Posts Tagged ‘politica externa’

UPDATE. Presedintele Basescu despre Piata Universitatii, Unire si Prioritatile Politicii Externe ale Romaniei. Cristian Diaconescu a redevenit ministru de Externe. In sfarsit, un profesionist al diplomatiei! Declaratiile de la investitura

Mesajul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române
(24 ianuarie 2012)

Dragi români,

24 Ianuarie este pentru toţi românii o zi de sărbătoare, în care aniversăm evenimentul fondator al României moderne, cel prin care am devenit o naţiune unită, demnă şi recunoscută în Europa. Prin unirea de la 1859 românii au dovedit puterea solidarităţii lor, au arătat că pot fi artizanii propriului destin, că sunt capabili să depăşească orizontul intereselor individuale pentru binele comun.

Puterea unei naţiuni stă şi în idealurile care o animă. În istorie, am reuşit să depăşim încercările atunci când am fost uniţi, când am avut conştiinţa unui ideal. La 1859 am devenit puternici pentru că am avut un proiect care ne-a adus laolaltă: Unirea. Solidaritatea nu este o idee abstractă, este un exerciţiu a cărui valoare democratică şi mai ales umană trebuie să o redescoperim în faţa provocărilor lumii contemporane şi în faţa obiectivului naţional al modernizării.

Este de datoria noastră să continuăm efortul artizanilor Unirii, participând împreună la consolidarea statului de drept şi la modernizarea României. Statul de drept este fundamentul democraţiei. Doar asumând supremaţia legii putem avea garanţia reuşitei noastre ca naţiune, ca cetăţeni ai unei ţări libere şi democratice.

România are nevoie, mai ales acum, de loialitatea noastră, de eficienţa şi responsabilitatea noastră, oriunde am fi. România este efortul nostru de a fi împreună în fiecare zi, solidari şi conştienţi de răspunderea pe care o avem faţă de viitor.

Să celebrăm împreună Unirea Principatelor şi să reflectăm la semnificaţia acestei zile în care înţelegem că România suntem fiecare dintre noi şi toţi laolaltă.

La Mulţi Ani!

TRAIAN BĂSESCU

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

PS: Cristian Diaconescu, un profesionist al diplomatiei, a redevenit ministru de Externe. Felicitari! Sa speram ca va reusi sa repare din ce a stricat predecesorul sau, Teodor Anatol Bakonsky. Pentru ca am vazut ca presa nu a luat in seama directiile politicii externe ale Romaniei enuntate de presedinte la intrunirea cu ambasadorii straini inserez si aceasta trimitere, pentru cei interesati:

DISCURSUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la întâlnirea anuală cu Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România
(Palatul Cotroceni, 19 ianuarie 2012)

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

- Domnule ministru, aveţi o misiune grea, în care vă voi susţine şi sper ca cele ce voi clarifica în intervenţia mea de mâine cu românii să vă poată fi un suport. Vă doresc mult succes în mandatul dumneavoastră.

- Ştiţi ce mă şochează cel mai tare? Că mesajul lui Ion Iliescu, al lui Victor Ponta, al lui Crin Antonescu, al aşa-numitului lider al societăţii civile, fostul colonel Dogaru sunt similare cu ale fostului preşedinte al Republicii Moldova, actualul şef al fracţiunii Partidului Comunist din republica Moldova, Vladimir Voronin.

- Este o nemulţumire pe care o ştiu din 2009. Sunt un preşedinte care a câştigat alegerile în condiţiile în care se reduceau câte patru zile de plăţi de salarii pentru toţi bugetarii în lunile noiembrie şi decembrie 2009. Aveţi o misiune extrem de dificilă: aceea de a recunoaşte nemulţumirea oamenilor prin măsurile care s-au luat, dar care creează României şansa să evolueze pozitiv şi, în acelaşi timp, să susţineţi, cu argumente, că România merge înainte.

- Îi vedeam pe Crin Antonescu şi pe Victor Ponta care susţin, nici mai mult, nici mai puţin, demisie preşedinte, demisie Guvern, demisie Parlament. Adică, o Românie neguvernată.

- Se observă o veselie a demolării, probabil reuşita recunoscută internaţional deranjează pe foarte mulţi. Şi nu pot să nu observ că mesajul domnului Ion Iliescu, care nici mai mult nici mai puţin, aproape de pe masa de operaţie, transmitea că preşedintele în funcţie trebuie să răspundă, în condiţiile în care dânsul încă nu a răspuns nici pentru mineriade, nici pentru victimele de la Revoluţie.

- Aveţi o misiunea grea. Aş spune, după aspectele televizate, imposibilă, anume că România are forţă să continue. Acest lucru va trebui să fie principalul mesaj pe care-l transmiteţi omologilor dumneavoastră din Uniunea Europeană, de peste Atlantic şi nu numai.

- Politica externă a României nu se schimbă odată cu miniştrii.

(via Mediafax)


Ce fel de politică externă vrem pentru Romania?

Ce fel de politică externă?

Scris de Corneliu Vlad

Două treburi s-au întåmplat mai de curånd în relaţiile Romåniei cu lumea: scandalul european iscat de preşedintele Sarkozy şi ai săi pe seama ţiganilor originari din Romånia şi acordul romåno-azero-georgian privind transportul de gaz natural din zona caucaziană către Romånia, iar ceva-ceva şi în Europa de mai încolo (Ungaria, eventual Austria).
În primul caz, nu e „meritul“ Bucureştiului că Europa vorbeşte, în cheia respectivei etnii, despre noi. Dar am putea avea de cåştigat. Va trebui ca toţi europenii să înţeleagă, în sfårşit, că romånii sunt una, ţiganii (sau romii, sau rromii) sunt altceva şi că această problemă nu este doar una romånească, ci şi una care priveşte întreaga Europă Unită. Dezbaterea ţine de diplomaţia multilaterală şi, de data aceasta cel puţin, Romånia este, vrånd-nevrånd, în centrul atenţiei. De bine – de rău, Romånia este, aici, bine situată. Majoritatea statelor şi instituţiilor europene, inclusiv sectoare importante din Franţa, sunt pe o poziţie apropiată de cea a Romåniei. Că politica noastră europeană, ca şi, în general, politica noastră externă de tip multilateral, excelează cu încăpăţånare în mutism şi mediocritate, e altceva. De cånd Ceauşescu, Corneliu Mănescu sau Mizil se încontrau cu sovieticii prin Tratatul de la Varşovia sau CAER (deci tot în cadru multilateral), n-am mai întålnit vreo prestaţie romånească de luat în seamă, indiferent dacă în bine sau în rău, în incinte multilaterale, fie ele NATO şi UE sau ONU, OSCE etc. (cu excepţia remarcabilă a echipei Aurescu la Curtea de la Haga). În asemenea onorabile areopaguri suntem mai degrabă cuminţi şi anonimi decåt protagonişti. Nici în fruntea unor instituţii europene sau internaţionale nu se găsesc romåni, cum au polonezii preşedinte la Parlamentul European sau bulgarii la şefia UNESCO. În politica multilaterală, Romånia nu se prea vede, nu prea există.
În ce priveşte proiectul AGRI, deşi formula de colaborare e tripartită, reuşita e, în primul rånd, tot una a demersurilor bilaterale, ale Romåniei cu Azerbaidjanul şi Georgia. Va fi o reuşită dacă se vor găsi banii necesari şi gaz suficient pentru proiect. Dar e încurajator, adică se vede că putem face ceva şi pe cont propriu, nu numai ca interlocutori monosilabici prin felurite foruri, dar şi – nu mai puţin important – pentru că, în sfårşit, se încearcă iniţiative şi în afara spaţiilor NATO şi UE, de a căror fascinaţie exclusivistă Bucureştiul postdecembrist nu se poate dezbăra.
Şi atunci, pe ce tip de politică externă ar fi de mers? Pe cea bilaterală ori pe cea multilaterală? Dilemă stupidă, de genul pe cine iubeşti mai mult, pe mama sau pe tata.

(more…)

Ziaristii orbi. Ce nu a vazut nici un ziar de azi din discursul lui Basescu de ieri despre politica externa nationala a Romaniei: romanii de pretutindeni, Eminescu, Basarabia, Ucraina, Rusia, Serbia, Kosovo si nomazii Europei

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat ieri, 1 septembrie a.c, la Palatul Cotroceni, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, informeaza presidency.ro (ca altcineva nu mai are cine). Toate ziarele si televiziunile de azi si de ieri au prezentat in urma reuniunii la care au fost enuntate principalale directii ale politicii externe nationale a Romaniei doar doua teme: ca Basescu are bube-n cap si ca de ce “ii place” sa fie injurat. Eu vă prezint din discursul şefului statului ceea ce nu au cum sa vada actualii pretinsi ziaristi cu sau fara grade din fosta presa romana de azi pentru simplul motiv ca sunt de-a dreptul orbi, biete jucarii stricate si teleghidate. Sa vedem ce-o sa se mai aleaga de ei dupa ce le vor scoate serviciile sau mogulii bateriile din fund. Extrasele selectate de mine:

“Relaţia cu Republica Moldova, trecut, prezent şi viitor, a fost o relaţie dificilă în timpul preşedinţiei domnului Voronin, chiar dacă au existat mici deschideri, au fost urmate întotdeauna de trântiri de uşi, care au mers până la expulzarea ambasadorului nostru de la Chişinău, ca un semn al slugărniciei preşedintelui din acea vreme faţă de înalta poartă la care se închina. Astăzi la Chişinău este o guvernare democratică, o guvernare care îşi doreşte integrarea în Uniunea Europeană şi o guvernare pentru care noi facem eforturi transparente, deschise, să se menţină şi după alegerile viitoare, pentru că numai aşa vedem sprijinit efortul nostru de a aduce Republica Moldova în pachetul de integrare în Uniunea Europeană, pachetul Balcanilor de Vest. Deci rămâne pentru noi o prioritate să promovăm ideea că Republica Moldova trebuie să aibă o perspectivă europeană similară cu ţările din Balcanii de Vest. Moldova nu poate să rămână într-o situaţie neclară, într-o zonă gri, din care nu se ştie în ce direcţie s-ar putea îndrepta. Avem obligaţia faţă de cetăţenii Republicii Moldova să facem acest efort şi apropierea Republicii Moldova de integrarea în Uniunea Europeană trebuie să fie una din marile priorităţi ale diplomaţiei româneşti.

Ce vă cer este să explicaţi în capitalele unde vă îndepliniţi misiunea de ce România doreşte acest lucru, de ce România dă cetăţenia, a simplificat atât de mult procedura de acordare a cetăţeniei pentru cei care şi-au pierdut fără voia lor cetăţenia română, ei şi urmaşii lor. De ce vorbim aceeaşi limbă, de ce avem aceeaşi cultură, de ce avem aceeaşi veneraţie, şi pe o parte, şi pe alta a Prutului, pentru Eminescu sau pentru Ştefan cel Mare, aveţi obligaţia să explicaţi în capitale acest lucru. Eu vă mărturisesc că la început, în 2005-2006, aveam probleme extraordinare în discuţiile cu omologii, şi nu numai, atunci când vorbeam despre Republica Moldova. În primele participări la Consiliu nu înţelegeau de ce ţin să se facă o remarcă în concluziile Consiliului despre Republica Moldova. Deci lucrurile nu sunt întotdeauna cunoscute de oamenii politici, chiar cei din Europa, şi efortul de a explica de ce România susţine Republica Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană este un efort pe care trebuie să îl preia toată diplomaţia românească. Am văzut politicieni din Uniunea Europeană, politicieni europeni care nu înţeleg foarte bine decizia noastră de a simplifica foarte mult procedura de acordare a vizelor, a cetăţeniei pentru cetăţenii Republicii Moldova. Nu cred că este nevoie să vă dau dumneavoastră explicaţii, dar vă cer să explicaţi de ce o facem, de altfel s-a discutat subiectul de multe ori la Ministerul de Externe şi cred că nimeni nu mai are nevoie de argumente pe care să i le dau eu, dar acest efort de explicare trebuie să continue până când prietenii noştri europeni vor înţelege de ce dedicăm atâta efort pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
(more…)

Germania datoreaza Romaniei peste 18 miliarde euro din perioada nazista. Oare cat ne-o datora Rusia pentru ocupatia sovietica? Dan Popa despre descoperirile lui Radu Golban si ale Mihaelei Brânduşa Tudose

“În timp ce germanii ne-au luat toate ouăle de la găini, ruşii au mâncat mai întâi găinile şi acum insista să le dăm ouă” - Constantin IC (Dinu) Bratianu, 1945

Economistul Dan Popa releva: In cautare de bani, statele incep sa se uite prin arhive la datoriile istorice  pe care le au de incasat si sa intenteze procese pentru recuperarea acestora. E cazul SUA- Germania, dar nu asupra lui m-as opri astazi, ci as aminti un caz care ne afecteaza direct. O mai veche datorie a Germaniei fata de Banca Nationala a Romaniei.

E vorba de contractul de Clearing semnat intre Guvernele Romaniei si Germaniei, pe data de 23 martie 1939, in care Romania se obliga sa livreze marfuri diverse (titei brut, produse petroliere, cherestea, produse cerealiere, etc.) catre Germania, care urma sa le achite la un pret mai mare cu 10 % fata de valoarea medie a preturilor mondiale. Germania urma sa achite facturile prin Casa Germana de Compensatie, dar platile trebuiau efecuate numai catre BNR, in marci germane imperiale. BNR, la randul ei, achita in lei romanesti exportatorilor si in acest fel totul era in regula. Contractul acesta se poate gasi pe Internet, nu e niciun mare secret, mai scrie Dan Popa, in articolul Germania datoreaza BNR peste 18 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939, plin de alte detalii.

Investigatia lui Dan Popa a pornit de la o adevarat bomba de presa – si nu numai – dezgropata din anii razboiului de cercetatorii Radu Golban si Mihaela-Brânduşa Tudose, ambii doctori în ştiinţe economice, intr-un prim articol, din Saptamana Financiara, aparut inca din 17 mai: O soluţie pentru ieşirea din criză: recuperarea datoriilor Germaniei din relaţiile comerciale nerespectate cu Romånia, si urmat de numeroase corespondente oficale ale celor doi, cu autoritati din Romania, dar si de o interpelare in Bundestag, saptamana trecuta.

Documentarea celor doi experti arata ca, la jumătatea anului 1944, soldul activ pentru România al cliringului româno-german ajunsese la 57,8 miliarde de lei, respectiv circa un miliard de mărci, conform lucrarii lui C. Kiriţescu Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. 2, p. 503 . Conform lucrărilor de specialitate străine, respectiv Rieder, Maximiliane, Deutsch-italienische Wirtschaftsbeziehungen: Kontinuitäten und Brüche 1936-1957 (Relaţiile economice germano-italiene: continuitate şi întreruperi 1936-1957), p. 41, soldul activ pentru Ro­mâ­nia al cliringului româno-german (la sfâr­şi­tul anului 1944) era de 1.126,4 milioane de mărci imperiale. Plecându-se de la aprecierea că 1 reichsmark este evaluat, în prezent, la 3,3 euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde de euro, fără a adăuga şi dobânda aferentă celor 66 de ani – din 1944 până în 2010; fără a ne lansa într-un cal­cul matematic costisitor de actualizare, ci doar dacă am calcula o dobândă moderată de doar 2,5% pe an, se poate aprecia că valoarea totală a datoriei (suma iniţială şi dobânda ca­pitalizată) se ridică la 18,88 miliarde de euro.

Urez succes celor care se ocupa de materializarea acestei descoperiri si nu pot sa nu ma intreb, in completare, daca este cineva dispus sa calculeze ce datorii are fata de noi succesoarea URSS, Federatia Rusa, pentru jaful sinistru intreprins de la momentul intrarii trupele de ocupatie sovietice in Romania si teritoriile ei istorice?

Alegeri in lume. AUSTRALIA, intre fostul preot catolic Tony Abbott si prima femeie prim-ministru, Julia Gillard (favorita). HAITI: Hip-hoper-ului Fugees Wyclef Jean i-a fost respinsa candidatura la presedintie. VIDEO



Download Free Verizon Ringtones Online. | Thanks to Best CD Rates, Bank Deals and Bad Credit

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova