Posts Tagged ‘martie 1990’

Dupa 20 de ani. Post scriptum la o manipulare. Dorin Suciu prezinta noi dovezi de la Targu Mures. Ungurii incearca sa blocheze pe YouTube documentarul despre ororile din 1990

Post scriptum la o manipulare

de Dorin Suciu

La 20 de ani de la acel dramatic 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureș, săptămâna premergătoare comemorării s-a transformat într-un prilej ratat de a se abține să-și dea cu presupusul pentru diverși nechemați ai „societății civile”, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, sau, ceea ce e mai rău, de continuare a unui șir de mizerabile manipulări, interne și internaționale, care au urmărit constant culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a petrecut atunci atunci.

Din păcate, abia vineri, 19 martie am intrat în posesia unui document care, coroborat cu declarațiile unor martori, aduce încă un argument în favoarea ideii că ceea ce s-a petrecut în urmă cu două decenii la Tîrgu-Mureș a fost minuțios premeditat. Drama ciocnirii interetnice între români și maghiari a fost gândită ca un prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României având ca finalitate provocarea unei crize gen Nagorno – Karabah care să ducă la schimbarea statutului Transilvaniei.

Câteodată, rolul întâmplării se poate dovedi mai important decât perseverența. Ani de zile am încercat fără succes să aflu identitatea acelui „reporter irlandez” care a înregistrat video scenele atroce ale ciocnirilor interetnice de la 20 martie 1990. În urmă cu câteva zile hazardul a făcut să mă reîntâlnesc cu dna Rodica Sabău-Pop care, la vremea aceea, era recepționeră la „Grand” – hotelul în fața căruia au avut violențele ale căror imagini au făcut înconjurul globului. În contextul comemorării care urma să aibă loc, doamna respectivă mi-a povestit că la data de 19 martie 1990, cu o zi înainte de „evenimente”, era de serviciu, când, pe la orele 14-15, a sosit la hotel un bărbat cu pașaport irlandez care a cerut să fie cazat pentru o zi într-o cameră cu vedere la stradă, la ultimul etaj, și a dorit să plătească în avans. Cum nu erau camere libere la acel etaj, a fost cazat la etajul 7. Dna Sabău-Pop și-a amintit perfect de aceste amănunte pentru că irlandezul, al cărui nume nu l-a reținut, a plătit echivalentul în lei al tarifului cu mărci vest-germane, iar ea s-a enervat pentru că nu avea să-i dea restul în valută și a trebuit să apeleze la bișnițarii care își făceau veacul în fața hotelului.
După ce și-a dus bagajele în cameră, irlandezul a coborât la recepție și a cerut cheia ușii de la terasa de la etajul 11 al hotelului, explicându-i că el este reporter de televiziune. Faptul a surprins-o oarecum, dar i-a dat cheia după ce a consemnat acest fapt în registrul hotelului. Toate aceste lucruri se petreceau în după-amiaza zilei de 19 martie, cu exact 24 de ore înainte de ciocnirile violente care urmau să aibă loc în fața hotelului a doua zi.

Inima a început să-mi galopeze. Am rugat-o pe dna Sabău-Pop să facă rost de registrul hotelului din luna martie 1990. S-a uitat la mine cu mirare, oarecum cu milă, și mi-a explicat că, după atâta timp, foarte probabil acel registru nu mai există. Am insistat și, după ce a scotocit două zile prin arhiva hotelului, m-a anunțat că l-a găsit.


Când m-am uitat la pagina cu date de 19 martie am avut un șoc: la camera 709 figura scris cu pix roșu  numele Honeyford Gary Lawon din Irlanda! În colțul din stânga jos al paginii registrului am găsit și nota făcută de recepționeră: Cheia pentru 709, de la terasa XI (Marcel). În urmă cu două decenii, Marcel Mija era recepționerul-șef de la „Grand”…

Am căutat imediat pe Google și am găsit că Gary Honeyford a fost reporter tv pentru postul Sky News, corespondentul acestuia pentru Irlanda de Nord. Una dintre fotografiile de pe Internet îl arată transmițând de la Belfast, localitate de tragică reputație pentru conflictul etnic care o macină.


Faptul că ceruse o cameră cât mai sus, cu vedere spre centru, că plătise în avans pentru o singură zi (am găsit și numărul chitanței, 594), că inspectase terasa de sus a hotelui impune de la sine o concluzie: reporterul de la Sky News venise la un „pont”. Cel care i-l „vânduse” știa precis că în preajma hotelului, situat vis-a-vis actuala Prefectură, urma să se petreacă ceva. Ceea ce avea să întâmple a doua zi arată clar că cel ce îi furnizase pontul nu era român și nici prieten al României, din simplul motiv că înregistratrea video a reporterului de la Sky News numai favorabile imaginii României nu erau!

Pe data de 20 martie, pe la ora 18 au avut loc „evenimentele din Tîrgu-Mureș”! Eu care eram reporterul TVRL am filmat pe peliculă de 16 mm, suit pe pervazul camerei 504, atât confruntarea cât și maltratarea acelui nefericit în pulover verde. Irlandezul a înregistrat drama de pe terasa de sus a hotelului. Acele scene atroce, în care „ungurul” Mihăilă Cofar a fost pur și simplu linșat, au făcut înconjurul lumii și au fost copios folosite împotriva României pentru a o eticheta ca țară locuită de niște barbari sîngeroși care la 20 martie 1990 au dezlănțuit un „pogrom” antimaghiar.

Degeaba am demonstrat indubitabil peste două zile într-un reportaj-anchetă adevărata identitate a lui Mihăilă Cofar, nefericitul țăran de pe valea Gurghiului, venit aiurea la Tîrgu-Mureș, răul fusese făcut.

(more…)

BILD despre deznodamantul de la Targu Mures: “Oamenii declaraţi morţi trăiesc mai mult”

Foto sus: Imaginea a făcut înconjurul lumii: Cu craniul zdrobit şi plăgi înjunghiate în ficat şi rinichi, Mihai Cofar zace în piaţa din Târgu Mureş.

“Oamenii declaraţi morţi trăiesc mai mult”

Un demonstrant, aparent ucis în bătaie cu nouă luni în urmă în România, a învăţat din nou să meargă la Clinica universitară Köln.

Un om zace, plin de sânge, pe caldarâm. În jurul lui, bărbaţi înarmaţi cu sticle goale, cuţite şi alte obiecte contondente. Aceştia nu contenesc a-şi lovi victima lipsită de apărare.

Milioane de telespectatori din întreaga lume au urmărit această scenă desfăşurată în seara de 20 martie 1990 în oraşul românesc Târgu Mureş. Acolo, cetăţenii de etnie maghiară alungaseră copiii românilor din şcoli. “Târgu Mureş face parte din Ungaria”, scria în manifestele lor. Locuitorii români voiau să răspundă printr-o demonstraţie paşnică.

La ora 14, Mihai Cofar sosise cu autobuzul din satul Ibăneşti, aflat la 50 km distanţă de Târgu Mureş. “Eram vreo 200 de oameni”, spune el, “dar ungurii erau mult mai mulţi”. Cofar nu-şi poate aminti ce s-a întâmplat mai departe: ştie doar că a fost izbit în cap cu “ceva tare” la coborârea din autobuz. Atunci şi-a pierdut cunoştinţa.

Soţia lui, Nastasia, a văzut şi ea la televizor imaginile cutremurătoare. “Spuneau că este vorba de un ungur, ucis prin brutalitatea românilor!” Abia mai târziu a aflat că persoana în cauză era chiar soţul ei.

Ungurii îşi asumaseră de mult victima, iar guvernul de la Budapesta se declarase oripilat de “izbucnirile tip pogrom” de care se făceau vinovaţi românii. La Târgu-Mureş se împărţeau fluturaşi cu poza lui Cofar întins pe jos, cu menţiunea că ar fi un cetăţean de etnie maghiară, ucis de români.

Abia trei zile mai târziu, televiziunea română a revenit asupra informaţiei. Comentatorul a dezvăluit numele bărbatului, care supravieţuise ca prin minune deşi jumătate din craniu îi era zdrobită. Mihai Cofar a devenit, aşadar, martir al poporului român. Din păcate, această “etichetă” nu i-a îmbunătăţit cu nimic situaţia. Două luni mai târziu, Cofar s-a trezit din comă într-un spital bucureştean.

(more…)

Epilog la Operatiunea Targu Mures. O Plangere Penala niciodata finalizata, “gratie” galagiosului PSD de azi, urmasul FSN. DOCUMENTUL generalului maior (r) ION SCRIECIU


Plîngerea penală împotriva dlui Sütő András si altii, făcută de către generalul maior(r) Ion Scrieciu:

Către Procuratura Generală Bucureşti,

Dl Procuror general ROBU,

Subsemnatul, parte vătămată, SCRIECIU ION. general maior (r) domiciliat în Tg.-Mureş, judeţul Mureş, B-dul 1 Mai nr. 37, prin reprezentantul meu legal, cu onoare vă înaintez prezenta PLÎNGERE PENALA împotriva D-lui SÜTŐ ANDRAS, domiciliat în Tg.-Mureş, str. Mărăşeşti nr. 36, precum şi împotriva unui grup de persoane care au fost implicate în evenimentele ce s-au petrecut în Tg.-Mureş în zilele de 15—20 martie 1990.

Din grupul sus menţionat fac parte următorii:

1. Király Károly — din Tg.-Mureş; 2. Kincses Elod — din Tg.-Mureş; 3. Jakabfi Attila din Tg.-Mureş; 4. Tokes Laszlo; 5. Tokes András; 6. Veres Estera — de la Fabrica de mănuşi Tg.-Mureş; 7. Un grup de aproximativ 200 de oameni din comunele Sărăţeni – Sovata, condus de ing. Biro Imre de la fabrica „Electromureş” din Tg.-Mureş; 8. Fosta conducere a UDMR; 9. Conducerea Fabricii de pîine, Abatorului şi Fabricii de Zahăr din Tg.-Mureş; 10. Alte persoane înarmate cu bîte, topoare, furci, cuţite, lanţuri, bile, sticle incendiare, aduse cu autovehicole din localităţile apropiate (Sîngeorgiu de Mureş — de la cetăţeanul Nagy Odon).

Vă rugăm ca după cercetarea probelor în cauză, să dispuneţi trimiterea în judecată a persoanelor susmenţionate, pentru săvîrşirea următoarelor infracţiuni:
1. instrucţiunea de denunţare calomnioasă, prevăzută de art. 259 din cp. săvîrşită numai de învinuitul Sütő András;
2. infracţiunea de instigare publică şi apologie a infracţiunilor, prevăzută în art. 324 cp. (instigare a populaţiei maghiare împotriva populaţiei române).
3. infracţiunea de profanare de monumente, prevăzută de art. 319 cp. (Avram Iancu, N. Bălcescu, biserica din Iobăgeni).
4. infracţiunea de ultraj cu violenţă, prevăzută de art. 239 cp. (lovirea şi rănirea ofiţerilor care participau la oprirea conflictului).
5. infracţiunea de instigare la genocid, prevăzută de art. 357 lit. „a” şi „b” cp. (4 morţi, 245 răniţi).
6. infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 al. 4 cp. (4 familii de cetăţeni români din Sovata).
7. infracţiunea de distrugere în paguba avutului obştesc, care a avut consecinţe deosebit de grave (cîteva milioane de lei), prevăzută de art. 321 al. 3 cp. (hotel „Grand”, maşini incendiate, alte instituţii).
8. infracţiunea de abuz în serviciu, prin îngrădirea unor drepturi-prevăzută de art. 247 cp. (alungarea românilor din instituţii, a copiilor români din şcoli, a organelor de ordine).
9. infracţiunea denumită „acte de diversiune”, prevăzută de art. 163 cp. (incendierea unor mijloace de transport).
10. infracţiunea de sabotaj, prevăzută de art. 164 cp. (ocuparea Fabricii de pîine, Abatorului şi Fabricii de Zahăr).
11. infracţiunea de furt de arme şi muniţii şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 208 al. 1, 224 cp., 279 cp.
12. infracţiunea de subminare a puterii de stat, prevăzută da art. 162 al. 2 cp. (ocuparea prin forţă a sediilor CPUN — judeţul Mureş şi Poliţiei din Judeţul Harghita).
13. infracţiunea de lipsire de libertate, în mod ilegal, prevăzută de art. 189 cp. (sechestrarea subsemnatului în sediul CPUN. timp de 16 ore).
14. infracţiunea de ţinere a unui miting neautorizat. Pretenţiile civile le voi formula la timpul oportun.

MOTIVE

(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova