August 24th, 2010 
VR 
Temeiuri juridice ale libertăţii persoanei
Din punct de vedere juridic, măsura introducerii actelor biometrice în România încalcă legile care garantează libertatea persoanei, din Constituţia României, cât şi normele internaţionale ale drepturilor omului.
Reproducem mai jos fragmente din prevederile respective:
Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale UE(protecţia datelor cu caracter personal): 1. Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc.
Aceste date trebuie tratate în mod loial, în scopuri precise şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are drept de acces la datele colectate care o privesc şi să obţină rectificarea acestora. Respectarea acestor reguli se supune controlului unei autorităţi independente. (http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties; Carta este un capitol al Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană-Constituţia UE revizuită-semnat la 13.12.2007. România a ratificat Tratatul prin lege în 2007, iar prin ratificare Carta Drepturilor Fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic)
Art.23 alin 1 din Constituţia României-libertatea individuală:”Libertatea individului şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.
Art. 25 din Constituţia României-libera circulaţie:”(1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. (2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară”.
Art. 26 din Constituţia României-viaţa intimă: “(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.
Art. 27 alin 1 din Constituţia României-inviolabilitatea domiciliului(indirect): “Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia”. (reamintim că cipul poate servi ca dispozitiv de localizare).
Art. 29 alin 1 din Constituţia României-libertatea conştiinţei: “Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”.
Art.31- Dreptul la informaţie: “( 1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal” (posesorul nu are acces la informaţiile din propriul cip; în raport cu acestea el este persoană neautorizată).
La vremea apariţiei cărţilor de identitate simple, cetăţeanul putea alege: “persoanele care refuza cartea de identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi” (Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, acum scos din circulaţie). Sau HG 978/2006, de pildă, referitor la fotografiile de paşaport care lasă libertatea personalului monahal ca “fotografia poate fi realizată cu capul acoperit, pentru motive religioase”. O prevedere similară este şi art. 4 alin. 1 din Legea 446 din 2006 privind serviciul militar:”Cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”.
O garanţie fundamentală o oferă Carta Drepturilor Fundamentale a UE prin art. 10- libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. La alin. 2 se prevede: ” Dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă este recunoscut în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept”.
Este de remarcat că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condamnă în mod clar reţinerea amprentelor digitale fără temei juridic.
Aceste temeiuri sunt suficiente pentru a cere modificarea dispoziţiilor legale privind noile acte biometrice, astfel încât fiecare să aibă posibilitatea să accepte sau să respingă o măsură care constituie o ingerinţă în viaţa sa privată.
Material din cartea „Dictatura Biometrică”
Posted in 
Tags: 
