Posts Tagged ‘Parintele Ilarion Felea’

Batalia cu mortii. Dupa atacul la Valeriu Gafencu, Parintele Justin Parvu si Mircea Vulcanescu, aflam ca savantul de talie mondiala George Manu a fost blocat post-mortem la Academia Romana tot de Institutul Elie Wiesel. Lasati-ne mortii in pace!

Parintele Justin Parvu - Valeriu Gafencu - Mircea Vulcanescu - George Manu - interzisi de Inst Elie Wiesel“O sa se bata cu noi si morti, iar noi o sa fim alaturi de voi ca sa ne aparati. Si morti vom izbandi!” – Parintele Calciu pe patul de moarte, la Spitalul Militar, intr-o ultima confesiune, profetica, facuta fratilor Roncea

Un moroi iesit dintr-o cripta a kominternului bantuie Romania: numele lui din acte este Alexandru Florian. Fiul comisarul ideologic trotkist Radu Florian, coleg de conspiratie cu Ion Iliescu. In acest moment, director al Institutului “Elie Wiesel”. Care, in loc sa se ocupe de holocaustul comis pe teritoriul Romaniei de armata Ungariei si brigazile paramilitare de extremisti maghiari, si de proslavirea grofilor criminali de razboi antisemiti prin statui in toata Transilvania romana, se lupta cu… mortii nostri. Cu bietii fosti detinuti politic – “banditii” anticomunisti -, unii ucisi in inchisorile de exterminare ale regimului de ocupatie sustinut culturnic de… familia sa de comunisti evrei. Este doar un bolnav nostalgic care continua misiunea kominternista de tortionar a tatalui sau, luptandu-se cu mortii fara de aparare? Este doar un evreu dement si ticalos care si-a propus sa starneasca antisemitism prin actiunile sale scelerate de zombi bolsevic cu acoperire guvernamentala? Sau, pur si simpul, Alexandru Florian uraste visceral poporul care ii plateste salariul pentru a ne  injura, simptomatic? Nu stiu! Dar ceva e putred rau de tot pe la Guvernul Romaniei, daca se admite, ca pe banii nostri, sa ne fie insultata si profanata, sistematic, istoria noastra nationala, cu marile varfuri ale ei, de valoare universala.

Primul mort cu care s-a batut vitejeste tovarasul Florian a fost Valeriu Gafencu, tanarul nationalist care si-a dat viata in inchisoarea de la Targu Ocna pentru a salva viata unui evreu: Richard Wurmbrand. Un alt evreu, Nicu Steinhardt, monahul Nicolae de la Rohia, i-a dat numele cu care va intra, intr-o zi, in sinaxare: Sfantul Inchisorilor.

Ei bine, in fata Consiliului Local al orasului Targu Ocna, care ii conferise lui Valeriu Gafencu, prin vot, dat in unanimitate, cetateania de onoare post-mortem, pentru jertfa sa din inchisoare, Alexandru Florian, in calitate sa oficiala de director al Institutului “Elie Wiesel”, a mintit ordinar, sustinand ca tanarul Gafencu, fiul unui artizan, la randul sau martir, al Unirii Basarabiei cu Tara, a fost inculpat pentru diverse fapte imaginare de catre instantele… antonesciene. Si, evident, a fost “antisemit”. Trecand peste ridicolul faptului ca directorul unui Institut care acuza regimul Antonescu de toate crimele pamantului ii invoca Justitia echitabila, iata ca, in realitate, conform documentelor din dosarul lui Valeriu Gafencu de la CNSAS, de fapt, instantele in cauza il achitasera pe elevul basarabean.

Documentele din arhivele CNSAS arata indubitabil ca Alexandru Florian a mintit, a mintit, a mintit. Astfel, Parchetul Militar al Tribunalului Militar Corp IV Armată decide ca „nu se constată că elevul Valeriu Gafencu ar fi activat în mişcarea legionară după dizolvarea partidelor politice”. “Considerând că faptele ce se impută numitului elev nu încadrează vreun text penal şi nici infracţiune la Legea pentru apărarea ordinei în stat. Pentru aceste motive suntem de părere ca prezenta chestiune să fie clasată” – cu rezoluţia “se clasează”, semnată de Comandantul Corpului 4 Armată (vezi documentul aici). Ce poti sa zici acum de Alexandru Florian? Ca e prost sau ticalos? Sau ambele?

Si ce “antisemit” este acela care-si da viata pentru a salva un evreu? In plus, daca purtatorul frumosului nume de Florian se bate si cu marturiile a doi conationali de-ai sai, nu cumva e un fel de antisemit chiar el?

A urmat apoi, la rand, la zidul la care este pusa din nou spre mitraliere istoria nationala, ca in vremurile bolsevice, un alt nemuritor frumos: Parintele nostru Justin Parvu, la randul sau un Sfant, in toata puterea cuvantului si a faptei. Dupa cum noi o stim prea bine si timpul o va dovedi, inclusiv in calendarele ortodoxe. Spre deosebire de speriatii de bombe de la Targu Ocna, Primaria de la Baia Sprie, care se pregatea sa-i confere post-mortem Parintelui Justin cetateania de onoare a orasului, nu s-a lasat influentata de antetul Guvernului folosit in mod abuziv de acest Florian. Raspunsul Primarului Dorin Vasile Pasca ramane antologic in istoria contemporana a luptei pentru apararea valorilor nationale de moroii neo-kominternului, asa ca merita redat integral:

„Abuzurile totalitarismului din cea de a doua jumătate a sec. XX au transformat România într-o imensă puşcărie, în scopul anihilării conştiinţei celor care gândeau altfel decât comuniştii. Tocmai de aceea, spirite luminate ca a arhimandritului Justin Pârvu au avut menirea de a ţine trează conştiinţa naţională.

Practic, părintele Justin Pârvu şi-a împletit destinul cu cel al neamului românesc, luminând ca un far al dreptei credinţe la trezirea conştiinţei de neam. Astăzi, reprezintă ultimul mare mărturisitor al unei generaţii de sacrificiu care s-a jertfit în temniţele comuniste din Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet., Canal şi lagărele de muncă din „Triunghiul morţii” (Baia Sprie, Cavnic, Nistru).

Părintele Justin Pârvu s-a consacrat lui Dumnezeu, neamul său şi marii familii creştine, nu ideologiilor politice. Nu a fost un agitator doctrinar, ci o mare conştiinţă. Zecile de mii de pelerini, prezenţi la înmormântare sa, au confirmat că odată cu trecerea la odihna veşnică s-a născut un sfânt. Practic, prigoana stalinistă l-a desăvârşit întru sfinţenie.

Iată de ce, găsim poziţionarea dumneavoastră, cel puţin inadecvată. Nu credem că a sosit vremea să ne mântuim pe furiş, cu aprobarea cuiva. Diploma de CETĂŢEAN DE ONOARE nu aduce beneficii răposatului arhimandrit, ci, mai degrabă, comunităţii noastre ca recurs la demnitate şi memorie. Filmul documentar „Fericiţi cei prigoniţi” şi demersul nostru civic vor constitui documente pentru cei care au dreptul să ştie dar nu au voie să uite.”

Cu toată consideraţia,

Primar Dorin Vasile Paşca (Documentul aici)

Si in acest caz ne izbim de ridicolul acuzatiei de antisemitism la adresa Parintelui Justin. A spune despre Parintele Justin ca a fost antisemit e ca si cum ai spune aceeasi neghiobie despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru ca a intrat cu biciul in templu ca sa dea afara “gainarii” evrei din Casa Domnului (apud Parintele Arsenie Boca). Au nu se stie ca Parintele Justin tinea la sanul lui o maica evreica pentru a o salva de durerile batranetilor si pacatele tineretilor? Sau ca in Manastirea de maici ctitorita de el se afla la un loc suflete de tiganci, evreice, unguroaice, sasoaice si, evident, romance, cu toatele mai mult sau mai putin egale intre ele, dar impreuna sub acoperisul Domnului?

Drept credinciosii din Baia Sprie au tinut o foarte frumoasa ceremonie, la fel, apoi, ca si cei de la Aiud, care i-au conferit aceeasi distinctie vrednicului de pomenire Parinte, de la a carui trecere in oastea biruitoare si vesnica se implinesc saptamana aceasta zece luni. Mai mult, la Aiud au fost distinsi post-mortem si martirii Ilarion Felea si Mircea Vulcanescu, ucisi in inchisoarea ungureasca ce promitea sa devina Ierusalimul romanesc.

Aceaste acte de demnitate nationala, initiate si sustinute de mai multe organizatii neguvernamentale impreuna cu colegii nostri ziaristi de la Gazeta de Maramures, probabil l-au scos din minti pe bolnavul maniacal de la Institutul ce poarta numele unui impostor al holocaustului. Altfel nu se explica cum a reusit sa emita o hartie atat de mizerabila prin care cerea Primariei Sector 2 nici mai mult nici mai putin decat – asemenea inaintasilor sai veniti cu tancurile in Romania – demolarea statuii martirului filosof Mircea Vulcanescu, o minte stralucitoare a umanitatii, la fel ca cea a colegului sau, Mircea Eliade, minte de care lumea a fost vitregita brutal prin rapirea, batjocorirea si, intr-un final, anihilarea sa totala, la numai 48 de ani. Un martir care, asemenea lui Valeriu Gafencu, si-a jertfit sanatatea pentru supravietuirea unui alt suflet, mai tanar. In ciuda tuturor chinurilor indurate, Mircea Vulcanescu a avut puterea sa lase drept testament profund crestin dorinta “Sa nu ne razbunati”.

Ce gaura neagra in loc de suflet trebuie sa ai ca sa invoci in 2014 aberatiile dintr-o sentinta sovietica data intr-o tara aflata sub ocupatie si sa ramai bata la martiriul unui geniu al Romaniei, care, ca profesionist desavarsit la locul sau de munca, a adus tone de aur rezervelor statului roman, pe timp de razboi? Mărturia  lui Nicolae Crăcea: “S-a întâmplat să fiu scos pentru tortură în aceeaşi serie cu Mircea Vulcănescu. Torturarea mea s-a terminat şi acum zăceam aruncat într-un colţ pe jos. La rând era Mircea Vulcănescu. După ce l-a torturat prin bătaia pe tot corpul (pentru a nu ştiu câta oară) a căzut în nesimţire. Era plin de sânge. Un ţigan robust l-a luat de un picior, târându-l pe jos. Capul i se bălăngănea în dreapta şi-n stânga ca o minge legată cu o sfoară trasă de un copil zglobiu, în joacă.” Cu acest cap isi doreste azi, in mod bestial, Alexandru Florian, sa se joace pe maidanele din Sectorul 2, dupa decapitarea de pe soclu?!

Dar aceasta nu este totul. Acum, la comemorare uciderii, tot la Aiud, a unui alt savant de talie mondiala, George Manu, doctorand al celebrei laureate Nobel Marie Curie si autorul primului Tratat de fizica nucleara din Romania (in 1940!), aflam ca in 2011, cand Academia Romana a dorit sa-si cinsteasca numele si prin primirea post-mortem a marelui roman, tot Alexandru Florian s-a batut curajos cu mortul inchisorilor comuniste, blocand numirea sa, care deja fusese votata si aprobata de Prezidiul Academiei. Si, din nou, tot in baza unor acuzatii totalmente false si anume pretinsul sau antisemitism. Daca Alexandru Florian reuseste sa devina exponentul evreilor tampiti sau ticalosi, din tata-n fiu, iata ca un evreu-roman care face cinste demnitatii nationale a Romaniei este fostul coleg al savantului George Manu, eminentul academician Radu Grigorovici, primul vicepresedinte de dupa 1989 al inaltului for din care a fost dat afara aprioric fizicianul si finul geopolitician antisovietic, ucis la Aiud dupa ce a refuzat sa fie eliberat si transferat la o centrala nucleara in URSS.

Ca sa inteleaga toata lumea ce inseamna cu adevarat un suflet de crestin si raportarea oricui la el, evreul Radu Grigorovici a lasat scrise, la aniversarea a 40 de ani de la moarte lui George Manu, aceste randuri, pe care le prezint in atentia Guvernului Romaniei si a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si, de ce nu?, a vreunei alte institutii de specialitate care sa-l trateze pe Alexandru Florian: “Dar adevăratul său merit şi renume, dincolo de orice apartenenţă partinică sau ideologică, rămâne crearea, prin jertfa de sine, a acelei unice Universităţi din Aiud, care avea trei facultăţi: una de dragoste de neam, de omenie şi de bărbăţie; una de dragoste de cinste şi demnitate şi una de dragoste de cunoaştere şi cultură, în frunte cu Rectorul Magnificus Gheorghe Manu.”

Avem un singur cuvant de adaugat: Lasati-ne mortii in pace!

Parintele Justin Parvu - Valeriu Gafencu - Mircea Vulcanescu - George Manu - atacati de Inst Elie Wiesel

Parintele Justin Parvu, Parintele Ilarion Felea si Martirul Mircea Vulcanescu, Cetateni de Onoare la Aiud! Felicitari colegilor de la Gazeta de Maramures si tuturor sustinatorilor drept credinciosi ai initiativei omagiale! VIDEO

Parintele Justin Parvu Marturisitorul Foto de Cristina Nichitus Roncea - Un An Nou binecuvantat 2014

Pr Ilarion Felea„In semn de recunoştinţă pentru demnitatea şi onoarea cu care au suferit în închisoarea comunistă din Aiud, în numele valorilor supreme de credinţă şi adevăr, pe care le-au ridicat la rang de virtute”, astazi, intr-o ceremonie speciala, la propunerea colegilor nostri de la Gazeta de Maramures si a lui Alin Florea, şeful Biroului Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Primăriei municipiului Aiud, a Consiliului Local Aiud a votat in unanimitate proiectul de hotarare al primarul Mihai Horaţiu Josan prin care Parintele Justin Parvu, Parintele Ilarion Felea (foto dreapta) si Martirul Mircea Vulcanescu (foto jos) au devenit Cetateni de Onoare ai Municipiului Aiud, locul suferintei si, respectiv a martiriului lor.

“Dat fiind faptul că cei trei martiri ai neamului românesc s-au sacrificat pentru menirea de a fi propovăduitori ai învăţămintelor creştine, ai înţelepciunii şi credinţei în libertate şi valorile sociale demne de urmat, considerăm oportună această iniţiativă şi susţinem acordarea titlurilor de cetăţean de onoare postmortem al municipiului Aiud părintelui Justin Pârvu, părintelui Ilarion Felea şi savantului Mircea Vulcănescu”, arata Alin Florea, iniţiativa cotidianului Gazetei de Maramureş fiind susţinută in totalitate de Asociaţia Foştilor Deţinuţi politici din România, Asociaţia Culturală „Societatea de Studii Teologice Ortodoxe” din România, Asociaţia Filantropică „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Protopopiatul Baia Mare, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români Baia Mare, Asociatia Sf. Imparati Constantin si Elena şi Asociaţia Civic Media din Bucureşti, impreuna cu mai multi alti fii duhovnicesti ai Parintelui Justin, nu neaparat din cei care s-au afisat la Baia Sprie, unde Parintele Justin a fost declarat Cetatean de Onoare in ciuda opozitiei Institutului “Elie Wiesel” si a lipsei totale de sprijin din partea multor “apologeti” guralivi post-factum.

La ceremonia speciala de astazi au participat reprezentanti ai Manastirii Petru Voda, fiica lui Mircea Vulcanescu si fiul Parintelui Ilarion Felea, precum si IPS Irineu Popa, Arhiepiscop de Alba Iulia. La inceputul manifestarii Arhipastorul a oficiat Slujba de parastas, la finalul careia a adresat participantilor un cuvant de invatatura si binecuvantare. Apoi, primarul municipiului Aiud, Mihai Horatiu Josan, a decernat cele trei titluri, in primul rand Schitului Inaltarea Sfintei Cruci Aiud, reprezentat de parintele staret Augustin Varvaruc, pentru a ramane in Muzeul Manastirii, ca marturie peste veacuri, apoi urmasilor firesti: Ioan Felea, fiul parintelui Ilarion Felea, doamnei Mariuca Vulcanescu, fiica savantului Mircea Vulcanescu. De asemenea, o diploma a Arhimandritului Justin Parvu va fi inmanata si parintelui staret Hariton Negrea, de la Manastirea Petru Voda, dupa cum a anuntat si Reintregirea.ro. Pe langa urmasi, au vorbi parintele Ioan Tocanel, protopop de Aiud, domnul Dan Radovici, presedintele Asociatiei Sf. Imparati Constantin si Elena, de asemenea initiator al proiectului si doamna Ioana Lucacel, Director General al cotidianului Gazeta de Maramures. carora le adresam cele mai calde felicitari. Evenimentul se incheia chiar in acest moment (orele 13-14) cu o vizita la Schitului Inaltarea Sfintei Cruci Aiud, schit ortodox construit pe Rapa Robilor, renumitul cimitir anonim al martirilor care au fost omorati in inchisoarea Aiud, in vremea comunistilor, intre care se numara si fericitii Mircea Vulcanescu si Ilarion Felea.

Astfel, in urma initiativei colegilor nostri de la Gazeta de Maramures, sustinuti prin concursul Asociatiei Civic Media de numeroase personalitati din tara si strainatate, pe langa cei trei mucenici pentru Hristos, după omagierea de la Baia Sprie, şi Părintele Nicolae Steinhardt a devenit Cetăţean de Onoare, la Târgu Lăpuş. Parintele Justin Marturisitorul este, de astazi, Cetatean de Onoare, deocamdata, in patru localitati ale Romaniei: Aiud, Poiana Teiului, Belcesti si Baia Sprie.

Sursa: Ziaristi Online

Mai multe detalii Manastirea Petru Voda


Mircea Vulcanescu - Foto Cristina Nichitus Roncea

Biografia Parintelui Justin, amputata brutal chiar in discursul oficial de la inmormantarea sa. Celor care au mutilat adevarul istoric nu le-a placut ca Parintele Justin a facut 16 ani de temnita pentru apartenenta la Miscarea Legionara. VIDEO

Parintele Iustin Parvu Manastirea Petru Voda - Foto Victor RonceaParintele Justin nu a murit, continui sa cred si sa afirm cu tarie. De aceea imi este si greu sa pun imagini de la inmormantarea Sfantului lui Dumnezeu de la Petru Voda. O vom face, cu greu, zilele urmatoare.

In schimb, sunt obligat ca cel mai pacatos dintre fiii duhovnicesti ai Parintelui – si ca simplu ziarist – sa spun Adevarul. Si acesta este ca fariseii prezenti la inmormantarea Parintelui i-au modificat biografia in stil bolsevic, eliminandu-i din discursul oficial insusi motivul pentru care Parintele a suferit 16 ani de temnita si de care, asa cum am mai scris, nu s-a dezis nici o clipa, ducandu-l cu el la ceruri: crezul sau, in Miscarea Legionara si Invierea Neamului Romanesc. Zecile de mii de romani care au venit zilele acestea la capataiul Parintelui – si chiar si cei care i-au trimis coroane, cum ar fi presedintele Romaniei – stiu foarte bine cine a fost Parintele si pentru ce a patimit. Dar sutele de mii de oameni care poate au urmarit sau vor urmari inregistrarile de la inmormantarea Parintelui fara a-l cunoste, ce vor crede? Ca poate Parintele a facut puscarie pentru ca a fost… UTC-ist? Cine isi permite sa mutileze, orwellian, adevarul? Istoricii de peste 100 sau 1000 de ani ce vor zice cand vor conspecta evenimentul istoric care a avut loc astazi, 20 iunie, la Manastirea Petru Voda? Ca romanii anului 2013 erau niste mincinosi sau niste lasi? Sau si una si alta? Daca nici la moartea unui om nu se poate spune adevarul despre viata sa, cand se va putea? Sau, nu cumva, tocmai de la moartea unui om incepe sa traiasca minciuna, profitand de placa de beton aruncata asupra unui trup, cald inca, asa cum a fost Parintele in toate zilele de dupa moartea sa jertfelnica? Si daca se va ridica Parintele din mormant si le va trage un toiag peste cap celor care au ascuns sau stricat Adevarul, mintand prin omisiune sau cu jumatati de adevaruri, oare se vor trezi?

Iata ce a fost cenzurat din discursul oficial:

In primul rand, doua cuvinte: Miscarea Legionara. In al doilea rand, chiar spusele Parintelui, respectiv: „Legionarismul nu a fost o sectă; el s-a supus întru totul Bisericii Apostolice, învăţăturilor de credinţă ortodoxă şi a slujit Biserica lui Hristos cu multe jertfe, cu preţul vieţii multor martiri care şi-au închinat toată viaţa Bisericii şi neamului. Oameni pe care i-am cunoscut personal în închisoare şi care îşi dădeau bucata lor de pâine şi haina de pe ei celor mai neputincioşi, neputând să vadă suferinţa fraţilor lor; mai bine mureau ei, decât fraţii lor; aveau atâta forţă în mărturisirea credinţei, nu alta decât cea ortodoxă, încât mulţi dintre gardieni se îmblânzeau de puterea dragostei lor şi rămâneau muţi în faţa tăriei credinţei lor.”

E drept ca nu am stiu toate acestea audiind fetele ierarhicesti, ca sa zic asa, care s-au perindat la microfon la inmormantarea Parintelui. Dar m-a lovit lipsa adevarului din biografia elaborata recitata in boxele de la Manastire multimii, adevar pe care l-a reclamat, la moartea Parintelui, chiar si gura pacatosilor de la Hotnews: apartenenta la Miscarea Legionara. Varianta necenzurata a discursului, in care apare ceea ce am semnalat mai sus, am descoperit-o insa, cu placuta surprindere, pe site-ul Manastirii Petru Voda: PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU – Biografia unei biruinţe.

Ce ar mai fi de comentat? Sa ne facem Sfanta Cruce si sa scuipam in san! Parintele prevazuse, oricum, si aceasta interzicere de care va avea parte (si) dupa moartea sa: “Asta asa a fost si asa va ramane mereu. Cat timp purtam numele de ortodox vom suporta si prigoana”. Iata un scurt video, edificator, din urma cu un an, de la punerea pietrei de temelie pentru o alta manastire inchinata jertfelor inchisorilor comuniste (pentru surzi,  transcrierea partii care ne intereseaza, mai jos; pentru orbi si muti, n-avem leac):

Reporter: Parinte, ce parere aveti de faptul ca memoria ne este interzisa si astazi si dimensiunile Holocaustului (Rosu) inca sunt tinute ascunse?

Parintele Justin: Mai, baieti, asa a fost de la inceput si asa va merge… Mai cu lasa, mai cu pune, asa s-a mers dintotdeauna. Asta asa a fost si asa va ramane mereu. Cat timp purtam numele de ortodox vom suporta si prigoana.

Rep: Parinte, considerati ca Miscarea Legionara, prin suferinta si martiriul celor care au murit prin lagarele de exterminare si-a atins misiunea, aceea de a sfinti Neamul Romanesc?

Parintele Justin: Pai da, mai, SIGUR! Sta la baza temeliei sfinteniei noastre!

Rep: Parinte, ce este Miscarea Legionara?

Parintele Justin: Mai, nu facem teorie aici. O vezi ce este? (n.n -arata cu mana spre credinciosi si spre manastirea ridicata pe jertfa sfintilor inchisorilor comuniste) ASTA! Fii si matale vrednic sa misti O LUME INTREAGA si s-o aduci AICI!” (n.n. – la Hristos)

Pentru surdo-muti dar nu numai recomand si spusele Parintelui Justin despre Miscarea Legionara, ca si ale altor camarazi de-ai sai, ca Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilarion Felea, Monahul Athanasie Stefanescu, IPS Bartolomeu Anania: via Comunitate – CrestinOrtodox.ro.

Cinste maicutelor care au reusit, totusi, sa-l colinde pe Parinte, amintand la sfarsitul sfintei sale batraneti de o sfanta tinerete (video mai jos)!

PS1: In discursul oficial – pe care il puteti gasi deja pe diverse site-uri – care, dupa parerea mea, a intinat memoria Parintelui prin amputarea biografiei sale, Miscarea Legionara a devenit “Miscarea de Renastere Nationala”. A fost, oare, o gluma macabra, tinand cont ca partidul dictatorului sangeros si sandilau care a ucis in mod bestial mii de membri ai Miscarii Legionare si inclusiv pe Capitanul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, se numea “Frontul Renasterii Nationale”?! Sau macelarul a lipsit de la ora de istorie adevarata? Dar de la PTAP o fi lipsit?

PS2: O nota personala, zgariat pe ochi fiind de multimea purtatorilor de patrafire (a unora doar, evident) care, la inmormantare, in loc sa-si vada de treaba agitau telefoane mobile, aparate foto si “tablete” (!) sa mai prinda o poza cu Parintele mort, fiind in acelasi timp revoltati de prezenta celor (doar) cativa fotografi. Fotografii ce ar fi trebui sa faca: sa tina slujba in locul lor?

Colind pentru detinuti (versuri via Vlad Herman)

Poezia “Colind pentru detinuti” face parte din volumul „Imn mortilor” (mai multe cantece aici), care este o selectie de poezii compuse in temnitele romanesti din secolul nostru. Sub prigoana a trei regimuri politice – carlist, antonescian si comunist – elita generatiei interbelice a platit cu sange „indrazneala” de a fi iubit pe Hristos si Neamul Romanesc.

Sus la Alba intre creste,
A Aiudului poveste,
Ingerii in cor
Se adun’ usor
Sa o dea de veste.

E-o poveste-adevarata
Despre cum au fost odata
Ingropati de vii
Cei mai buni copii
In mormant de piatra.

Munti intregi de suferinte,
Doruri, foame, neputinte
Si chin ne-ncetat
Greu v-au incercat
Sfanta tinerete.

N-ati avut lacasuri sfinte,
Nici odajdii aurite,
Piept de muribund
V-a fost altar sfant,
Zeghele vesminte.

Cand bataia nemiloasa
Umplea lada pantecoasa,
Veneau ingeri sfinti
Mortii schiloditi
Sa ii prohodeasca.

Iar din lacrimile-amare
Pentru-a celor morti plecare
Se iveau in zori,
Pe mormantul lor,
Dalbe lacramioare.

Dat-ati pilda cum se moare
Pentru-o tara ca un soare,
Cum sa fii oricand
Gata pe pamant
Pentru-o jertfa mare.

Au ucis in temniti crunte
Trupuri slabe si flamande,
Insa nici un chin
Suflete de crin
N-a putut ucide.

Suferinta voastra multa
Azi la Alba-n munti o canta
Lacrimatii brazi
Pentru cei ce azi
Prea usor va uita.

Din adancuri de morminte
Invia-vor oseminte,
Robii din Aiud,
Pentru neam plangand,
S-or ruga fierbinte.
Robii din Aiud
La Hristos Cel Bland
Ducand lacrimi sfinte.

Bat clopotele la Petru Voda pentru Parintele Justin Parvu - Foto Cristina Nichitus Roncea

Bucurati-va, cei ce si dupa moarte ati fost umiliti.
Bucurati-va, cei ce “dusmani ai poporului” ati fost numiti.
Bucurati-va, fii ai unui neam rastignit.
Bucurati-va, ca sufletul prin dureri v-ati sfintit.
Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova