Posts Tagged ‘PF Teoctist’

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ face UNIREA! Hotărâre ISTORICĂ a Sfântului Sinod: Românii din Ucraina sunt așteptați ACASĂ, în Biserica strămoșească. 127 de parohii ortodoxe românești pot reveni la Mitropolia Moldovei și Bucovinei și la Mitropolia Basarabiei. Doamne, ajută!

Decizie istorică a Sfântului Sinod al Bisericii naționale strămoșești: Biserica Ortodoxă Româna face Unirea!

Românii din sudul Basarabiei și nordul Bucovinei – aflați sub ocupația ilegală și ilegitimă a Ucrainei xenofobe, în calitatea ei de succesoare a fostei URSS și moștenitoare a ticălosului Pact dintre criminalii lumii Stalin și Hitler -, sunt asteptați ACASĂ, în Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei si Bucovinei! Amin!

“6. Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei.
Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice.”
Doamne, ajuta!

UPDATE: ANALIZA momentului: Biserica Ortodoxă Română și Românii din Ucraina – Ținutul Herța, nordul Bucovinei și sudul Basarabiei. ÎMPOTRIVA unui vicariat, PENTRU respectarea drepturilor istorice bisericești românești. NOTĂ: BOR a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele lui nefaste

“Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chișinău, și a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Patriarhia Română nu a acceptat și nu poate accepta niciodată consecințele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”.

Iată Comunicatul integral:

În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia:

1. Au fost apreciate acțiunile bogate și multiple realizate în Patriarhia Română în Anul Centenar 2018, care au culminat cu evenimentul sfințirii Altarului Catedralei Naționale din data de 25 noiembrie 2018.

2. Totodată, au fost evidențiate numeroasele activități social-filantropice, activități în valoare de peste 114 milioane de lei, aproximativ 24 de milioane de euro.

3. În mod deosebit, au fost apreciate activitățile ierarhilor și clericilor români, desfășurate în diaspora și în eparhiile din vecinătatea granițelor țării, pentru păstrarea identității, spiritualității și culturii române.

Privitor la situația bisericească din Ucraina, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte:

4. Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria.

Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credincioșilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către ortodocșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei.

Prin urmare, problema unității ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin, și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă, care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.

5. Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018.

S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de credință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice.

În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.

6. Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei.

Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice.

În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română.

S-a menționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.

7. De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind soluționarea problemei ierarhilor şi preoților necanonici din Occident, care au aparținut fostului „Patriarhat al Kievului”.

În urma consultărilor menționate mai sus, Sfântul Sinod va exprima poziția sa oficială privind situația Ortodoxiei din Ucraina.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

via Roncea.Ro

Citiți și: INEDIT: Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

 

Vrednic este! IPS Teofan la 25 de ani de Arhierie

Patriarhul Teoctist, la 101 ani, ultimii 9 în Ceruri. Autobiografie: Anii, viaţa si slujirea creştină. VIDEO IN MEMORIAM

Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist

Anii, viata si slujirea crestina

Sunt recunoscator, in primul rand, Bunului Dumnezeu, care mi-a daruit viata aceasta. De copil am invatat, de la vatra si intelepciunea parintilor mei – sfinti pururea pentru mine -, o data cu insemnatatea chemarii clopotului la slujbele Bisericii, pastrarea randuielilor ei si ca trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si pentru darul vietii.

Era greu pentru ei, caci eram zece copii, cu ei 12, in anii 1915, cand am venit eu pe lume, in plina pregatire pentru razboi. Dar nu am auzit de la ei decat cuvinte de incurajare, de nadejde in Dumnezeu. Nu asteptau ajutoare din nici o parte, nu asteptau sa primeasca ceva fara munca, daruri sau drepturi. Tatal meu si mama mea purtau ei insisi de grija gospodariei si nu le lipsea nimic. Si nu posedau altceva decat acea gospodarioara foarte modesta pe care o mai vad astazi, cand merg spre sat, de la Iasi spre Stefanesti, pe malul Prutului sau spre Husi, unde mai sunt inca sate cu gospodarii, cu case acoperite cu stuf, ca aceea pe care ochii mei au vazut-o o data cu lumina zilei.

Ce valori nepretuite, morale, se cultivau intr-o asemenea familie! Nu se auzeau minciuni, vorbe desarte despre vecini sau despre altii. Ci, dimpotriva, numai lucruri frumoase. Pot sa spun cata insemnatate avea respectul pentru semeni. Cel putin doi din familie trebuia sa fie in fiecare sarbatoare si duminica la biserica. Acestia doi mergeau la biserica pregatiti si aduceau acasa anafura, daruri ale Duhului Sfant din sfintenia Bisericii, aduceau binecuvantare, aduceau cuvant ziditor de bucurie. Aceasta este comuniunea, una dintre frumusetile Ortodoxiei, ale romanilor, ale familiei romanesti.

“Manastirea satului meu”

(more…)

Când o vor recupera românii, de la ucraineni, pe Sfânta Teodora de la Sihla, “floarea duhovnicească a Moldovei”? Ce spun “fraţii ortodocşi” ucraineni de la Pecerska şi ce scriu Parinţii Ioanichie Bălan şi Mircea Păcurariu

Pestera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla - Foto Victor RonceaAstăzi este prăznuita Sfanta Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinţilor după 1989, mai precis la 20 iunie 1992, prin hotărâre a Prea Fericitului Patriarh Teoctist şi a Sfântului Sinod. Calistrat Hogaş o considera, pentru suferinţele ei, “o a doua Mărie din Egipt”.

Sfanta romanca s-a nascuta in 1650, la Vanatori-Neamt, zona plina de viata duhovniceasca monahala, in care se afla o intreaga salba de sfinte manastiri, cum ar fi Varatec, Agapia, Sihastria, Secu, Sihla, Petru Voda, s.a.

Pr Prof Mircea PacurariuFiica a armasului Stefan Joldea, paznic al Cetatii Neamtului si facator de arme pentru cei ce aparau vestita Cetate a Moldovei, cuvioasa facatoare de minuni, dupa o viata de nevointa, a trait in ultimii sai ani retrasa in pestera de la Sihla, fiind hranita adeseori de pasarele cu firimituri aduse de la Sihastria, astfel fiind si descoperita de calugari in pusnicie. In cinstea Sfintei Cuvioase Teodora, prin anii 1725-1730, s-a ridicat schitul Sihla, cu o biserica de lemn, avand hramul Schimbarea la Fata, praznic imparatesc preamarit la 6 august, in timp ce ziua de sarbatorire a Sfintei Teodora este 7 august, dupa cum consemneaza profesorul si Parintele Mircea Pacurariu (foto) in cartea sa, Sfinti daco-romani si romani” (Pag 52 si urmatoarele – PDF AICI).

Moastele Cuvioasei Teodora de la Sihla au stat dupa 1830 in Schitul Sihla, de unde au fost mutate in biserica din Miclauseni-Iasi, de pe pamanturile familiei Sturdza, dupa care au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde ucrainenii ar fi inscriptionat pe racla denumirea de “Sfanta Teodora din Carpati” – “Sveti Teodora Carpatina”. Nu am ajuns la Pecerska, supranumita si Lavra Pesterilor, dar nici nu am auzit de nimeni care sa fi vazut aceasta racla vreodata. Dimpotriva, pelerini care au fost acolo afirma ca nu au gasit-o pe Sfanta intre cele 120 de moaste de sfinti cu care se lauda ucrainenii de la Pecerska. De asemenea, nu exista nici o imagine a raclei pe internet, pentru a cunoaste daca a fost pusa vreodata la inchinare.

Conditiile in care ucrainenii s-au facut stapani pe Sfanta Teodora de la Sihla sunt neclare si azi. O varianta, probabil cea emisa de ucraineni, este ca in anul 1856, familia Sturdza ar fi convenit cu staretul Manastirii Pecerska din Kiev sa dea sfintele moaste in schimbul unor vesminte preotesti si arhieresti. In primul rand, nu este clar care dintre Sturdzi. Dimitrie A Sturdza, prim-ministrul nebun al Romaniei (a si murit, de altfel, intr-un ospiciu). Sau poate Mihail Strudza, domnitorul Moldovei pana in 1849. Cunoscut ca un rusofil convins, acesta pare mai curand suspectul principal. Dar de ce in 1856, cand Rusia ne inapoiaza judetele din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad si Ismail? In tot cazul, daca este asa, atunci ar trebui sa existe un document.

Parintele Ioanichie BalanCert e ca Parintele Ioanichie Balan, (foto OrthPhoto) care a si scris lucrarea Sfanta Teodora de la Sihla – floarea duhovniceasca a Moldovei, nu parea convins de aceasta varianta. Parintele Ioanichie scrie, intr-o povestire a vietii cuvioasei, ca moastele au ajuns la ucraineni “in conditii necunoscute”. Iar Parintele Profesor Mircea Pacurariu scrie la randul sau, in lucrare citata mai sus, ca moastele Sfintei Teodora ar fi intrat in posesia ucrainenilor intre 1828 – 1834, in timpul ocupatiei rusesti a Principatelor Romane.

Particele din moastele Sfintei Teodora de la Sihla nu se mai gasesc in Romania, spre inchinare, decat la Schitul Sihla, pentru ca cele de la Biserica cu hramul Sf. Nicolae a Manastirii Mihai Voda din Bucuresti, ctitorita de Mihai Viteazul si mutata de Nicolae Ceausescu, au fost furate in urma cu cativa ani.

Dupa parerea mea, Biserica Ortodoxa Romana are obligatia sa intreprinda demersurile necesare pentru repatrierea moastelor Sfintei noastre Cuvioase Teodora de la Sihla.

Pestera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla cu un calugar - Foto Victor Roncea
Chilii la Pestera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla - Foto Cristina Nichitus Roncea
Chilii si bisericuta Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla - Foto Cristina Nichitus Roncea
Bisericuta Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla - Foto Cristina Nichitus Roncea

Şapte ani fără Patriarhul Teoctist (7 Februarie 1915 – 30 Iulie 2007). Dumnezeu să-l odihnească-n pace!

Procesiune impresionantă pentru cinstirea moaştelor Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu şi a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cum a fost acum 80 de ani, pe 21 mai 1934. FOTO GALERIE și VIDEO

Procesiunea din 21 mai 1934 – sabia Voievodului Constantin Brâncoveanu

21 mai 1934, Bucuresti – Procesiunea reînhumarii moastelor domnitorului Constantin Brancovenau în Biserica Sfântul Gheorghe Nou de catre Patriarhul Miron Cristea – tot atunci se implineau 220 de ani de la martiriul domnitorului

Procesiunea cu Moastele Sfantului Martir Constantin Brancoveanu 21 Mai 2014

Sfantul Constantin Brâncoveanu si cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, au fost martirizati în urma cu 300 de ani, in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1714, aceasta fiind chiar ziua de naştere a Domnitorului, care împlinea 60 de ani, cat şi ziua onomastică a sotiei sale, Maria Brancoveanu, a amintit PF Patriarhul Daniel in prelegerea de luni, 19 mai, de la Ateneul Roman, unde i-a conferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” Doamnei Lidia Stăniloae, fiica marelui teolog si mucenic al temnitelor comuniste, Parintele Profesor Dumitru Staniloae.

UPDATE: Vedeti aici o FOTO GALERIE cu imagini de la procesiunea de azi.

In cadrul aceluiasi eveniment, concertul Bucuria Învierii dedicat cinstirii Femeilor mironosiţe, Patriarhul a informat ca sfintele moaşte ale Voievodului martir Constantin Brâncoveanu, deshumate recent, pe 15 mai 2014, au fost aşezate într-o raclă strălucitoare, confecţionată din argint aurit, cu mare măiestrie, de maicile de la Mănăstirea Pasărea. Aceasta racla (foto dreapta), realizata prin strădania Preasfințitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, impreuna cu cea confectionata pentru Sfânta Ecaterina, Sfântul Paisie și Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț, au fost sfintite ieri in Paraclisul istoric al Patriarhiei, de PF Daniel.

Craniul Sfantului Martir Brancoveanu purtand gaura sulitei in care a fost ridicat dupa decapitare - via Roncea Ro

Dupa cum s-a anuntat, in sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu și oseminte depuse în formă de cruce. Patriarhia Romana a informat ca echipa de cercetare condusa de arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu a fost completată prin prezenţa a doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru și dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer. Astfel,  domniile lor au putut vedea  osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu și  au observat următoarele: „Craniul aparține unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforații de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuțit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”. Aceste observații sunt în concordanță cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu și cu observațiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932. Spre cinstirea Sfantului martir Brancoveanu, astazi, 21 mai, la fel ca in urma cu exact 80 de ani, va avea loc o procesiune impresionanta.

Sfintii Imparati Constanin si Elena si Mantuitorul la Biserica de hram de langa Cismigiu

Evlavia este dublata prin faptul ca la 21 mai în fiecare an Catedrala Patriarhală din Bucureşti îşi sărbătoreşte si ocrotitorii, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Iata programul manifestarilor, transmis de Biroul de Presa al Patriarhiei:

De la ora 7:00 va avea loc scoaterea în procesiune a raclelor cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. De la ora 7:30 la 9:15, preoţii şi diaconii Catedralei patriarhale vor oficia în altarul de vară al Catedralei patriarhale slujba acatistelor sfinţilor amintiţi. De la ora 9:30 va fi oficiată Sfânta Liturghie, săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar la 12:30 va avea loc premierea câştigătorilor Concursului naţional „Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine“.

De la 13:15, în Sala „Europa Christiana“ din Palatul Patriarhiei vor avea loc premierea câştigătorilor Concursului naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“ şi vernisarea expoziţiei cu lucrările realizate de aceştia.

De la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.

Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul GheorgheNou” (în jurul orelor 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, eveniment pe care il puteti vedea in fotografiile de epoca de mai jos, obtinute de la Biserica unde se afla mormantul Sfantului Martir Brancoveanu, voievod martir care este si patronul spiritual al miscarii Pro Vita ortodoxe, infiintata de Ioan Alexandru in urma cu 24 de ani. Incepand de azi, moastele vor fi puse spre inchinarea dreptcredinciosilor.

In urma cu 80 de ani, sedinţa Sfântului Sinod din data de 30 noiembrie 1934, prezidată de Patriarhul Miron Cristea, consemna evlavia românilor pentru Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu lansând ideea canonizării acestuia. Dumnezeu a rânduit ca acest act de canonizare să se întâmple în anul 1992, în zilele de păstorire ale Patriarhului Teoctist (1986-2007), cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Teoctist,

din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Bucureştilor,

Mitropolit al Munteniei si Dobrogei

şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prea iubitului cler şi dreptcredincioşilor crestini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă şi pace de la Dumnezeu, Parintele luminilor, iar de la noi patriarhiceşti binecuvântări.

┼ Bineplăcut lui Dumnezeu şi de mare folos duhovnicesc pentru credincioşi este a cinsti cu laude pe cei care, pentru nevoinţele şi vredniciile lor în viaţa pământească, după trecerea la cele veşnice s-au numărat în randul sfinţilor. Pomenind aceste vase alese ale Duhului Sfânt, dreptcredincioşii Sfintei noastre Biserici preamaresc pe Dumnezeu de la care vine tot ajutorul şi fară de care nimeni nu se poate împărtăşi de darurile cele multe şi felurite ale virtuţilor.

┼ Drept aceea, luând aminte la faptele virtuoase ale binecredinciosului voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a cârmuit cu crestinească înţelepciune vreme de 25 de ani Ţara Românească, întemeietor de artă şi cultură românească, ridicând, înnoind sau înzestrând multe biserici, mănăstiri şi alte aşezăminte, miluind pe cei săraci, ajutând cu prisosinţă Sfintele Biserici Ortodoxe surori de aproape sau de mai departe şi mai presus de toate acestea învrednicindu-se a primi moarte mucenicească pentru dreapta credinţă, împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul său, Ianache.

┼ Smerenia noastră împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, purtând grija de folosul duhovnicesc al credincioşilor încredinţaţi nouă spre arhipăstorire şi, pe de altă parte, ţinând seama de cele arătate de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor; drept aceea, urmând rânduiala canonică şi sinodală şi chemând în ajutorul nostru puterea celui Preaînalt,

Hotărâm:

┼ Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu, împreună cu fiii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache să fie cinstiţi cu sfinţii în ceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 16 august, fiind înscrişi în sinaxar, în carţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii noastre .

┼ Mai rânduim să se tipărească viaţa, slujba şi icoana acestor sfinţi martiri, care să fie primite cu evlavie de către dreptmăritorii crestini, iar chipurile acestora să fie zugrăvite şi aşezate la loc cunoscut alături de cele ale altor sfinţi de neam român, în bisericile ce se vor construi sau reînnoi de acum înainte.

┼ Spre deplina statornicire a celor pe care le-am rânduit în chip canonic, întărim cu semnăturile noastre actul de faţă, ca tomos patriarhal şi sinodal de canonizare, adică de aşezare în rândul Sfinţilor Martiri, a celor acum pomeniţi, spre a-l aduce la cunostinţa evlaviosului cler şi a dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române.

Dat în Bucureşti, în anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea

Culegere de date istorice și fotografii realizată de Preot Paroh Dr. Emil Nedelea Cărămizaru

Hristos a Inviat!   Procesiunea din 21 mai 1934 – cu osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu

Procesiunea din 21 mai 1934 – osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu

Procesiunea din 21 mai 1934 – sabia Voievodului Constantin Brâncoveanu

Procesiunea din 21 mai 1934 – scoaterea sicriului cu osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu

Roncea.Ro

DECEMBRIE 1989. Film INEDIT pe 8 mm de la Timisoara din 19 decembrie 1989. Documentar: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti. Pacatele lui Baconschi cu Securitatea: Sa nu minti!

Camil Tulcan, creatorul RasterPoint, a publicat dupa 24 de ani un film realizat de tatal sau, Doru Tulcan, la Timisoara, in ziua de 19 decembrie 1989, pe o pelicula de 8 mm. Il prezentam aici, cu multumiri:

Ziaristi Online:

Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al “reformarii” sistemului politic din România”

Agentul-maghiar-sovietic-Laszlo-Tokes-la-Timisoara-1989-cu-doi-soldati-romani

În mentalul colectiv maghiar, evenimentele din decembrie 1989, în mod special circumstanţele cu semnificaţie neechivocă de la Timişoara, au fost percepute şi ca o mişcare naţională proprie, dovada fiind, pe de o parte, explozia exceselor xenofobe împotriva românilor, iar, pe de altă parte, escaladarea separatismului etnic, în formele şi modalităţile care au amorsat conflictul interetnic din 19-20 martie la Târgu Mureş.

Decembrie 1989: Baconschi ii multumea de Craciun colonelului de Securitate care il fila pe Patriarhul Teoctist de Inviere

Teodor Baconschi dedicatie Securitate

Fostului consilier pe problemele de culte si cultura ale Presedintelui Traian Basescu, fost Ministru de Externe al Romaniei in Guvernul Boc, fost ambasador al României la Paris si Vatican si fost inspector MAE in jacuzzi-ul ambasadoarei Vulpe din Australia, teologului de serviciu Teodor Baconschi – nasul ambasadorului Lizarduca de la Chisinau – , in visele lui umede “catindat” in cuplu prezidential cu MRU, pe 18 decembrie 1989, cand la Timisoara se murea, ii ardea de felicitat coloneii de Securitate ai RSR.

Baconschi Baconsky dedicatie Vasile Burulean col Securitate 18 Decembrie 1989

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova