Posts Tagged ‘Pan Halippa’

Documente pentru Istorie: Ceauşescu şi liderii basarabeni prigoniţi de Moscova Pan Halippa şi Nichita Smochină. DOC

Pan Hallipa, Nicolae Ceausescu si Nichita Smochina - Basarabia-Bucovina.InfoLa ceas aniversar, când mai sunt doar doi ani până la împlinirea unui secol de la întoarcerea provinciilor româneşti acasă, Basarabia-Bucovina.Info publică, prin amabilitatea reputatului istoric Ion Constantin, un extras din cea mai recentă lucrare a sa, “Problema Basarabiei in discutiile romano-sovietice din timpul Razboiului Rece 1945-1989“, privind modul în care mari personalităţi ale Basarabiei şi Transnistriei, ca Pantelimon Halippa şi academicianul Nichita Smochină, prigoniţi de Moscova, tratau problema Unirii în Memorii transmise direct lui Nicolae Ceauşescu. Cel al lui Nichita Smochină prevedea şi un plan în 5 puncte pentru combaterea “moldovenizării” românilor de peste Prut – perfect valabil şi azi -, iar Pan Halippa afirma că România ar putea prezenta problema Basarabiei în faţa Curţii internaţionale de Justiţie de la Haga. Peste câţiva ani, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu avea să-i mărească pensia artizanului Unirii Pan Halippa de la 1.880 la 3.500 lei (nota în final).

Integral la Basarabia-Bucovina.Info

Document pentru Istorie:
Nicolae Ceausescu Decret Pensie Pan Halippa Basarabia Arhiva Civic Media - CNSASSursa Doc: Civic Media şi Roncea.Ro: De ce este Ceausescu mai patriot decat Basescu, Tariceanu, Boc, Ponta, Videanu si Oprescu la un loc? Un Decret pentru Pan Halippa pe care nimeni nu l-a putut sau nu a vrut sa-l dea pentru eroii Grupului Ilascu de la Tiraspol

Se urcă Basarabia pe cruce. Artizanii Unirii – Martirii Basarabiei. Cum a fost la conferinţa din 27 Martie de la Academie. FOTO / VIDEO / AUDIO / INFO


Afis Sfatul Tarii - 27 Martie 1918 - Centenarul Unirii la Academia Romana 2015 - Basarabia-Bucovina.Info

Institutul de Sociologie “Dimitrie Gusti” al Academiei Române a organizat vineri, 27 Martie 2015, ora 12.00, Conferinţa publică “Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi întregirea statului român”.

Au prezentat lucrări spre dezbatere: Dr. Ioan C. Popa – sociolog, publicist, diplomat: “Dimitrie Gusti şi Problema Basarabiei” – cu referire şi la un proiect în folosul ONU şi al României; Dr. Ion Constantin – istoric, diplomat, cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST): “Artizanii unităţii naţionale – Basarabia. Un proiect în perspectiva Centenarului Unirii”; Dr. Ilie Bădescu – director, Institutul de Sociologie: “Statul naţional întregit în lumina “conştiinţei martirice””. S-a lansat lucrarea “Scrieri” de Ion Buzdugan, Chişinău, 2014, Editura Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ediţie îngrijită de Teodor Papuc şi Mihai Papuc, directorul  Editurii, prezent la manifestare împreună cu istoricul Ion Ţurcanu de la Chişinău. În mod cu totul special, au participat şi urmaşi ai membrilor Sfatului Ţării, respectiv D-na prof. Ileana Pelivan-Pițurescu, nepoata lui Ioan Pelivan, împreună cu soțul său, Dl. prof. univ. dr. Ioan Pițurescu, şi Dl. Manuilă Dicescu, nepot al lui Pavel Dicescu, fost membru în Sfatul Țării, pe care îi puteţi vedea în fotografiile de mai jos. Publicul a fost constituit din specialişti.

Artizanii Unirii - Martirii Basarabiei - Prizonieri_KazahstanLa Conferinţa de la Casa Academiei, portalul Basarabia-Bucovina.Info a expus o selecţie de fotografii din proiectul “Artizanii Unirii – Martirii Basarabiei în imagini şi documente” realizat cu sprijinul CNSAS şi al Arhivelor Naţionale de la Bucureşti şi Chişinău. Una din temele centrale ale dezbaterii, aşa cum a fost expusă de profesorii Ion Constantin şi Ilie Bădescu, priveşte necesitatea ca în perspectiva centenarului Unirii se se acţionaze coerent, pe linia planului de acţiune propus anul trecut de istoricul Mihai Taşcă, la Chişinău şi de Asociaţia Civic Media, la Bucureşti.

Fotografii via Ziaristi Online

Cuvântul profesorului Ilie Bădescu:

Cuvântul istoricului Ion Constantin:

Toate filmările la Basarabia-Bucovina.Info

Puteţi asculta întreaga conferinţă aici:

Minunata viata si zbuciumata lupta pentru idealul national a lui Grigore Constantinescu, Preot-ziarist, Ziarist-preot, primul profesor de limba romana la Seminarul Teologic din Chisinau si fondatorul Glasului Basarabiei, in urma cu 100 de ani

01 Parintele ziarist Grigore Constantinescu - Glasul Basarabiei - Basarabia-Bucovina.InfoBasarabia-Bucovina.Info publica azi un articol aniversar, la 100 de ani de la infiintarea publicatiei romanesti Glasul Basarabiei, si, totodata, comemorativ, la implinirea, pe 7 aprilie, a 81 de ani de la plecarea la Domnul e celui care a fondat acest ziar, la 1913, ziaristul iesean militant pentru limba romana si unirea Basarabiei cu tara Grigore Constantinescu, viitor preot-ziarist si apoi parinte paroh, cu 10 copii, in satucul basarabean Napadeni. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

1 Parintele ziarist Grigore Constantinescu si familia sa - Glasul Basarabiei - Basarabia-Bucovina.Info

„Pretutindeni făceam propagandă cultural-naţională în chipul cel mai conştiincios, fără a fi trimis şi plătit de guvernul român sau de altcineva, cum eram suspectat. Făceam aceasta numai din dragostea către fraţi şi din îndemnul părinţilor mei.” – Grigore Constantinescu, Preot-ziarist, Ziarist-preot

Integral, cu numeroase fotografii si vizualizarea pe harta a mormantului Parintelui la Basarabia-Bucovina.Info: 100 de ani de la infiintarea Glasului Basarabiei. Viata fondatorului, ziaristul-preot si preotul-ziarist Grigore Constantinescu, cu fotografii din parohia sa, satucul Napadeni

Great Romania Mare Harta de G Pop cu Basarabia si Bucovina

De ce este Ceausescu mai patriot decat Basescu, Tariceanu, Boc, Ponta, Videanu si Oprescu la un loc? Un Decret pentru Pan Halippa pe care nimeni nu l-a putut sau nu a vrut sa-l dea pentru eroii Grupului Ilascu de la Tiraspol

Tinerii Basarabiei la Manastirea Cernica 27 Martie 2013Si a trecut si 27 Martie 2013… Cand frumosii tineri ai Basarabiei au fost si la mormintele artizanilor Unirii, aflate in cimitirul Manastirii Cernica, inclusiv la cel al lui Pantelimon Halippa, care se odihneste alaturi de alti membri ai Sfatului Traii si de Mitropolitul Gurie al Basarabiei (foto OSB). Ce frumos ar fi fost ca macar acum, la a 95-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Tara, macar un premier si un presedinte, al Romaniei, sa-si tina cuvantul in privinta celor care si-au jertfit tineretea in inchisori pentru crezul sfant al romanismului.

„Foştii deţinuţi politici de la Tiraspol, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, împreună cu Ilie Ilaşcu, au stat până la 15 ani în închisoare, torturaţi şi umiliţi pentru crezul lor în românism, după care, la iniţiativa Asociaţiei Civic Media şi a ziarului Ziua, au primit Steaua României şi Cetăţenia de Onoare a Capitalei. La ce folos? După o tinereţe distrusă în numele idealului naţional nu beneficiază de nici o remuneraţie minimă pentru a putea trăi şi, deşi sunt Cetăţeni de Onoare ai Capitalei, nu-şi pot face buletin de Bucureşti.” 

Asta afirmam intr-un interviu pentru Gazeta de Maramures dupa ce al treilea premier dupa Calin Popescu Tariceanu si Emil Boc, respectiv Victor Ponta, le promisese – in direct! – eroilor de la Tiraspol ca li se va rezolva situatia locativa. Aiurea! Vorbe-n vant, pentru audienta lui Mihai Gadea! Care ar trebui sa-i puna acum o intrebare patriotului de moment din studioul Antenei 3: V-ati tinut promisiunea domnule prim-ministru al Romaniei?

Imediat dupa emisiune m-am intrebat, si eu, increzator: Va repara Victor Ponta nedreptatile comise cu Grupul Ilascu si abandonarea rusinoasa a eroilor Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc? Civic Media atentioneaza ca cei trei eroi romani nu au primit niciodata locuinta de la RA-APPS sau Primaria Capitalei

Istoricul si jurnalistul Madalin Necsutu a scris si el un articol, preluat de Ziaristi Online, in care a explicat avatarurile cazului eroilor din temnitele de la Tiraspol, dupa ani de la eliberarea lor: „Grupul Ilașcu“ – eroi doar cu numele pentru autoritățile de la București – Eroii din Transnistria il asteapta pe premierul Romaniei sa-si tina promisiunea.

Credeti ca s-a intamplat ceva? In afara de o corespondenta searbada purtata de Asociatia Civic Media cu Cabinetului Primului Ministru, Ministerul de Externe al Romaniei si RAAPPS, care toate institutiile trimiteau situatia una la cealalta, fara, nimic. Primaria Capitalei cel putin, nici nu a binevoit sa raspunda. Mucles, pe limba Primarului General Sorin Oprescu. Cel care, la randul lui, pe cand era doar un candidat, a promis public, intr-un interviu acordat redactiei ZIUA, ca va rezolva situatia eroilor basarabeni imediat ce va ajunge primar, dupa ce Adriean Videanu promisese doar de trei ori acelasi lucru

Deci, sa recapitulam, persoanele care au promis ca le vor oferi celor trei, eroilor Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, plus Ilie Ilascu, atat apartamente – dar nu de la RAAPPS, inchiriate pe sute de euro (de unde???) -, pentru a se putea muta la Bucuresti, cat si indemnizatii de stat, pentru a putea trai: Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Premierii Romaniei Calin Popescu Tariceanu, Emil Boc si Victor Ponta, Primarii Capitalei Adriean Videanu si Sorin Oprescu, “n” senatori si deputati ai Romaniei.

Pe cine credeti ca ar trebui sa mai caut: pe seful lor, poate? Si iata de ce Nicolae Ceausescu a fost si ramane mai patriot decat toata liota aceasta la un loc:

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

DECRET

PRIVIND MAJORAREA UNEI PENSII

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania

decreteaza:

Art. unic – Cu incepere de la 1 februarie 1973 pensia lui Halipa Pantelimon, domiciliat in Bucuresti, str. Alexandru Donici nr. 32, sectorul 2, se majoreaza de la 1.880 la 3.500 lei.

Presedintele Consiliului de Stat

Nicolae Ceausescu

Bucuresti, 27 ianuarie 1973

Nr.34-

Nicolae Ceausescu Decret Pensie Pan Halippa Basarabia Arhiva Civic Media - CNSASPan

Cine sunt acei oameni minunați care au înfăptuit Unirea Basarabiei “pentru totdeauna, cu Mama sa, România”, cine a votat contra și ce conține Actul Unirii. UPDATE la 100 de ani de la Unirea cu Țara din 27 Martie 1918. FOTO/DOCUMENT

La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezenţa prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.

După votare, prim-ministrul României Marghiloman da citire unei declaraţii regale: “În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”.

Aproape toți au fost vânați de bolșevici și au sfârșit în lagărele sovietice. Ei sunt Martirii Basarabiei.

MARTIRII BASARABIEI. Ioan Pelivan, ucis de ocupanţii bolşevici ai României pentru că a înfăptuit Unirea (1 aprilie 1876 – 25 ianuarie 1954). FOTOGRAFII INEDITE, DOCUMENTE CNSAS ŞI CĂRŢI PDF

UPDATE de la 27 Martie 2018: Mai jos găsiți Declarația Parlamentului României la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă și constatați că 19 parlamentari s-au “abținut” de la vot.

Conţinutul Actului Unirii

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România.

Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Ţarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român.
  2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
  3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
  4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
  6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
  7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
  11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării,   I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării,   I. Buzdugan

Membrii Sfatului Țării care au votat Unirea

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vîrstă, profesie, grup etnic, judeţ):

(more…)

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova