Herța, în zonele rurale din Basarabia cuprinsa in Republica Moldova, dincolo de Nistru pana la Bug si mai departe, in Rasaritul Romanesc, pana in indepartata si inghetata Siberie sau in stepele Kazahstanului, unde ne-au ramas frati deportati de criminalii bolsevici, in comunitatile romanesti de la sud de Dunare, din Serbia si Bulgaria, romanii nostri care, razbatand sub vremuri au ramas si sub rit vechi, au avut ieri Ajunul Crăciunului iar azi sarbatoresc Nasterea Domnului.

La noi a fost Boboteaza iar in ziua Craciunului pe stil vechi il praznuim pe Sfantul Prooroc Ioan Botezatorul, dupa cum ne amintesc si colegii nostri de la TOCPress, portal de informare al romanilor din Transcarpatia, Odesa si Cernauti. Basarabia-Bucovina.Info le ureaza tuturor romanilor din spatiul istoric, etnic si cultural romanesc La Multi Ani!

Anul trecut am fost si noi in Maramuresul Istoric, pe frumoasele plaiuri romanesti de la dreapta Tisei, acolo unde traditiile noastre ancestrale se pastreaza cu piosienie si mare sfintenie. Am intalnit oameni minunati, parca rupti din painea frageda a lui Dumnezeu, energici si cu ochi sclipitori de daci liberi. Dar, mai presus de toate, ne-au impresionat femeile maramuresence. Femeile romance de sub crucea lui Stefan, care, in ciuda vitregiilor si atacurilor la dreapta credinta au tinut si tin puternic de Biserica stramoseasca, dupa cum puteti vedea si auzi in filmarile pe care le prezentam aici. Acum, cand doamnele Romaniilor Mici de peste Tisa, Prut, Nistru si Dunare sarbatoresc Craciunul, cantand cate o colinda de bucurie pentru Nasterea Mantuitorului dar si de dor pentru noi, rugandu-se fierbinte pentru neam, asa cum au facut-o toata viata, gandul nostru se indreapta spre ele.

Sa fie asa cum ne-a recitat, lacrimand, o batranica de la Biserica lui Ion Neculce din Boian: ”Va-ntindem mana peste Prut, Si voi la noi s-o-ntindeti, Iar granita ce a crescut, In flacari s-o aprindeti, Sa nu mai fie vreun hotar, intre voi si noi, Sa facem Romania Mare, dar fara de razboi!”

Nu uitati sa urmariti filmarile impresionante de la sfarsitul articolului, din care veti afla crezul romanilor din nordul, estul si sudul Romaniei. (V.R.)

Apşa de Jos: satul bisericilor „bătrâne”

Integral la Basarabia-Bucovina.Info

Foto: Cristina Nichitus Roncea

Buna dimineata, romani! Desteptati-va pe muzica lui Grigore Lese si cu imagini minunate din Sapanta. FOTO/VIDEO

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova