Posts Tagged ‘Ministerul Culturii’

Patrimoniul romanesc distrus din Muntii Apuseni vs patrimoniul unguresc gata de “salvat”, cu zeci de milioane de euro, din Rosia Montana. Patriotismul de parada al “idiotilor folositori”, o caricatura rapanoasa a nationalismului. Casa lui Horea si Closca, surpata de tigani la Abrud. FOTO/INFO

«”Salvarea” patrimoniului “romanesc” de la Rosia Montana, o prioritate “nationala”» – este o fraza sforaitoare, trambitata in prostie – fara ghilimele mele, absolut necesare – atat de brigazile rosii ale lui George Soros cat si, paradoxal, de nationalisti adeseori de parada, lipsiti insa de o minima pregatire contramanipulativa. Unii, chiar daca au batut drumul pana la Rosia Montana, n-au vazut nimic. Un val bine aruncat peste ochiii lor, strans infasurat timp de 14 ani de propaganda sorosita antiromaneasca, ii impiedica sa vada. Altii, clantanisti de internet, dau si lupta din transeele anonimitatii securistice, cot la cot cu comunistii si anarhistii internationalisti, practicand o noua forma de “nationalism” schizofrenic (a se citi troglodit): de la Miscarea Legionara la adularea bolsevicului Chavez si a borfasilor lui Iliescu. In numele “luptei pentru Rosia Montana” se creeaza un adevarat front anarhist cu potential violent, tip Londra-Paris-Berlin, strajuit deja de bisericute virtuale,  unde se practica asiduu un “monasticism” facebook-ist din care mai lipseste doar o papesa ca Monica Macovei care sa predice “salvarea” – cuvant sacru furat de altfel din terminologia crestina – impreuna cu soata sa – ca deh, acum e “libertate” – Renate Weber si pruncul lui Soros, Alina Tatiana Mungiu Pippidi.

Scriu toate acestea pentru ca m-am saturat de prostie. Sau naivitate. Sau lene intelectuala. Si iata si exemplul pe care il ofer azi spre trezirea “idiotilor folositori” (pentru edificare, a se citi putin din Lenin) si spre informarea celor care chiar cauta adevarul. Zeci si sute de activisti se dau cu fundul de pamant pentru “salvarea” – nu-i asa?! – “patrimoniului romanesc” de la Rosia Montana. Ministerul Culturii (fost si al Cultelor), prin ministrul sau care mai e si grangur sef al UDMR, Kelemen Hunor, extremistul apologet al autonomiei teritoriale pe criterii etnice in asa-zisul “Tinut Secuiesc”, a alocat 70 de milioane de euro (ati citit bine!) pentru “salvarea” patrimoniului “romanesc”. Haida, de! Ce patrimoniu “romanesc” este la Rosia Montana – localitate in care motii erau sclavii ungurilor, aruncati la periferie, ca tiganii, si unde le era interzisa scoala romanesca si credinta ortodoxa (nici o biserica ortodoxa nu se afla in centrul orasului, in “aria protejata”) – va voi explica maine. Acum haideti sa va arat ce se intampla la doar cativa kilometri mai jos, in Abrud, oras istoric care musteste de sange de roman si jertfa pentru neam si tara, pe langa care trec cohortele de anarhisti, dar si de nationalisti, pentru a “salva” monumentele unguresti ale batjocoririi romanilor de la Rosia Montana.

Mai jos sunt imagini pe care le-am facut la inceputul acestei luni la – asa cum este el intitulat chiar pe site-ul Primariei Abrudului – “Obiectivul Istoric Nr 1″, din strada Motilor Nr 2. Citez:

“In aceasta casa s-a pus la cale tradarea si prinderea lui Horea si Closca in decembrie 1784. Tot aici, in subsolul acestei case au fost tinuti Horea si Closca in noaptea de anul nou 1784/1785, de unde au fost escortati spre Alba Iulia.” Tot de aici, peste numai o luna de la data tradarii si uciderii celor doi martiri, a fost trimis la moarte si Gheorghe Giurgiu Crisan (1733 – 1785). Redau: “Fost conducator al rascoalei din 1785, a invatat la scoala romaneasca din Abrud. Prins prin tradare in 30 ianuarie 1785 la hotarul dintre Mogos si Ponor fiind inchis si interogat in aceeasi zi. Dupa moarte o parte a corpului sau a fost pusa pe roata in piata Abrudului.”

Vizavi se afla Scoala primara romaneasca intretinuta de biserica intre intre 1782 – 1918: “Aici a fost invatator tribunul Ioan Nemes ucis in revolutie la Baia de Cris. In cimitirul bisericii se afla mormintele celor 25 martiri ucisi in mai – iunie 1849.”

Si iata cum arata “Obiectivul Nr 1″, din pridvorul caruia, in 1905, marele istoric Nicoale Iorga a tinut un discurs de a zguduit inimile motilor (poate ar trebui sa mentionez ca tiganii i-au furat gardul si ii surpa temelia “imprumutand” caramizi din monumentul istoric de la 1700 dar mi-a frica sa nu ma reclame la CNCD Mircea Toma, “salvatorul” in fundu’ gol de la Vama Veche si Rosia Montana):

Baconschi vrea sa-l impaieze pe Tismaneanu in Hala Filaret. Proiectul Muzeului Comunismului apartine Centrului Rezistentei Anticomuniste si Asociatiei Civic Media si este parafat printr-un parteneriat cu Ministerul Culturii inca din 2006

Cetateanul Baconsky a anuntat azi ca are de gand sa fure impreuna cu PDL un proiect al societatii civile anticomuniste, si sa infiinteze “Muzeul Comunismului” in Hala Filaret cu Tismaneanu impaiat la intrare in loc portarel al lui Soros si pitic de gradina al lui Basescu. Proiectul apartine Centrului Rezistenti Anticomuniste si Asociatiei Civic Media si a fost parafat intre reprezentantii societatii civile anticomuniste si Ministerul Culturii printr-un act cu antetul Guvernului Romaniei in 2006! De atunci se asteapta fondurile. Ne bucuram ca au aparut!

Vezi: STIRI – 18 octombrie 2006 – Muzeul comunismului din Europa la Bucuresti

STIRI – 19 octombrie 2006 Ironie a sortii: Casa Poporului va gazdui viitorul Muzeu al Comunismului

STIRI – 14 decembrie 2006 Muzeul Comunismului din Europa va lua fiinta la Bucuresti

REMEMBER MEDIAFAX ianuarie 2007: Comunismul condamnat multi-media

La Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) se verniseaza, vineri, la orele 10.00, o expozitie despre comunism, intre propaganda si realitate. “Va fi o foarte interesanta, incitanta expozitie referitoare la perioada Ceausescu, nu intamplator vernisajul are loc pe data de 26 ianuarie, ziua «conducatorului mult iubit»”, a spus ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, intr-o conferinta de presa.

Expozitia, realizata la initiativa Asociatiei Civic Media in parteneriat cu Serviciul Roman de Informatii, CNSAS, TVR, SRR si Agentia de Presa Rompres, are doua teme: “cultul personalitatii si distrugerea memoriei colective, a trecutului istoric, in incercarea de mistificare a trecutului”, a declarat pentru Mediafax Radu Coroama, director al MNIR. Expozitia multi-media va cuprinde pe langa obiecte primite de Ceausescu, inregistrari audio si video ale epocii, obiecte de arta plastica si decorativa, fotografii-document, sI presentari ale rezistentei anticomuniste. Expozitia, care se doreste un modul al Muzeului Comunismului, va fi deschisa pana pe 1 martie iar la vernisaj vor fi prezenti si disidenti mentionati de raportul Tismaneanu.

Expozitia “Epoca de aur. Intre propaganda si realitate” care se va lansa de ziua dictatorului Nicolae Ceausescu, 26 ianuarie, la Muzeul National de Istorie, reprezinta doar o mica parte a proiectului pus la punct de Asociatia Civic Media impreuna cu Ministerul Culturii si Cultelor: a unui muzeu al comunismului. Este de precizat ca proiectul a mers practic in intampinarea propunerii presedintelui Traian Basescu, facuta in Parlamentul Romaniei ulterioar anuntului noastru. Muzeul, ca si expozitia, trebuie sa arate generatiilor tinere de astazi ororile care au deformat mentalul generatiilor trecute sau care, dimpotriva, le-au intarit credinta si au repus natiunea in drepturile sale firesti prin insurectia din decembrie 1989. In cadrul acestei expozitii vom prezenta aparatul de propaganda, folosind tehnici multi-media: audio, video, presa scrisa, odele intelectualilor vremii. Nu vom uita mijloacele de represiune si control ale Partidului Comunist si Securitatii – si aici apreciem in mod deosebit ajutorul, contributia si deschiderea Serviciului Roman de Informatii – ca si omagiul pe care il aducem luptatorilor din munti, autenticilor militanti anticomunisti, miscarii minerilor din 1977 sau a muncitorilor brasoveni din 1987 si, evident, a tinerilor anului 1989.

Parteneriatul societate civila – autoritati, reprezentat prin membri fondatori ai Centrului Rezistentei Anticomuniste coordonat de Vladimir Bukovski, respectiv de ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, merge mai departe. In chiar odioasa Casa a Poporului ar putea fi gasit spatiul pentru Muzeul Comunismului din intreaga Europa, asemenea Muzeului Holocaustului de la Washington, pentru a putea fi reflectate crimele si lectiile comunismului si a atrage interesul european si international in Capitala Romaniei. Proiectul prevede ca Muzeul sa fie lansat in circuitul mondial printr-o Conferinta Internationala si completat printr-un Centru de cercetari aflat sub egida Academiei Romane. Alte institutii care au fost deja contactate pentru contributie sunt cele similare din Polonia, Ungaria, Cehia, asociatii ale luptatorilor anti-comunisti, Universitatea Bucuresti, CNSAS, TVR, SRR, Ordinul Arhitectilor si Muzeul National de Arta Contemporana. Avem incredere ca Centrul Rezistentei Anticomuniste va reusi sa duca pana la capat acest proiect impreuna cu toate partile care isi doresc prezentarea adevarului, in interesul Romaniei, au declarat reprezentantii Civic Media si ai Centrului Rezistentie Anticomuniste.

Vezi si:  Ana Blandiana, Vladimir Tismaneanu si Nicolae Manolescu expusi la Muzeul Comunismului

Image

Click pentru imaginea marita a afisului cu “operele” tovarasilor Blandiana, Tismanenu si Manolescu

Ana Blandiana, Vladimir Tismaneanu si Nicolae Manolescu au stat o luna la Muzeul Comunismului din Bucuresti. Ca exponate.

Conceptiile revolutionar-marxist-comuniste ale falsilor anti-comunisti socio-literati de astazi au fost expuse timp de o luna la Muzeul National de Istorie a Romaniei, in cadrul expozitiei “Epoca de aur – intre realitate si propaganda”, realizata in parteneriat cu Asociatia Civic Media. La sectiunea Proletcultura, ilustrata prin mai multe extrase din presa si literatura comunista au fost prezenti la loc de cinste Ana Blandiana, cu poezia sa revolutionara “PARTID”, Vladimir Tismaneanu, cu articole din “Scanteia tineretului” – “Contradictiile mitului tehnocratic”, revista “Amfiteatru” – “Noua filosofie” si tentatia oraculara si “Viata Studenteasca” – “O conceptie practica si vizionara – Perspectiva totalitatii” si Nicolae Manolescu, cu extrase din “Literatura Romana de Azi 1944 – 1964″ si articolul “Partidul – creatorul unui nou tip uman”. Redam pasaje din operele moralistilor impostori si mincinosi care ocupa in continuare, cu tupeu neokominternist, spatiul public (si oficial) romanesc.

Image

PARTID

Candoarea mi-a-nflorit in ochi definitiv

Cu-ntaiul plans in curtea scolii sub castani

Cand clasa mea primea cravata rosie festiv,

Si sufeream respinsa grav de colectiv

Ca nu-mplinism inca noua ani.

Candoarea mi-a crescut de-atuncea dureros,

Cu bratul ridicat deaspura fruntii mult,

Simbolizand ca viata-mi va fi socotita mai prejos

Decat tulburatorul luptelor tumult,

Ca niciodata n-am sa ma separ orgolios

De imnul colectiv si luminos.

Candoarea scrijelata de mana ta lucid In ochii mei, dramatic deschisi spre mana ta,

Oricate maluri s-ar sedimenta,

Nu-mi vor putea-o sterge.

Candoarea ca un zid

Va masura maturitatea mea, Partid.

Ana BLANDIANA

Almanahul “Luceafarul”, 1983

Ploaia

In noaptea asta uda ca o ploaie

Am scris intaiul cintec comunist

De zece zile toamna se jeleste

Si totusi pe santier nu-i nimeni trist…

Oda 1918

Slava neamului acesta

Vremurilor noastre slava!

Slava erei ce se naste

Dusmanita si grozava;

Slava robului de veacuri

Care n-o sa fie rob;

Slava tarii ce inalta

O sesime de pe glob;

Slava!

Slava fericirii

Vremii viitoare slava;

Slava lumii ce se naste

In aceasta ora grava;

Slava anului acesta

Ce-a ucis in colb milenii;

Si de flacari, ca drapelul,

Slava vesnica lui Lenin!

ImageO conceptie practica si vizionara – Perspectiva totalitatii

Sinteza originala, expresie remarcabila a marxismului creator in contemporaneitate, conceptia filosofica si politica a secretarului general al partidului nostru, tovarasul Nicolae Ceausescu, reprezinta prin viziunea generala, prin complexitatea, polivalenta si bogatia de semnificatii pe care le comporta nu atat un ansamblu de idei de incontestabila valoare teoretica cat mai ales un model de raportare intelectuala la realitatile sociale de azi. Asa cum o doreste o intreaga dezvoltare a marxismului si a miscarii muncitoreseti, punctul de vedere al totalitatii concrete care sta la baza intelegerii dialecticii societatii si istoriei este indisociabil de imperativul transformarii revolutionare a lumii, de imperativul practicii social-istorice. Este, fara indoiala, privilegiul unei gandiri de exceptie, acela de a imbratisa, intr-o viziune larga, deschisa, realitatea, urmarind in acelasi timp surprinderea articulatiilor intime, determinatiilor concrete ale fenomenului si proceselor sociale, de a concepe universul in si prin particular, de a afirma particularul si de a-l integra universului, refuzand schematismul si reductionismul, speculatia si orice fel de excese teoretizante. Interiorizand profund necesitatea nedogmatizarii demersului teoretic marxist, tovarasul Nicolae Ceausescu accentueaza asupra faptului ca: ” Nu trebuie sa ne multumim cu cea ce s-a spus odata ci sa reconsideram unele teze daca viata, realitatile, faptele demonstreaza ca ele nu mai corespunde, chiar daca la vremea lor au fost juste”.

(…)

Depistam, deci, in filonul umanist revolutionar al conceptiei tovarasului Nicolae Ceausescu, intelegerea profunda, deplina, a faptului ca totalitatea sociala concreta isi are radacina in om. Ca nu semnifica nimic in absenta lui sau in conditiile ignorarii lui. Or, tocmai socialismul si comunismul tind sa corespunda practic, sa dea intreaga masura reala unei eterne chemari antropocentriste, pe care marxismul o ridica la cea mai inalta cota.

Vladimir TISMANEANU

Viata Studenteasca

ImagePartidul – creatorul unui nou tip uman

23 August 1944 a avut urmarile cele mai profunde in literatura pusa in fata unor probleme umane nemaicunoscute, a unui peisaj social si moral cu totul deosebit. Arta, hranita secole intregi din negare, devine un mod de a afirna noul umanism socialist.

Factorul hotaritor al revolutionarii literaturii noastre este Partidul, chiar numai pentru faptul ca avangarda marxist-leninista a clasei noastre muncitoare e arhitectul structuralelor prefaceri sociale si politice, al unei noi realitati, al unui nou tip uman, mult mai evoluat, care pune scriitorilor probleme noi, mult mai complexe.

Facind din creatia literara o parte integranta a cauzei generala a clasei munictoare, „o literatura cu adevarat libera, legata fatis de proletariat”, Partidul i-a ajutat pe scriitori sa inteleaga ce rol le revine in viata sociala, in lupta pentru construirea si desavarsirea socialismului, aportul pe care il pot aduce la faurirea si dezvoltarea constiintei socialiste, la distrugerea vechii mentalitati.

Insusindu-si ideile marxist-leninismului, scriitorii au dobindit o imagine justa, adecvata a esentei fenomenelor pe care le reflecta, a perspectivei evenimentelor pe care le traiesc.

Inca in primii ani de dupa Eliberare, Partidul a inceput procesul complex si indelungat de inchegare a unui front scriitoricesc unit, a indrumarii literaturii noastre

“Literatura Romana de Azi 1944 – 1964″

Dupa cum materialismul intra – potrivit observatiei lui Engels, citata de Lenin in “Materialism si empiriocriticism”" – intr-un nou stadiu cu fiecare descoperire stiintifica epocala, tot astfel arta isi innoieste infatisarea in raport cu experientele capitale ale umanitatii, cu evolutia – determinata social – a sensibiltatii umane. Fara a porni din niste “reguli” prestabilite, dintr-un program estetic limitativ, literatura insufletita de idealurile epocii socialiste nu este nici o literatura informa, la discretia reproducerii nesemnificative sau a exercitiului fara sens. Expresie a atitudinii comuniste fata de existenta, ea urmeaza dintr-o necesitate launtrica, izvor=ta din insasi natura sa, anumite principii. Principiul fundamental e acela al partinitatii comuniste, al angajarii. “Literatura – scrie Lenin – trebuie sa devina o parte integranta a cauzei generale a proletariatului”.

(…)

Indemnul la cunoasterea profunda, multilaterala a vietii strabate saluturile adresate de CC al PCR conferintelor si congresului scriitorilor, cuvantarile rostite de Gh.Gheorghiu- Dej cu diferite prilejuri. El se desprinde din memorabilele cuvantari tinute de tovarasul Nicolae Ceausescu la int=lnirea conducatorilor de partid si de stat cu oameni de arta si cultura, din mai 1965, si la conferinta din iunie 1965 a organizatiei de partid a orasului Bucuresti. Un amplu rasunet au gasit in constiinta creatorilor de arta cuvintele rostite de tovarasul Nicolae Ceausescu de la tribuna celui de al IX-lea Congres al PCR: “Avem o tara frumoasa si bogata, un popor harnic si cutezator, care timp de peste doua milenii, in ani grei de restriste, infratit cu codrii, raurile si vaile, si-a aparat glia, iar acum, sub conducerea partidului, isi zideste o viata noua. Poporului, adevaratul fauritor al tuturor bogatiilor patriei, trebuie sa-i inchine oamenii de arta si cultura tot ceea ce poate crea mai frumos si mai bun. Desigur, se poate si este necesar sa se creeze in diferite forme si stiluri. Putem spune creatorilor de arta: alegeti tot ceea ce credeti ca este mai frumos in culoare, mai expresiv in grai, redati realitatea cat mai variat in proza, in poezie, in pictura si muzica, cantati patria si poporul nostru minunat, pe cei ce si-au inchinat intreaga viata infloririi Romaniei”. O sustinuta contributie la popularizarea politicii partidului, la atragerea scriitorilor in lupta pentru democratie populara, pentru crearea unei literaturi animate de idealurile contemporane a dat inca din primii ani de dupa eliberare presa de partid si in general presa progresista. “Scanteia” si celelalte cotidiene care sprijineau actiunea partidului comunist, saptamanalele literare si de cultura au intreprins in anii 1944 – 1947 vaste campanii de difuzare a ideilor revolutionare, a conceptiilor consecvent stiintifice, de demascare a teoriilor inapoiate, reactionare, v=nturate de publicisti de dreapta.

Nicolae MANOLESCU

(presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, director Romania literara, ambasador al Romaniei la UNESCO)

Vezi si Muzeul de Istorie Nationala: Protest al luptatorilor anticomunisti fata de Raportul Tismaneanu

EXCLUSIV. Procesul cu Primaria in apararea statuilor de la Universitate. Cetateanul Tociu blocheaza mutarea ilegala a statuii lui Mihai Viteazu. Ministerul Culturii avizeaza cu virgula intre subiect si predicat. DOC. Cine plateste mutarea statuilor si cat costa operatiunea? UPDATE

Dupa cum v-am informat, prezentand Cererea de Chemare in Judecata, cetateanul Mihai Tociu, dupa ce a protestat in Piata Universitatii in apararea lui Mihai Viteazu, a dat in judecata Primaria Capitalei solicitand oprirea lucrarilor ilegale care se executa asupra statuilor de la Universitate de catre compania de demolari Apolodor. Ieri a avut loc primul termen. Dar cine este Mihai Tociu? Cetateanul Tociu este fondator al asociatiei Toleranta Zero si membru de onoare al Asociatiei Civic Media ca rasplata pentru Campania Demascarea, cand a reusit sa-i elibereze pe Mihai Viteazu si calul de mastile roz ale lui Patapievici, puse pe fetele acelorasi statui de catre brigada de comunistoizi si sclavi ai lui Vintu de la Realitatea-Catavencu cu aprobarea ministrului Pleasca-Paleologu. Cand statul actual este contra statului roman, cum se intampla si de data aceasta, Ministerul Culturii Maghiare si-a dat si acum avizul, cu doua maini si tot ilegal. La fel si pentru batjocorirea lui Mihai Viteazu de o firma austro-ungara de pantofi. Avizul in cazul mutarii statuilor este un document de toata rusinea pentru un Minister al “Culturii”, dupa cum veti putea constata si singuri mai jos.

Prezint aici, in exclusivitate, rezumatul şedinţei de judecata cu Primaria Capitalei din 21.09.2010, conform relatarii cetateanului Mihai Tociu:

S-au prezentat două avocate, din partea Primăriei şi a CGMB.

Am solicitat instanţei suspendarea executării autorizaţiilor (sau avizelor) emise de Primăria Generală a Capitalei şi de Consiliul General al Capitalei, care permit desfăşurarea oricăror lucrari de mutare a statuilor reprezentand pe Mihai Viteazu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret din Piaţa Universităţii, până la momentul în care Primăria şi Consiliul General dovedesc îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru desfăşurarea acestor lucrări.

Instanţa a solicitat copie după autorizaţia contestată.

Am aratat ca nu cunosc care este baza legală pentru desfăşurarea lucrărilor, deoarece nu este făcuta publica pe saitul PMB, nu există o Hotărâre de CGMB, nu există un Plan de Urbanism Zonal şi nu s-a organizat o dezbatere publică, conform legii.

Singura informaţie publica este cea afişată in noaptea de 4 septembrie pe panoul din Piaţa Universitatii (vezi foto atasata la Dosar mai jos), adică un nr. de Aviz de construire, fără să se specifice cine l-a eliberat, avand data de 3 septembrie, care demonstreaza, daca este emis legal, si ca lucrarile anterioare datei de 3 septembrie s-au executat total ilegal. Mai mult, pe acest panou nu se specifica vreo operatiune de mutare a statuilor.

Avocatele Primariei si Consiliului General nu au ştiut cine este emitentul avizului şi au confirmat că nu există hotărâre de CGMB.

Avocatele au invocat lipsa calităţii procesuale active pentru mine şi faptul că nu am iniţiat niciun demers administrativ anterior celui juridic, şi care “probabil că ar fi rezolvat amiabil situaţia”.

Am susţinut că sunt îndreptăţit să contest în instanţă mutarea statuilor, în virtutea calităţii de cetăţean al Capitalei Romaniei care nu poate rămâne indiferent la desconsiderarea simbolurilor nationale pe care le reprezintă monumentele din fata Universitatii, prin amplasarea lor într-un loc izolat, în Parcul Izvor, la capătul unei alei care duce către clădirea Parlamentului, pe unde circulă numai personalului Parlamentului, şi lipsit de prestigiu, comparativ cu Piaţa Universităţii, percepută ca centru al Ţării.

Nu contest posibilitatea mutării statuilor pentru un interes public, cum se consideră a fi viitoarea parcare, ci faptul ca nu a avut loc nici o consultare publica si nici locul în care vor fi acestea instalate pe parcursul lucrărilor – timp de cel putin 2 (doi) ani! – nu este corespunzator valorii lor. Faptul că mutarea statuilor este temporară, nu înseamnă că nu trebuiesc alese locuri pentru amplasarea lor care să le menţină valoarea de simbol pentru care au fost de fapt ridicate.

Consider că alegerea locului pentru mutarea temporară a statuilor trebuie făcută în urma unei analize pertinente şi a unei consultari populare iar Bucureştiul oferă o mulţime de alte opţiuni, pe care cetatenii Capitalei au dreptul sa le voteze: in faţa Teatrului Naţional, in rondul din Piaţa Universităţii, in Piaţa Unirii, etc.

Referitor la obligaţia adresării unei solicitări PMB anterioare procesului, am arătat că PMB a fost informată cu multe luni înainte de lipsa de legalitate în care se află, de către Uniunea Arhitecţilor din România, şi nu a luat nicio măsură să remedieze situaţia, in ciuda aspectelor si avertismentelor semnalate de UAR.

Apărarea a susţinut că mutarea statuilor nu se face în virtutea unei hotărâri a CGMB, deci nu există un act normativ pe care să îl contest şi astfel acţiunea mea este fără obiect.

Răspuns: PMB a conceput o stratagemă prin care mutarea statuilor să nu fie consecinţa unui act normativ, respectiv a unei Hotărâri de CGMB, deoarece aceasta ar obliga-o la organizarea unei dezbateri publice, conform L52/2003 privind Transparenţa decizională.

PMB se teme de o dezbatere publică, deoarece  este conştientă că aceste statui nu aparţin numai bucureştenilor, ci tuturor românilor şi, pe lângă cetăţenii obişnuiţi, vor fi organizaţii prestigioase sau instituţii de cultură, cum ar fi Academia Română, care pot prezenta puncte de vedere împotriva construcţiei sau mutării statuilor, şi care nu vor putea fi desconsiderate.

Stratagema PMB constă în crearea aparenţei că lucrările de mutare a statuilor nu fac parte din obiectivul de investiţii ”Parcare subterană Piaţa Universitatii”, ci sunt doar preparatorii pentru acesta, şi în consecinţă se pot efectua fără o Hotărâre a CGMB.

În consecinţă, solicit Instanţei să constate că operaţiunea de mutare a statuilor nu este un scop în sine, ci face parte din obiectivul de investiţii numit ”Parcare subterană Piata Universitatii”, iar mutarea statuilor şi construcţia parcării constituie un TOT UNITAR şi trebuie tratat în acest fel.

În acestă situaţie, mutarea statuilor se va putea face numai după îndeplinirea condiţiilor legale pentru realizarea întregului obiectiv de investiţie, printre care si organizarea unei dezbateri publice.

Atrag atenţia că PMB a iniţiat această investiţie enormă fără a face public modul în care va arăta Piaţa Universităţii la finalul construcţiei si sursa fondurilor mutarii: fac pare din investitia companiei spaniolesti PROINTEC sau sunt platite de cetatenii Capitalei?! Si care sunt aceste costuri?

Suplimentar, atrag atenţia că Ministerul Culturii (MCPN) conlucrează cu PMB pentru facilitarea mutării statuilor fără un act normativ şi solicit instanţei anularea Avizului MCPN, pentru motivul că acesta a fost emis fără respectarea condiţiilor legale, respectiva existenţa PUZ şi Hotărâre a DGMB.

In final, instanţa a fixat un nou termen pentru data de 05.10.2010 şi a solicitat Primăriei şi CGMB să prezinte toate documentele care stau la baza executării lucrarilor din Piaţa Universitatii. Tribunalul urmeaza sa decida, la solicitarea noastra, privind intreruperea lucrarilor ilegale pana la finalizarea procesului.

Doamne, ajuta!

MCPN = Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

DPC = Direcţia Patrimoniu Cultural

DCCPCNMB = Directia pentru Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti

PMB-DGDIPU = Direcţia Generală de Dezvoltare, Investiţii şi Planificare Urbană

AMPT = Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (titular al dreptului de administrare a statuilor)

DC = Direcţia Cultură

DTDSC = Direcţia Transporturi Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei

Faza DTAC = Documentaţie Tehnică de Autorizaţie de Construcţie

Avizele ilegale date de Ministerul Culturii Maghiare in cazul statuilor de la Universitate – Descarca DOCUMENTELE PDF

UPDATE: ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul Tociu Mihai, cu domiciliul în Bucureşti, în temeiul dispozitiilor art. 581 Cod procedura civila, pe cale de

ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ

dată fără citarea părţilor, vă solicităm sa dispuneţi, în contradictoriu cu Primăria Capitalei şi Consiliul General al Capitalei, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 291-293, sector 6, cod poştal 060042, obligarea pârâtei de a sista lucrările pentru:

  • MUTAREA STATUILOR-SIMBOL ALE LUI MIHAI VITEAZU, ION HELIADE RĂDULESCU, GHEORGHE LAZĂR ŞI SPIRU HARET DIN PIAŢA UNIVERSITĂŢII ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE ORICE SEMNIFICAŢIE PENTRU BUCUREŞTI ŞI BUCUREŞTENI, RESPECTIV  PARCUL IZVOR

până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile în dosarul ce are ca obiect încetarea imediată a oricăror lucrari de mutare a statuilor reprezentand pe Mihai Viteazu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret din Piaţa Universităţii până la momentul în care Primăria şi Consiliul General dovedesc îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru desfăşurarea acestor lucrări, cu numărul 42990/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, pentru următoarele,

MOTIVE:

In fapt, Primăria şi Consiliul General al Bucureştiului nu au organizat o dezbatere publică pe subiectul mutării celor 4 statui situate in Piaţa Universităţii, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a Legii nr. 52/2003, care stabileşte regulile procedurale MINIMALE

DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI, SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.

De asemenea, faptul că Primăria şi Consiliul General nu au făcut public termenul limită la care statuile vor fi reamplasate pe locurile iniţiale, dovedeşte lipsa unui angajament ferm faţă de cetăţeni cu privire la restabilirea situaţiei de normalitate.

Mentionez că orice intervenţie asupra acestor statui trebuie să se facă numai în funcţie de modul în care cetăţenii Bucureştiului interpretează şi valorizează semnificaţia lor şi aceasta se poate face numai în urma unei dezbateri publice, conform prevederilor Legii nr. 52/2003.

Suplimentar, nu există un Plan Urbanistic Zonal pentru acel perimetru şi nu există nicio hotărâre de Consiliu General al Municipiului Bucureşti pentru lucrările de construcţii care se folosesc drept pretext pentru mutarea statuilor, în consecinţă nu există nicio certitudine cu privire la efectuarea acestor lucrări.

Caracterul de urgenţă al cererii provine din împrejurarea că una dintre statui a fost deja mutată şi că lucrările de pregătire a celorlalte statui pentru mutare sunt în fază avansată, ceea ce dovedeşte că există riscul real ca şi celelalte trei statui să fie mutate înainte de pronunţarea unei hotărâri în acest dosar.

Precizăm că cererea privind fondul cauzei (anularea actului administrativ contestat) se află înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ, dosar nr. 42990/3/2010, cu termen la data de 05.10.2010.

În drept, ne întemeiem pe dispoziţiile art. 581 şi urm. C. proc. civ.

În dovedirea acţiunii înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri.

Tociu Mihai

DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI, SECTIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

CAMPANIE: Salvati casa lui Eminescu de la Varatec! Scrieti Patriarhului Daniel, Mitropolitului Teofan, Ministerului Culturii si Academiei Romane, acum. Preluati si raspanditi chemarea, la 160 de ani de la nasterea Romanului Absolut

Casa în care Eminescu a locuit la Văratec între anii 1874-1889

“De când m-am întors de la Văratec, imaginea casei în care Eminescu şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor 15 ani de viaţă imi revine obsesiv în minte: o casă bătrânească din lemn, vitregită de uşi şi ferestre, cu pridvorul sprijinit pe piloni improvizaţi, gata să se prăbuşească din clipă în clipă”, scria o inimoasa iubitoare a lui Eminescu in toamna trecuta, autoarea fotografiilor de aici. Intre timp, casa a iesit din iarna grea si mai afectata. Dar starea deplorabila a casutei lui Eminescu de la Varatec este lasata sa se inrautateasca, an de an, de mai bine de un deceniu. Paradoxal, in urma cu 8 (opt) ani (!), un demers similar pentru salvarea acestei case era intreprins impreuna cu o Fundatie de Zoe Dumitrescu Busulenga, Maica Benedicta de la Varatec, care acum se odihneste intru Hristos la Manastirea Putna. “Apelul National pentru Salvarea Casei Mihai Eminescu” era lansat atunci chiar cu binecuvantarea lui Daniel al Moldovei, acum Patriarh.

“Timp de 15 ani, pana la savasirea sa din lumea noastra, Mihai Eminescu s-a refugiat adesea in linistea Sfintelor Manastiri Varatec, atmosfera din si din jurul acestui lacas fiindu-i benefica poetului pentru creatie si, multa vreme, pentru un plus de echilibru sufletesc”, se arata in Apelul din 2002. “Pentru a sta cat mai mult la Varatec, poetul a inchiriat, incepand din 1874, asa cum arata documentele, o casa anume, de la proprietara sa, Maica Asinefta Ermoghin. Aceasta casa, in care au inflorit atatea ganduri si versuri nemuritoare ale poetului nostru national, se afla azi intr-o deplorabila stare de ruina. Sesizand pericolul disparitiei unei pretioase marturii – Mitropolia Moldovei si Bucovinei si Fundatia Culturala Lucretius, prin binecuvantarea I. P. S. Dr. Daniel Ciobotea, lanseaza “Apelul National pentru Salvarea Casei Mihai Eminescu” din incinta Sfintei Manastiri Varatec.

La initiativa de restaurare lansata atunci pentru restaurarea casei lui Eminescu s-au alaturat marii duhovnici ai Ortodoxiei romane Arhim. Teofil Paraian, Arhim. Mina Dobzeu, Arhim. Ioan Iovan, Arhim. Arsenie Papacioc, Arhim. Justin Parvu, Pr. Constantin Galeriu si altii, scriitori si jurnalisti. Din pacate, trecerea la cele sfinte a Maicii Benedictina a lasat proiectul, dar si casa, intr-o paragina care se accentueaza fatal cu trecerea timpului. Alte suflete iubitoare de Eminescu au reluat acest proiect, pe care il sustin si importanti eminescologi al caror cuvant il voi prezenta zilele acestea. Pana atunci pot sa va informez ca deja exista toate mijloacele si materialele necesare restaurarii acestei frumuseti eminesciene din coltul de rai de la Varatec. Tot ce mai trebuie este o simpla aprobare, in principal din partea Maicii Starete si a ierarhului locului, in acest caz IPS Teofan al Moldovei dar, pentru ca deja exista binecuvantarea fostului Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al BOR, in mod normal ar trebui doar sa li se reaminteasca acestora, pentru a se incepe lucrarile si a se introduce pe harta traseelor manastiresti si aceasta mica minune.

Obiect de patrimoniu naţional, casa lui Eminescu de la Văratec, aflată în proprietatea mânăstirii, este “singura casă din România, în afara celei de la Ipoteşti, în care urmele şederii poetului pot fi dovedite peste timp şi care poate căpăta numele de casă memorială”, se transcrie in Apel.

(more…)

Istoria Romaniei la gunoi. Morminte Paleocrestine de Tip Hypogeu – monumente de valoare nationala si universala – batjocorite la Mangalia (Callatis) FOTO RONCEA.RO




(more…)

Download Free Verizon Ringtones Online. | Thanks to Best CD Rates, Bank Deals and Bad Credit

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova