Posts Tagged ‘Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist’

Chipul lui Stefan cel Mare si Sfant – Tetraevanghelul de la Humor (1473). 20 iunie 1992 – “De acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii”

“(…) am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. (…)” - Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către Principii creştini

TEOCTIST
Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei
şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prea iubitului cler şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă şi pace de la Dumnezeu, Părintele luminilor, iar de la noi, Patriarhiceşti binecuvântări.

Cuvios lucru este şi plin de folos duhovnicesc pentru credincioşii Bisericii de a se arăta plini de evlavie, a cinsti şi a pomeni, prin slujbe şi prin cântări, pe cei ce s-au arătat bineplăcuţi lui Dumnezeu în viaţa lor pământească. Lauda care se dă celor ce trăiesc în chip virtuos se îndreaptă către însuşi Dumnezeu, de la care izvorăşte oamenilor toată virtutea, precum ne învaţă Sfântul Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul: „iar lauda celor bune înflăcărează şi îndeamnă pe credincioşi”.

„Când se laudă dreptul se veselesc popoarele”, glăsuieşte proorocul David. Dar lauda binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare ne produce nu numai bucurie duhovnicească, ci şi îndemn puternic pentru grija mântuirii sufleteşti. Fiecare dintre dreptmăritorii creştini sunt datori să cinstească şi să laude, după cuviinţă, pe cei ce au vieţuit cu dreaptă credinţă şi fapte bineplăcute lui Dumnezeu, pentru că lauda este plata virtuţii şi cel ce laudă virtutea laudă pe însuşi Dumnezeu.

Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare, care a cârmuit Ţara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoşa credinţei în Dumnezeu, cu cea a postului şi rugăciunii şi cu multe fapte ale dragostei creştine închinate Bisericii şi poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici şi mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruinţă a luptat cu preţul vieţii sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor ţării şi a credinţei strămoşeşti fiind numit apărător al creştinătăţii, a miluit pe săraci şi a răsplătit pe luptătorii oşteni, a arătat îndurare şi pe cei greşiţi i-a îndreptat.

Smerenia noastră împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la vieţuirea jertfelnică pentru credinţă şi neam a dreptcredinciosului Voievod bineplăcut lui Dumnezeu, la faptele şi împlinirile lui şi purtând grijă de folosul obştesc al credincioşilor, iar pe de altă parte ţinând seama de cele arătate de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care a cerut ca amintirea zilei trecerii la cele veşnice a Marelui Ştefan, să fie aşezată ca zi de pomenire a Sfântului,

Urmând obiceiul obştesc al Bisericii şi rânduielilor dumnezeieştilor părinţi dinaintea noastră, făcut-am cunoscut ca să dea binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare cinstirea cuvenită bărbaţilor sfinţi.

Pentru aceasta, urmând rânduiala canonică şi sinodală
şi chemând în ajutorul nostru Puterea Celui Prea Înalt,

HOTĂRÂM:

Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor,
Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei
să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii,
cinstindu-se cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 2 iulie,
fiind înscris în sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele
„DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”.
Spre veşnică cinstire, dovadă şi încredinţare despre cele ce am hotărât,
s-a întocmit acest Tomos Patriarhal şi Sinodal de Canonizare
spre a fi adus la cunoştinţa credincioşilor şi clerului Bisericii Ortodoxe Române
şi tuturor evlavioşilor români, oriunde ar trăi aceştia.

Dat în Bucureşti, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.

Surse: Stefan cel Mare.ro, Manastirea Putna.ro

14 SEPTEMBRIE 1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei. INEDIT: Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

“Acum 17 ani, în seara zilei de 14 septembrie 1992, se producea la Chişinău un eveniment care, în mod indiscutabil, a marcat pozitiv, profund şi pentru mult timp istoria românilor de la răsărit de Prut: era reactivată vechea Mitropolie a Basarabiei. Evenimente ca acesta impun o retrospectivă serioasă, chiar solemnă. Începând cu 1992, ziua de 14 septembrie a devenit în cununa anului un loc de întâlnire sufletească pentru toţi românii ortodocşi de la răsărit de Prut care simt şi gândesc la fel ideea de neam şi de Biserică a Neamului. Vorbim, aşadar, de un 14 septembrie românesc în Republica Moldova.” – Vlad Cubreacov

Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

SANCTITATEA VOASTRA,
PREA IUBITE FRATE
ÎN DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,

Cu dragoste frăţească, Vă aducem la cunoştinţă că am primit scrisoarea Sanctităţii Voastre din 24 decembrie 1992, care ne-a produs mâhnire şi durere multă. Aceasta pentru faptul că Sanctitatea Voastră consideraţi Actul Sinodal al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privitor la binecuvânmrea reactivării Mitropoliei Basarabiei, ca «ingerinţă anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova».

Sanctitatea Voastră ! In conştiinţa umanităţii, în general şi mai ales la creştini, s-a impus de-a lungul istoriei principiul de valoare universală că nedreptatea, abuzul şi silnicia nu pot crea niciodată vreun drept. Acestea pot dura secole de-a rândul, dar când împrejurările permit, dreptatea istorică impune repararea nedreptăţii şi restabilirea adevărului precum şi a drepturilor ce decurg din această restabilire.

Conform acestui principiu, exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric.

Conform mărturiilor istorice, pe teritoriul locuit astăzi de români, cuvântul Evangheliei lui Hristos a fost propovăduit încă din primele veacuri creştine. Propovăduirea Evangheliei pe acest teritoriu a coincis cu însăşi formarea poporului român care a apărut în istorie ca popor creştin. Poporul român a devenit astfel unul din primele popoare creştine ale Europei, eveniment ce a avut loc cu multe secole înainte de creştinarea slavilor.

Viaţa creştină a avut o continuitate permanentă pe acest teritoriu, românii ortodocşi afirmându-şi neîntrerupt apartenenţa la Biserica Ortodoxă a Răsăritului.

Îndată ce condiţiile istorice au permis, românii ortodocşi au obţinut dreptul de a avea episcopi pământeni. Acest drept, bazat pe tradiţia canonică a Bisericii, a fost cerut cu multă insistenţă Patriarhiei de Constantinopol mai ales de creştinii ortodocşi români din teritoriile din stânga şi din dreapta Prutului, ce constituiau împreună un Principat român cunoscut în Europa cu numiele de Ţara Moldovei.

In anul 1401, Domnitorul Moldovei a cerut ca în fruntea organizării bisericeşti din această ţară să fie recunoscut de către Patriarhia de Constantinopol mitropolitul pământean IOSIF MUŞAT. Prin acest act, Mitropolia Moldovei era recunoscută ca servind o etnie distinctă în cadrul unui teritoriu bine definit geografic şi istoric. Drept consecinţă, potrivit legislatiei bisericeşti canonice, diferită de cea a imperiilor schimbătoare, nimeni şi niciodată nu avea dreptul să desfiinţeze, să modifice sau să înjumătăţească jurisdicţia ei în teritoriul ce-i revenea de la întemeiere şi cu recunoaştere canonică.

Cursul normal al lucrurilor a fost din păcate întrerupt în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin ocuparea de către armatele ruseşti a pământului românesc al Ţării Moldovei (1769-1774, 1787-1791). Printre măsurile luate în mod abuziv de ocupanţi a fost şi amestecul brutal în treburile Bisericii din Moldova prin impunerea la Iaşi, în 1789, a unui locţiitor de mitropolit, AMBROZIE, rus de neam, care venise în Moldova odată cu trupele ruseşti.

După o scurtă perioadă de normalizare şi când nu se terminase încă războiul ruso-turc (1806-1812), imperiul ţarist infiinţează un «exarhat» ce cuprindea Mitropoliile Moldovei şi Ţării Româneşti, subordonându-le din nou, în mod samavolnic, Bisericii Ortodoxe Ruse. Prin aceasta, Mitropolitul canonic al Mitropoliei Moldovei, VENIAMIN COSTACHI, este nevoit să se retragă din scaun spre marea durere a clerului şi credincioşilor români. La fel s-a întâmplat şi cu Mitropolitul DOSITEI FILITIS al Valahiei, care a fost îndepărtat din scaun în 1809 şi trimis în surghiun. Nedreptatea se «instituţionalizează» prin pacea nedreaptă de la Bucureşti din 1812, când s-a hotărât anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la imperiul ţarist. Anexarea a fost fără valoare şi nulă de drept, căci Turcia nu avea drepturi teritoriale asupra pământului românesc, turcii având putere de suzeranitate, nu de suveranitate asupra acestui pământ. Moldova şi Valahia se bucurau de o completă autonomie pe baza unor vechi tratate încheiate cu Imperiul Otoman, prin care li se garanta integritatea teritorială în schimbul unui tribut anual. In plus, anexarea era un act imoral şi neloial faţă de intreaga Ortodoxie, întrucât Rusia pravoslavnicâ îşi întindea abuziv stăpânirea asupra românilor ortodocşi din stânga Prutului, cu vechime şi vrednicii în câmpul creştinătăţii, legaţi prin neam, limbă şi cultură cu cei din dreapta Prutului.

Urmare acestei anexări politice nedrepte s-a înfiinţat, în teritoriul ocupat de armatele ţariste, Eparhia Chişinăului de câtre Biserica Ortodoxă Rusă, în 1813. Fără a fi consultat clerul şi credincioşii, a fost sfâşiat teritoriul jurisdicţional al Mitropoliei Moldovei, înfiinţată cu peste patru veacuri înainte, şi a Episcopiei Huşilor. În scrisoarea Sanctităţii Voastre din 6 octombrie 1992 justificati aceasta acţiune prin faptul că la acea dată Biserica Ortodoxă Română nu era încă o Biserică autocefală. Este adevărat că recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a avut loc după infiinţarea Eparhiei de Chişinău, într-un teritoriu ce nu cuprindea această eparhie. Dar, se impune a fi subliniată o constatare : în 1448 Biserica Ortodoxă Rusă a fost recunoscută de Patriarhia Constantinopol ca Biserică autocefală, dar fără a avea jurisdicţie asupra creştinilor ortodocşi români din Basarabia.

Actul anexării Basarabiei la imperiul ţarist şi înfiinţarea Eparhiei de Chişinău a dus nu «la eliberarea de sub stăpânirea otomană a Moldovei», cum afirmaţi Sanctitatea Voastră în aceeaşi scrisoare, ci a însemnat trecerea de la robia turcească la robia rusească mai aspră şi mai neîndurătoare. Turcii ne-au respectat tradiţiile, limba şi specificul national. Au acceptat voievozi şi ierarhi de acelaşi neam cu poporul păstorit. Imperialismul rus însă, folosindu-se de ierarhii ruşi înscăunaţi în Basarabia fără a se cere acordul clerului şi credincioşilor români locali, absolut majoritari, a exercitat asupra acestora un necruţător proces de rusificare, manifestat în diferite feluri.

Astfel, dintre toţi chiriarhii aşezaţi de Biserica Rusă în scaunul episcopal de la Chişinău numai unul a fost de acelaşi neam şi de aceeaşi limbă cu clerul şi credincioşii păstoriţi. Aceştia, adică românii, conform unui recensământ din 1817, reprezentau 86% din locuitorii Basarabiei. In 1813 a fost înfiinţat un seminar teologic, dar şi acest fapt, binecuvântat în sine, a fost transformat în mijloc de deznaţionalizare a românilor şi de îndepărtare a lor de fraţii din dreapta Prutului. Amintim în acest sens că, în prima perioadei a funcţionării acestui seminar, din 25 de profesori numai unul a fost român. Limba rusă a devenit de asemenea singura limbă de predare la Seminarul din Chişinău, conform Regulamentului Seminariilor din 1840, impus de ţarul NICOLAE I.

În acelasi timp, mănăstirile moldovene au fost supuse şi ele rusificării prin încercarea le a se înlocui limba română cu limba slavonă la oficierea slujbelor bisericeşti. Cărţile româneşti de slujbă au fost de asemenea distruse, aşa cum s-a intâmplat mai ales în timpul păstoririi arhiepiscopului PAVEL EBEDEV (1871-1881).

În această situaţie tragică a fost găsită Basarabia în aniul 1918, când popoarele din imperiul ţarist au putut să-şi recapete libertatea. Ne-a mâhnit adânc afirmaţia Sanctităţii Voastre că în «anul 1918 Basarabia a fost ocupată de armatele române» (scrisoarea din 6 octombrie 1992). Vă amintini doar că în 5 martie 1917 se primise la Chişinău telegramă oficială de la Petrograd in care se spunea că «Basarabia nu mai este în imperiu şi că de acum înainte toţi se pot bucura de libertate». In duhul acestei libertăţi şi fără prezenţa armatei române în Basarabia, s-a organizat Moldova suverană şi independentă şi s-a realizat apoi revenirea ei la sânul Patriei Mame, România. Cum era firesc, s-a reparat atunci şi nedreptatea săvârşită în 1808 pe plan bisericesc, clerul şi credincioşii din Basarabia revenind în matca Bisericii Mame Ortodoxe Române.

Normalizarea situaţiei bisericesti n-a durat insă multă vreme căci, în 1940 şi apoi în 1944, în urma ocupării Basarabiei de către trupele sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă şi-a impus din nou, abuziv şi necanonic, jurisdicţia asupra credincioşilor ortodocşi români din acest străvechi pământ românesc, fără a încerca măcar un dialog cu Biserica Ortodoxă Română. Consecinţele acestui act sunt bine cunoscute : distrugerea sau inchiderea majorităţii bisericilor şi mănăstirilor de către regimul sovietic ocupant, numirea unei ierarhii străine de neamul şi limba clerului credincioşilor români moldoveni, desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, înfiinţată de Patriarhia Română în 1925.

Suflul sfânt al dorinţei de libertate şi demnitate naţională a făcut ca o parte din Basarabia străbună să-şi dobândească suveranitatea şi independenţa în cadrul Republicii Moldova, începând cu august 1991. Ca urmare, apare firesc şi sfânt, reluarea legăturilor cu fraţii de acelaşi neam şi limbă din România pe diverse planuri, inclusiv cel bisericesc.

Ceea ce însă ne produce un adânc sentiment de tristeţe, este atitudinea Înalt Prea Sfinfitului Arhiepiscop VLADIMIR, acum Mitropolit de Chişinău, faţă de clerul şi credincioşii ce-şi manifestă dorinţa legitimă a unor legături mai strânse cu Biserica Mamă – Patriarhia Română. Deoarece un mare număr de preoţi şi credincioşi şi-au manifestat, în mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuşi unei prigoane barbare, Prea Sfinţia Sa fiind chiar depărtat violent şi samavolnic din reşedinţa din oraşul Bălţi. Şi din acest motiv, Prea Sfinţitul Episcop PETRU a făcut apel la Patriarhia Română, după ce el s-a plâns Sanctităţii Voastre, dar fără rezultat.

Inalt Prea Sfinţitul VLADIMIR a manifest, de asemenea, atitudine de nerespect faţă de obligaţia canonică de a nu avea nici un fel de legături cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, a invitat, ca oaspeţi de onoare, în luna noiembrie 1992, doi «arhierei» schismatici din România. Această atitudine contravine flagrant cu declaraţia de la Constantinopol a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, din martie 1992, care prevede că «este necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind în solidaritate deplină unele cu celelalte, să condamne aceste grupuri schismatice şi să se abţină de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acestea».

Situaţia bisericească din Republica Moldova a devenit şi mai tensionată prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, din 5 octombrie 1992, privind acordarea «independenţei Bisericii Ortodoxe din Moldova». Această hotărâre a fost luată în ciuda celor discutate la întâlnirea Noastră de la Constantinopol şi a intervenţiei adresată de Noi Sanctităţii Voastre, la 2 aprilie 1992, prin care Vă arătam «că nu este momentul potrivit a se lua în discuţie problema Bisericii din Moldova», «afirmaţie justă», recunoscută chiar de Sanctitatea Voastră în scrisoarea ce Ne-ati adresat la 6 octombrie 1992.

De aceea, în contextul acestei hotărâri unilaterale, precum şi a atitudinii antiromâneşti a Inalt Prea Sfinţitului VLADIMIR şi persecuţiilor de tot felul la care au fost supuşi cei care întreţineau legături cu fraţii şi neamurile lor din România, Prea Sfintitul Episcop PETRU, scos afară de la Bălţi, după ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit să se adreseze Bisericii Neamului său. Clerul şi credincioşii, supuşi aceloraşi persecuţii din partea Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR, constituindu-se în Adunarea eparhială, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca lociţiitor de mitropolit pe Prea Sfinţitul PETRU şi au cerut oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Biserica noastă a luat act cu binecuvântare de dorinţa şi hotărârea lor recunoscând autonomia cerută, precum şi păstrarea calendarului vechi şi a tradiţiilor bisericeşti locale.

In scrisoarea Sanctităţii Voastre sunt invocate o serie de canoane pentru susţinerea opiniei cu privire la aşa-zisa «ingerinţă anticanonică din partea Patriarhiei Române în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova».

Mai întâi, precizăm că invocarea canonului 8 al Sinodului III ecumenic nu poate, în nici un caz, justifica extinderea jurisdictională a Patriarhiei Moscovei asupra Bisericii romîneşti din Republica Moldova. Prin acest canon se recunoaşte tocmai îndatorirea Bisericii unei naţiuni (Biserica Ciprului), de a se organiza etnic şi de a se conduce independent de Biserica altui neam (Biserica Antiohiei). Se prevede aici obligaţia ca «nici un episcop să nu cuprindă altă eparhie, care nu a fost mai de demult şi dintru început sub mâna lui sau a celor dinaintea lui. Iar dacă cineva a cuprins o eparhie străină şi în chip silnic a pus-o sub stăpânirea lui, pe aceasta să o dea înapoi, ca să nu se calce canoanele părinţilor, şi nici sub cuvânt de lucrare sfinţită, să se furişeze trufia stâpânirii lumeşti».

In spiritul acestui canon putem aprecia că tocmai Biserica Ortodoxă Rusă, datorită împrejurărilor politice cunoscute, este aceea care a cotropit jurisdicţional o mare parte din vechea Mitropolie a Moldovei, care datează de la sfârşiiul secolului al XIV-lea. Anexarea imperialistă (ţaristă şi apoi comunistă) a teritoriului românesc de la răsărit de Prut, dinspre hotarele poloneze până la Marea Neagră, nu a justificat prin nimic extinderea jurisdicţiei bisericeşti a Patriarhiei Moscovei asupra teritoriului jurisdicţional al Mitropoliei Moldovei.

Canoanele 13, 21 şi 22 ale Sinodului de Cartagina, precum şi canonul 2 al Sinodului II ecumenic interzic, cum bine afirmaţi şi Sanctitatea Voastră, «episcopului unei anumite eparhii să-şi întindă puterea asupra altei eparhii». Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin binecuvântarea acordată reactivării Mitropoliei Basarabiei, nu făcut altceva decât să restabilească adevărul istoric şi dreptatea canonică ce fuseseră incălcate de atâtea ori prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei pârţi a Mitropoliei Moldovei. O astfel de extindere este, conform canonului 13 al Sinodului de la Cartagina, «nulă» de drept, iar repararea unei nedreptăţi se impune cu necesitate.

Invocarea canonului 59 al Sinodului de Cartagina este, de asemenea, fără obiect, neavând legătură cu problema în cauză.

Canonul 15 al Sinodului local de la Constantinopol, prevede nu numai interdictia ca un episcop «să nu se depărteze de comuniunea cu propriul său patriarh», ci şi posibilitatea ca episcopul respectiv «să se despartă pe sine de comuniunea cu Intâistătătorul său», dacă acesta propovăduieşte un lucru nedrept şi necanonic. Nedreptatea şi lipsa de canonicitate caracterizează tocmai hotărârile Bisericii Ortodoxe Ruse de a extinde şi menţine jurisdicţia sa asupra unei etnii, alta decât cea rusă, în speţă asupra românilor ortodocşi din Basarabia.

Prevederile canonului 16 al aceluiaşi Sinod, ce interzic numirea de episcopi într-o eparhie al cărei titular este încă în viaţă, n-au jost nici acestea încălcate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin recunoaşterea Prea Sfinţitului Episcop PETRU, ca Locţiitor de Mitropolit al Basarabiei, conform hotărârii organelor canonice ale acestei eparhii. Mitropolia Basarabiei este o altă eparhie decât cea condusă de Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR, căci Inalt Prea Sfinţia Sa, conform normelor canonice, poate avea jurisdicţie numai asupra credinciosilor ortodocşi ruşi din Republica Moldova, atâta vreme cât se supune jurisdicţiei Patriarhiei Moscovei. In lumina aceluiaşi canon 16 de Constantinopol şi ca o încălcare a prevederilor acestuia, constatăm cu tristeţe că, de multe ori, în decursul timpului, Biserica Ortodoxă Rusă a purces la numiri de episcopi în Basarabia în timp ce chiriarhii legitimi erau încă în viaţă. Amintim, spre exemplificare, cazul deja menţionat al Mitropolitului VENIAMIN COSTACHI, obligat să-şi părăsească scaunul mitropolitan de la Iaşi în 1808, şi cel al Mitropolitului EFREM ENĂCHESCU, înlocuit de Biserica Rusă în 1940 şi 1944, pe când era încă în viaţă. Înalt Prea Sfinţia Sa a fost silit să se refugieze peste Prut, în urma pactului Ribbentrop – Molotov.

La cele de mai sus, rugăm frăteşte pe Sanctitatea Voastră a lua în considerare canoanele: 8 al Sinodului III ecumenic şi 34 apostolic, în lumina cărora se poate evalua corect decizia Sfântului Sinod al Bisericii Noastre din 19-20 decembrie 1992.

Canonul 8 al Sinodului III ecumenic a reglementat raportul dintre două Biserici surori. Biserica Antiohiei voia, contrar tradiţiei canonice, să-şi întindă jurisdicţia asupra unei etnii diferite ce forma Biserica Ciprului. Sfintii Părinţi ai Sinodului III Ecumenic de la Efes (431) au socotit nelegală şi necanonică această tendinţă şi au impus respectarea principiul etnic în raporturile dintre Biserici. Acest principiu s-a mentinut în istorie şi mai târziu când, din cauza năvălirii islamice arabe şi apoi otomane, teritoriie jurisdicţionale s-au păstrat intacte pe bază etnică.

In acelaşi sens, se pot înţelege şi prevederile canonului 34 apostolic. Acesta stabileşte modalitatea de conlucrare între «episcopii fiecărui neam» şi se statorniceşte principiul sinodalităţii în cadrul unei etnii bine definite. Se prevede aici ca episcopii fiecărui neam să aibă un Întâistătător al lor, pe care să-l consulte, iar acesta să hotărască împreună cu ei lucrurile mai importante. Acest principiu canonic fundamental în conducerea bisericească ortodoxă s-a perpetuat de-a lungul istoriei, în ciuda tendinţelor imperiale de hegemonie romano-bizantină sau de altă natură, şi el este valabil şi azi în toate bisericile autocefale, care nu fac abstracţie de realitatea istorică a unui popor sau neam. Aşa se explică faptul că, în majoritatea cazurilor însăşi titulatura oficială a Bisericilor Ortodoxe autocefale conţine numele etniei sau neamului pe care îl slujeşte Biserica respectivă. De aceea, pretenţiile unei Patriarhii Ortodoxe a unui neam sau popor anume, de a avea jurisdicţie peste ortodocşi de alt neam, care au propria lor Patriarhie, sunt necanonice şi nedrepte, fiind motivate secular-politic, nu spiritual-pastoral.

Sanctitatea Voastră,
Suntem datori să nu uităm că, până nu de mult, atât Biserica Ortodoxă Rusă, cât şi Biserica Ortodoxă Română, au avut de suferit, vreme îndelungată din pricina unor stăpâniri lumeăti, fără credinţă în Dumnezeu, care au prigonit pe toţi cei credincioşi şi au impus ura şi dezbinarea între neamuri.

Acum însă, mulţumind Bunului Dumnezeu care ne-a dăruit puterea de a ne elibera de sub aceasta robie potrivnică credinţei, ii revine responsabilitatea de a îndrepta nelegiuirile săvârşite de stăpânirea sovietică atee, care, între altele, a încercat să indepărteze pe românii ortodocşi din Basarabia şi Bucovina de Nord de fraţii lor de acelaşi neam şi limbă.

De aceea, ne exprimăm incredinţarea că vom găsi la Sanctitatea Voastră şi la Biserica Ortodoxă Rusă înţelegerea necesară cu privire la actul de binecuvântare acordat de Biserica noastră reactivării Mitropoliei Basarabiei.

Considerând că lămuririle de mai sus sunt pe deplin edificatoare pentru a înţelege în mod just, dar şi cu dragoste, drepturile sfinte ale clerului şi credincioşilor din Republica Moldova de a avea legături duhovniceşti cu Biserica Mamă, ne exprimăm dorinţa şi speranţa că relaţiile frăţeşti dintre Bisericile noastre vor continua, spre întârirea Ortodoxiei noastre sfinte.

In spiritul celor de mai sus, suntem gata a continua discuţiile pentru a lămuri problemele şi neînţelegerile şi a dovedi astfel că, în relaţiile dintre două Biserici surori, nu trebuie să domine considerentele vremelnice de până acum, ci comuniunea frâţească a Sfintei noastre Ortodoxii.

Incredinţându-Ne rugăciunilor Sanctităţii Voastre, Vă îmbrăţişăm frăţeşte în Hristos Domnul nostru,

TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

19 mai 1993

Convorbire cu John Warwick Montgomery (2003)
“DACA IMPREJURARILE O VOR CERE, SUNT GATA SA MA CONFRUNT INCA O DATA CU GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA IN CHESTIUNEA MITROPOLIEI BASARABIEI…”

DOI ANI DE LA MOARTEA SUSPECTA A PATRIARHULUI TEOCTIST. Filmul Adevarului

NOTA:Sursa VIDEO provine de pe YouTube
Parintele Patriarh Teoctist s-a stins din viata sa pamanteasca luni, 30 iulie 2007, la orele 13.30, oficial la 17.00, in urma unor complicatii survenite din cauza unei operatii de prostata executata de seful Clinicii de urologie a Spitalului Fundeni, dr Ioanel Sinescu, si anestezistul Dan Tulbure, conform comunicatului prezentat de directorul Spitalului Fundeni, dr Constantin Popa. Sinescu vroia sa plece in concediu miercuri, 1 august. Sambata, 28 iulie, dr Ioanel Sinescu s-a deplasat la Palatul Patriarhal unde “a convenit” cu Patriarhul ca operatia sa aiba loc luni, conform declaratiilor medicului in cauza. Parintele Patriarh a fost internat inca din noaptea de duminica spre luni, desi responsabili ai Spitalului au mintit apoi ca internarea s-a efectuat normal, in dimineata zilei de luni, pentru ca ulterior sa nu mai poata acoperi dezinformarea. Dupa operatia efectuata luni dimineata medicii clinicii sustin ca Patriarhul si-a revenit din anestezie in jurul orelor 10.00 – 10.30, cand a fost transferat la Terapie Intensiva. Dupa ora 12.00, in jurul orelor 12.30, Patriarhul a inceput sa tuseasca si sa expectoreze sange, afirma aceeasi medici. Tensiunea a inceput sa scada si au aparut complicatiile cardiace, mai sustin ei. Dupa aceea, pana la 17.00, momentul cand s-a anunta oficial moartea Patriarhului, medicii respectivi afirma ca s-a incercat, in van, resuscitarea sa. Cu toate acestea, conform informatiilor noastre, la fata locului nu s-a aflat o comisie de specialisti in toate afectiunile de care suferea Patriarhul. Mai mult, oficialii Spitalului au mintit din nou afirmand in acest rastimp ca ca starea Patriarhului este foarte buna, in timp ce se facea, de fapt, o a doua interventie, iar dr Sinescu l-a mintit pana si pe medicul personal al Patriarhului, reputatul profesor Nicolae Ursea, afirmand telefonic ca operatia a reusit, cand Patriarhul deja murise. Dar, in urma investigatiei solicitata de Civic Media si de Parchet, Colegiul Medicilor i-a dat dreptate: Operatia a reusit. Patriarhul este mort.
Mai multi ziaristi lucreaza astazi la o carte despre viata si moartea Patriarhului.
Civic Media a strans un adevarat Dosar, din care redau un articol din seria de investigatii aparut in ZIUA:

Filmul mortii Patriarhului
Fisa mincinoasa oferita presei de Sinescu (foto adevarul.ro) (JPG, 103 kB) Descarca »
ZIUA va prezinta in exclusivitate minut cu minut ultima zi din viata PF Teoctist, ora mortii – 13.30 si o noua marturie privind incizia ascunsa de dr. Sinescu

Datele complexe stranse de echipa de investigatii a ziarului ZIUA in scopul aflarii adevarului in cazul mortii Patriarhului ne permit sa oferim azi opiniei publice si reprezentantilor statului – fie ca vorbim de Parchet, fie de serviciile speciale interesate in aparare a intereselor nationale – imaginea completa a imprejurarilor decesului intempestiv al Prea Fericitului Parinte Teoctist.
ZIUA a reusit sa refaca cu surse de prima mana de la fata locului filmul integral al operatiei, mortii si musamalizarii acesteia personal de catre medicul chirurg Ioanel Sinescu si complicii sai. Anchetatorii trebuie sa stabileasca de ce apropiatii Patriarhului, care au stiut de internarea de duminica, si echipa, chirurg Ioanel Sinescu-anestezist Dan Tulbure, nu au suprimat administrarea medicamentului Plavix – un anticoagulant extrem de puternic care trebuia eliminat cu cel putin 72 de ore inainte de operatie. “Plavix-ul este contraindicat pana si in cazul unei interventii stomatologice”, ne-au declarat medici competenti. Cauza mortii, dupa cum afirma si medicul personal al Patriarhului timp de 21 de ani, profesorul Nicolae Ursea, se afla sub spectrul hemoragiei. De ce, cum si cand a ajuns sa faca stop cardiac Patriarhul Teoctist in fatidica zi de 30 iulie, in urma unei hemoragii cauzate de o banala operatie de prostata sunt intrebari la care toti cei care au participat la aceasta operatie trebuie sa raspunda in fata organelor de ancheta. Momentul mortii Patriarhului – poreclit pe coridoarele Patriarhiei “Nemuritorul” – este unul crucial pentru Biserica Ortodoxa Romana.

Filmul mortii Patriarhului

7.50 – Patriarhul este trezit de soferul sau, Costel Calapod, in prezenta medicului anestezist Dan Tulbure si a sotiei sale Ruxandra Tulbure. I se solicita de catre medicul chirurg Ioanel Sinescu, prin intermediul lui Calapod, o “proba” de urina.
8.34 – Pleaca la operatie pe targa. Tensiunea este perfecta. I se administreaza o tableta. Crede ca anestezia va fi “ca la dentist”.
8.35 – 9.15 – Cuplul de medici Dan si Ruxandra Tulbure incearca fara succes sa execute o rahianestezie – anestezie locala administrata in coloana vertebrala. In mod normal, in acest moment se putea decide amanarea operatiei. Dr. Sinescu hotaraste insa, peste vointa si informarea Patriarhului, sa se efectueze o anestezie generala.
9.15 – 10.30 – Are loc operatia de rezectie endoscopica. Conform standardelor si posibilitatilor tehnice aceasta este inregistrata obligatoriu. Unde este filmarea?
10.30 – Patriarhul este adus inca in stare de inconstienta in salonul de la Terapie intensiva.
11.00 – 11.30 – Patriarhul incepe sa-si revina din anestezie. Are loc sangerarea operatiei prin uretra. Incepe prabusirea tensiunii arteriale, cu scaderea semnificativa a hemoglobinei care duce la tulburari de ritm cardiac. Dr. Sinescu este anuntat ca pacientul sangereaza. Acesta nu vine in salon. Este cautat si adus de la doua etaje mai jos un aspirator pentru ca Patriarhul incepuse sa expectoreze sange.
12.00 – 12.30 – Are loc primul stop cardiac. Apare Sinescu si Patriarhul este dus din nou in sala de operatie unde este deschis, dupa ce este din nou anesteziat. Nu raspunde la incercarile de resuscitare. Este adus tot de la doua etaje mai jos aparatul de resuscitare electrica. I se face o radiografie. Numai acum este chemat medicul cardiolog Mihaela Rugina.
12.30 – Inceteaza activitatile electrice cerebrale. Moarte cerebrala.
12.30 – 13.30 – Se incearca in van resuscitarea fara a i se efectua totusi si o injectie cu adrenalina in inima. Profesorul Ursea este mintit la telefon de catre Sinescu ca nu s-a efectuat operatia si ca il va anunta el daca o va face.
13.30 – Inima inceteaza sa mai bata. Patriarhul este declarat neresuscitabil. Este constatata moartea, pe masa de operatie.
13.30 – Este adus din nou la Terapie intensiva. Dr. Tulbure paraseste nervos sala injurandu-l pe dr Sinescu.
13.30 – 15.00 – Se mai executa de fatada incercari de resuscitare. Se trece la intoxicarea presei, pentru a se anunta intai public rezultatul pozitiv al operatiei. Ziaristii de agentii care au publicat primii stirea ca Patriarhul este bine dupa operatie, “conform unor surse medicale”, vor trebui sa marturiseasca procurorilor numele acestor “surse”.
15.00 – 15.30 – Asistenta principala ii marturiseste soferului Costel Calapod, aflat disperat pe hol, ca Patriarhul este mort.
13.30 -16.30 – Se lucreaza la masluirea Foii de Observatie in care apare moartea declarata la ora 17.00.
16.30 – Apare PS Vicentiu, Vicar Patriarhal, dupa o discutie telefonica cu Sinescu, conform declaratiilor acestuia din urma. I se comunica faptul ca Patriarhul a murit, conform BOR.
17.00 – Este ora la care apare inscrisa oficial moartea Patriarhului.
17.17 – Directorul Spitalului Fundeni, dr Constantin Popa, da citire catre presa comunicatului semnat de dr Sinescu si dr. Tulbure in care se afirma ca Patriarhul a murit la ora 17.00.

REALITATEA.NET – Şoferul Patriarhului spune că Teoctist a murit la ora 15
Diversiunea si presiunile lui Sinescu

Declaratiile pe care le-am obtinut din mai multe surse spitalicesti de prima mana ne confirma investigatiile anterioare. Totodata, am mai fost informati de sursele noastre ca atmosfera din Clinica unde a murit Patriarhul este mai grea ca pe vremea lui Ceausescu, Sinescu amenintand angajatii spitalului, pentru “a-si tine gura”, cu relatiile sale cu serviciile secrete si masoneria, precizandu-se ca este membru al Lojei masonice “Eduard Caudela”. Dupa prezentarea de catre ZIUA in exclusivitate a dezvaluirilor privind existenta unei cicatrice de circa 10-15 cm pe trupul Patriarhului Teoctist, in ciuda faptului ca chirurgului Ioanel Sinescu sustine ca a efectuat doar “o rezectie endoscopica in conditii standard”, echipa de publicitate a medicului de la Fundeni a incercat fara reusita o diversiune ordinara. Un cunoscut medic bucurestean, al carui tata a fost general de Securitate, a sustinut ca pe cand avea 20 de ani – in anii ’70 – l-ar fi operat de cancer la colon pe Parintele Teoctist, pe atunci episcop. Cicatricea aflata pe trupul Patriarhului, prin care se certifica practic faptul ca Patriarhul a suferit o interventie chirurgicala deschisa – in ciuda minciunilor prin omisiune ale doctorului Sinescu – a fost vazuta atat de catre cei patru calugari care l-au uns cu mir pe Patriarh cat si de personalul din spital si de la Institutul Medico Legal, dupa cum si prezentam in editia de azi, tot in exclusivitate. Cu toate acestea, Sorin Oprescu, seful Colegiului Medicilor din Bucuresti, care a emis verdictul de nevinovat pentru echipa de la Fundeni, desi nu l-a audiat nici pana astazi pe medicul anestezist Dan Tulbure, relateaza presei despre o convorbire misterioasa: “I-am intrebat pe cei care mi-au spus de acea cicatrice: “Este o cicatrice in forma de J?”. Mi-au spus ca “Da”. Atunci le-am zis: “Este cicatricea mea”. Asa am facut eu operatia la vremea respectiva, in forma de “J”". Aceasta este metoda stupida prin care se incearca acreditarea ca taietura cusuta brutal si inca sangeranda, inregistrata de persoanele mentionate, ar fi o cicatrice “in forma de J”, veche de peste 30 de ani. Ei bine, nici una dintre sursele ZIUA enumerate mai sus nu a purtat o conversatie cu doctorul Sorin Oprescu. Si atunci, cine sunt “cei care mi-au spus de acea cicatrice”? Este o intrebare la care medicul PSD Oprescu va trebui sa raspunda in fata procurorilor care ancheteaza cazul.

Putea sa scape cu viata

Consultand surse din Serviciul de Protectie si Paza am putut afla ca, in urma balbaielilor medicilor romani care l-au consultat pe Traian Basescu in cazul urgentei sale medicale la coloana, CSAT a elaborat un protocol strict pentru demnitari aflati in astfel de situatii. Astfel, Spitalul Militar Central este locul in care se intruneste de urgenta o Comisiei Centrala Medicala, din care fac parte responsabili de la cele mai inalte nivele. Aceasta stabileste, in functie de afectiunea demnitarului, o Comisie de Specialitate care decide apoi daca pacientul poate fi operat in tara sau in strainatate. Daca CSAT ar fi hotarat ca si Patriarhul BOR trebuie sa urmeze acest protocol destinat demnitarilor de stat, astazi ar fi fost in viata. (Victor Roncea)

Martor ocular: “Taietura exista”

Dupa prima noaptea in care trupul neinsufletit al Prea Fericitului Patriarh Teoctist a fost adus la Catedrala Metropolitana s-a realizat o a doua interventie medico-legala, cu formol, in scopul prezervarii acestuia pe perioada de pana la inmormantare. ZIUA are la dispozitia Parchetului general o declaratie in varianta audio a unui martor ocular, privind existenta taieturii de 10-15 cm.
Martorii oculari prezenti la aceasta operatiune confirma dezvaluirile facute de calugarii care l-au invesmantat pe Parintele Teoctist la spital: pe trupul Patriarhului se putea observa o cusatura proaspata in zona abdominala “de sub buric in jos”. Cei care au asistat la aceasta operatiune ne-au povestit, sub acoperirea anonimatului, ca taietura respectiva “era cusuta ca si cu o sfoara”. In consecinta, respectiva taietura purta urmele unei interventii de taietura ca si cum ar fi fost imbalsamat sau inchis dupa moartea survenita in urma unei operatii deschise. Imbalsamare propriu zisa nu a fost facuta la Spitalul “Fundeni” unde exista asistenti medico-legal care se ocupa de acest lucru, insa in tot cazul procurorii trebuie sa solicite Raportul obligatoriu al anatomopatologului sef al Clinicii de la Fundeni. “Nu va pot descrie cum arata trupul patriarhului”, ne-a declarat unul dintre martorii care au asistat la procedura din Catedrala Mitropolitana. Cert este ca trupul neinsufletit al celui care a pastorit Biserica Ortodoxa Romana a necesitat o noua interventie cu formol, prin venele trupului. Nu s-a pus, insa, problema unor prelevari de probe de tesut sau de o autopsie. Specialistii medico-legali au ajuns acolo la solicitarea unui reprezentant al Patriarhiei. Scopul lor a fost doar sa il imbalsameze cu formol si sa il “cosmetizeze” pe Patriarh.

Nu se observa nici o taietura veche

Doctorul Sorin Oprescu a afirmat, recent, intr-un cotidian central ca patriarhul Teoctist ar fi fost operat de el, in urma cu 30 de ani la Spitalul Brancovenesc. Firesc, urma acestei operatii ar fi trebuit sa se vada pe trupul Prea Fericitului. Numai ca cei care au asistat la imbalsamarea din Dealul Mitropoliei nu au vazut asa ceva. “Era o taietura in forma de J”, sustinea doctorul Oprescu, citat de “Adevarul”. Despre acest lucru, cei care au vazut trupul patriarhului Teoctist au negat vehement. “Nu se observa o astfel de taietura”, sustin sursele noastre. Este posibil ca aceasta, daca ar exista, sa fie aproape neobservabila tinand cont de vechimea operatiei, peste 30 de ani. Drept urmare, teoria lansata de doctorul Oprescu, precum ca taietura de pe burta Patriarhului ar fi fost urma operatiei sale este nula. Mai mult decat atat, specialisti in medicina legala sustin ca ar trebui cautate adevaratele cauze ale mortii. “Au fost destule cauze ale mortii unor pacienti din cauza neglijentei sau indiferentei unor medici”, ne-a precizat un medic legist. (Petrisor CANA)

Sinescu nu va merge “mai departe”

“Majoritatea angajatilor nu sunt de acord cu dezmembrarea Institutului Clinic Fundeni (ICF), sustine dr. Constantin Nicolae Popa, managerul acestui spital. Reactia dr. Constantin Popa intervine ca urmare a interviului acordat recent de dr Ioanel Sinescu in care acesta se referea la proiectul de infiintare a Institutului de Boli Renale pe platforma Fundeni si la operatia in urma careia Patriarhul Teoctist a decedat subit. Potrivit sefului Spitalului Fundeni, “performantele se apreciaza prin indicatori obiectivi ce pot fi comparati. Acestia sunt cumulativi si calitativi si cantitativi si reflecta toate rezultatele inclusiv medicale, financiare, organizatorice”. “Centrul de Urologie este incorect si subiectiv apreciat ca fiind “cel mai performant” din ICF”, il pune la punct Popa pe Sinescu. “Divizarea spitalului ar insemna (oferim doar foarte putine argumente din cele existente): existenta pe acelasi etaj sau pe etaje intercalate a doua spitale; nemultumirea pacientilor prin cresterea procedurilor birocratice; sistarea activitatii si finantarii ICF pe o perioada lunga de timp; incapacitatea utilizarii structurilor comune: radiologie, laboratoare, camere garda urgente, anatomie patologica etc.”, se spune in textul semnat de managerul Institutului Clinic Fundeni.
“Intr-o sedinta a Comitetului Director al ICF din 08.08.2007 s-a votat in unanimitate impotriva scindarii datorita gravelor prejudicii suportate de bolnavi si intregul institut. Marea majoritate a sefilor de sectii, laboratoare si a medicilor spitalului nu au fost de acord cu dezmembrarea, existand memorii semnate cu motivatiile lor”, precizeaza textul semnat de dr. Constantin Nicolae Popa in urma articolului “Sinescu merge mai departe” din Jurnalul National.

Ancheta bate pasul pe loc

Agentia regionala pentru Drepturile Omului – Human Rights (HRP) a solicitat ieri Parchetului General sa furnizeze opiniei publice stadiul dosarului privind anchetarea mortii Patriarhului si sa explice de ce aceasta cauza nu a ramas in atentia forului central, desi in alte cazuri s-a practicat aceasta solutionare.
Solicitarea HRP vine dupa ce Gradianul a publicat ieri un articol in care sustine ca ancheta privind cazul mortii Patriarhului Teoctist bate pasul pe loc. “La 22 de zile de la moartea Patriarhului, nici o autoritate nu a demarat cercetarile. Politia sectorului 2 a trimis doar o cerere Institutului Fundeni, prin care solicita anumite documente, insa conducerea spitalului sustine ca cererea nu are nici un termen”, este concluzia autorului articolului, care adauga ca, de la momentul decesului lui Teoctist pana in prezent nu s-a desfasurat nici o audiere”. Nici o autoritate din Romania nu este interesata sa afle cauza reala a mortii Patriarhului. Colegiul Medicilor din Bucuresti s-a antepronuntat, sustinand nevinovatia lui Sinescu, pentru ca apoi sa-si decline competenta. Colegiul Medicilor din Romania, dupa ce a sugerat ca nu are cum sa gaseasca nereguli in interventia chirurgicala, a avansat un termen de circa doua luni pentru a da un verdict oficial. Ministerul Sanatatii si-a trimis o echipa care sa cerceteze, chipurile, cazul decesului lui Teoctist. Dupa ce au mimat ancheta, reprezentantii ministerului au concluzionat ca lipseste de la apel prof. Tulbure, anestezistul Patriarhului, care a plecat intr-un concediu prelungit. In absenta unui participant la operatie nu putem finaliza ancheta, sustineau acestia, pentru ca trebuie audiate toate partile. Parchetul Tribunalului Municipiului Bucuresti a pasat cazul la Parchetul din sectorul 2, care nu ancheteaza morti suspecte. Acesta din urma a predat rezolvarea cazului Politiei sectorului 2″, mentioneaza materialul din Gardianul. (L.I.)
Sinescu: “Patriarhul a decedat la 30 iulie, ora 17:00″
“Jurnalul National:
Cum a fost operat Patriarhul?
Sinescu: Inca o data si raspicat: endoscopic; pe intelesul tuturor… “cu laser”"

Omerta lui Daniel a fost sparta de Varsanufie * Printr-un comunicat oficial al Biroului de Presa al Patriarhiei, PS Varsanufie, Vicar Patriarhal, isi mentine afirmatiile publicate in ZIUA

Patriarhia confirma: a existat o taietura
Declaratie PS Varsanufie (MP3, 630 kB) Descarca » Asculta »

Dezvaluirile publicate de ZIUA privind faptul ca Patriarhul Teoctist nu a fost operat prin rezectie endoscopica, dupa cum sustine chirurgul Ioanel Sinescu, ci prin interventie deschisa, taietura fiind de circa 10-15 cm, au starnit rumoare atat la Patriarhie cat si in lumea medicala.
In ce priveste conducerea tranzitorie a Patriarhiei, din pacate, reactia a fost cel putin ciudata din partea unui inalt ierarh care se presupune ca respecta si apara Calea, Adevarul si Viata, propavaduite de Mantuitor: IPS Daniel al Moldovei, care a incercat sa impuna o “Omerta” asupra acestui caz de o gravitate maxima.

Omerta

Surse apropiate Bisericii au marturisit inca de saptamana trecuta pentru ZIUA ca cei patru calugari care au spalat trupul Patriarhului la Spitalul Fundeni au constatat cel putin o taietura cusuta, de 10-15 cm, dispusa central, pe verticala, in zona ombilicala. Inainte de a publica insa aceasta informatie am verificat-o cu mai multe alte surse, inclusiv spitalicesti, ulterior purtand o conversatie inregistrata – conform practicii redactionale – cu Prea Sfintitul Varsanufie, Vicar Patriarhal considerat un apropiat al regretatului Parinte Teoctist. Din pacate, desi am incercat sa-i comunicam ca vom face publica discutia in spiritul deservirii interesului public si al adevarului, PS Varsanufie nu a mai fost abordabil, fiind ocupat cu inventarierea Cabinetului Patriarhal, in calitate de presedinte al Comisiei incredintate cu aceasta misiune. Surprinzator insa, in dimineata aparitiei articolului nostru, marti, 14 august, loctiitorul Patriarhului, IPS Daniel al Moldovei, instalat deja la Palat, i-a convocat de urgenta pe cei patru monahi care au indeplinit la Spital ritualul de ungere cu aghiazma, ulei sfintit si mir. Insa nu pentru a-i consulta si a-l contacta apoi pentru explicatii si clarificari absolut necesare pe medicul Ioanel Sinescu. Nu. Ci pentru a le solicita celor patru, pe un ton mai mult decat autoritar, sa nu mai dea nici un fel de declaratii si chiar sa nege cele afirmate de PS Varsanufie. Ceea nu se poate aplica insa si in fata investigatorilor Parchetului.
Dar operatiunea de acoperire a lui Sinescu a mers mai departe si ieri, printr-o dezinformare aparuta in cotidianul de mare tiraj “Libertatea”, unde se sustinea ca PS Varsanufie neaga afirmatiile din ZIUA, in ciuda inregistrarii pe care o punem din nou la dispozitia publicului pe site-ul ziarului nostru. In urma explicatiilor cerute de ZIUA Biroului de Presa al Patriarhiei fata de aceasta presupusa afirmatie a Vicarului, Patriarhia Romana a dat ieri un comunicat oficial in care se atesta din nou declaratia initiala a PS Varsanufie privind existenta cel putin a unei operatii in zona abdominala a trupului Patriarhului. Practic, prin aceasta recunoastere cvasioficiala, medicul Ioanel Sinescu trebuie sa dea de urgenta explicatii la Parchet, privind minciuna sa colosala legata de “rezectia endoscopica efectuata in conditii standard”, dar in urma careia Patriarhul a murit subit.

A doua taietura

Este de notat ca, in urma aparitiei acestor noi informatii, surse spitalicesti de la Fundeni au prins curaj si ne-au dezvaluit noi amanunte, inclusiv legate de o a doua incizie, de circa doi centimetri, aflata imediat sub coaste, pe partea dreapta, inca sangeranda atunci cand au incredintat trupul Patriarhului calugarilor sai de la Catedrala. Aceasta dovedeste ca operatia deschisa a necesitat si un drenaj. Insa cauzele mortii nu trebuie cercetate neaparat in conexie cu executia operatiei, ci cu etapa pregatitoare si decizia de a se efectua o anestezie totala, ne-au transmis aceleasi surse. Acestea au confirmat si supozitia aparuta in ziarul “Gardianul”, in care se arata ca hemoragia a fost cea mai probabila cauza a mortii Patriarhului Teoctist. De altfel, cosul de la Reanimare, unde se afla trupul Patriarhului, era plin de tampoane imbibate cu sange. Amintim si declaratiile medicului personal al Patriarhului, dr Nicolae Ursea, care afirma ca Parintelui Teoctist nu i se suprimase cu 72 de ore inainte de operatie administrarea unuia dintre cele mai puternice medicamente anticoagulate, Plavix, aflat pe lista sa pentru o mai buna circulatie a sangelui. Lista consultata si de echipa chirurg Ioanel Sinescu-anestezit Dan Tulbure. In ce-l priveste pe acesta din urma, care, conform lui Sinescu incercase sa-i faca o rahianestezie, dar nu reusise, surse medicale afirma ca, in acest caz, operatia putea si trebuia amanata. (Victor RONCEA)

Operatia putea fi oprita

“In timpul operatiei de prostata pot interveni sangerari. Cauzele sangerarii pot fi locale, cum ar fi un adenom mare sau inflamat, sau generale, de genul tratamentelor antiagregante. Aceste tratamente se iau pentru alte afectiuni, cerebrale sau cardiace, cum e si Plavixul, care trebuie intrerupte cu trei zile inainte de interventia chirugicala. Trebuie facut testul de coagulare si testul de agregare trombocitara, iar chirurgul si anestezistul stabilesc momentul operatiei. In momentul in care pacientul sangereaza, medicul nu se mai poate orienta in campul operator. Si atunci solutia este ori sa convertesti interventia endoscopica in operatie deschisa, ori pur si simplu opresti interventia si o reiei peste o zi, doua sau o saptamana”, a declarat pentru “Gardianul” dr. Ion Luchian, medic primar urolog. (L.I.)

Comunicat de la Patriarhie

Mentionam urmatoarele: afirmatiile Preasfintitului Varsanufie, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, cuprinse in articolul mentionat, sunt in conformitate cu cele declarate de Preasfintia Sa redactorului ZIUA. In data de 15 august intr-un cotidian national i-a fost atribuita Preasfintiei Sale o afirmatie in contradictie cu cea aparuta in cotidianul ZIUA si pe care Preasfintitul nu a facut-o niciodata. Aceasta apartine redactorului care a semnat respectiva stire.
Biroul de Presa al Patriarhiei
Vezi si: Patriarhul a fost taiat si anesteziat, impotriva vointei sale. PS Vicentiu l-a abandonat pe Patriarh in Spital
Ultimele trei zile ale Parintelui Teoctist
DECLARATIE MARTOR Descarca » Asculta »
Costel Calapod dezvaluie, in exclusivitate pentru ZIUA, imprejurarile in care Patriarhul Teoctist a luat decizia sa se opereze si momentele de dinainte ca acesta sa ajunga pe masa lui Sinescu
Spalarea lui Sinescu si Armaghedonul lui Daniel

FOTO/VIDEO Doi ani de la disparitia Prea Fericitului Patriarh Teoctist. Cum a fost la Patriarhie

La doi ani de la moartea subita a Prea Fericitului Parinte Teoctist, familia si apropiatii Patriarhului au organizat o slujba de pomenire, sambata, la Catedrala Patriarhala
Daca in urma cu 24 de luni, lacasul din Dealul Mitropoliei era plin de oficialitati politice si reli­gioase, de data aceasta, la chemarea nepoatelor lui Teoctist, Stela si Maricica Popescu, a raspuns doar o mana de oameni care a tinut sa omagieze me­moria robului lui Dumnezeu, dupa cum isi spunea siesi PF Teoctist. Dintre toti episcopii bucuresteni, a fost prezent doar Preasfintitul Ciprian Campineanul, Episcop Vicar patriarhal, care a tinut slujba de po­menire. Vincentiu Plo­iesteanul, prezent si el la Patriarhie, a plecat in graba chiar inainte de inceperea ceremoniei, chemat de alte probleme, in teritoriu. In schimb, cativa preoti, calugari si monahi, veniti din intreaga tara alaturi de simpli credinciosi, au comemorat amintirea Patriarhului, alaturi de membri ai familiei acestuia. Ziaristii prezenti au anuntat ca vor publica, in curand, o lucrare in memoriam despre viata si moartea Patriarhului Teoctist. Membrii Bisericii oficiale, care s-au grabit sa plece imediat dupa slujba, au organizat si ei o masa de parastas dar credinciosii au preferat sa stea alaturi de familie lasand sala Patriarhiei goala. (Vezi Foto si ZIUA)
Vezi si Blog Roncea: Batjocura la Parastasul de un an al Patriarhului Teoctist



VESNICA POMENIRE. Parastasul Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist la doi ani de la moartea sa subita VIDEO

Voi reveni maine cu amanunte si comentarii!

SLUJBA DE POMENIRE a Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist la doi ani de la moartea sa

Slujba de pomenire, astazi, pentru Fericitul întru adormire Părintele Patriarh Teoctist la comemorarea a doi ani de la trecerea sa la cele veşnice

Sâmbătă, 25 iulie 2009, după Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, de la orele 12.00, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop Vicar patriarhal, va săvârşi o slujbă de pomenire pentru Fericitul întru adormire Părintele Patriarh Teoctist la comemorarea a doi ani de la trecerea sa la cele veşnice.

Vor participa preoţi, monahi, monahii, membri ai familiei Părintelui Patriarh Teoctist şi alţi credincioşi din Bucureşti şi din ţară.
Despre viata si moartea Patriarhului

GROPARUL PATRIARHULUI TEOCTIST, chirurgul Asa-Sinescu, se crede "aghiotantul lui Dumnezeu"

Extrase din ultimul numar al revistei Q Magazine

Sinescu, 
aghiotantul lui Dumnezeu
Text: Raluca Botezatu / Foto: Bogdan Dinca

CV-ul lui masoara 63 de pagini. „Cat lucrarea mea de licenta!”, imi spunea o prietena careia i l-am aratat. Dar, oricum, asta-i fleac in ochii lui Dumnezeu! Dumnezeu are cu el alte afaceri. De zeci de ani si l-a facut aghiotant, incredintandu-i cele mai crancene trante cu moartea. Pe semne ca ii este unul dintre favoriti din moment ce i-a dat pe mana mii de vieti. Era musai ca si el sa se ridice la nivelul asteptarilor. Si uite asa a devenit Ionel Sinescu unul dintre cei mai buni medici urologi ai lumii.

MARELE PLAGIATOR SI UCIGASUL LUI TEOCTIST

Ionel Sinescu n-a sarit niciodata calul in ceea ce priveste evolutia profesionala. A fost al naibii de rabdator, a asezat caramida peste caramida, ca cel mai cinstit dintre zidari. Asta nu l-a ocolit de rivali. El este „marele plagiator” din medicina romaneasca! El este cel care l-a „omorat” pe Patriarhul Teoctist! Ce vreti mai mult decat atat? Cei care l-au zgandarit n-au fost niste pitici, nu s-au multumit cu jumatati de masura. Au taiat pana la os, adanc, dintr-o singura miscare, asemeni unor chirurgi senili, hodorogiti in contemplarea suferintei umane. Doar ca eforturile lor au fost avortate cam iute pentru atata precizie. Moartea Patriarhului nu ar fi putut fi evitata nici de cel mai bun chirurg din lume. Asta s-a demonstrat usor. Cu toate acestea, valurile produse in presa nu i-au fost indiferente medicului cu zeci de ani de experienta in spate.
Acuzatia de plagiat se producea in urma cu doi ani. Era perioada in care se punea in discutie cum ca doctorul Ionel Sinescu ar fi putut deveni rectorul Universitatii Carol Davila din Iasi si, totodata, membru al Academiei de Stiinte Medicale. Era extrem de greu de acceptat pentru o serie dintre colegii de breasla. Si atunci s-au pus niste rotite in miscare: „Un foarte mic grup de ziaristi de la Gardianul au fost angajati in aceasta actiune de defaimare a mea. Lor li s-au adaugat doua articole in ziarul Ziua, articole care nu erau decat o sinteza a celor aparute in Gardianul. Restul presei nu m-a acuzat niciodata de plagiat si nu s-a pus niciodata problema aceasta nici la Comisia de Etica, nici la Universitate si nici in justitie. Nu cred ca o intreaga categorie profesionala, cum este cea medicala si care este la varf, ar fi putut sa ma voteze si sa devin membru titular al Academiei de Stiinte Medicale ca plagiator sau membru al Academiei Romane. A fost o inscenare stimulata in diferite moduri. Iar cei care au facut-o se stiu, imi sunt colegi! Va inchipuiti ca, daca eu as fi stiut ca macar 1% din ceea ce se spune despre mine este adevarat, as fi plecat din sistemul medical.” Cele doua publicatii au fost actionate in instanta, iar medicul Sinescu a castigat procesul. (FALS – procesul e in derulare – nota mea)

JOACA DE-A DOAMNE-DOAMNE

„Am simtit de multe ori ca ma joc de-a 
Dumnezeu!” Doctorul Sinescu mi-a recunoscut asta cu o oarecare sfiala, sfiala credinciosului nepracticant. Crede, pentru ca a nu crede inseamna a deveni plumb, inseamna sa zaci rupt si rigid, inert pe vecie. Fara a crede, in ciuda tuturor eforturilor lui si a stiintei nemasurate pe care si-a insusit-o in ani, trupurile, corpurile pe care le manuieste cu maxima precizie pe masa de operatie ar deveni cu toate sarcofage cu manere de metal…

Doamne iarta-ma! - nota mea

DR SINESCU, medicul care a executat operatia Patriarhului Teoctist, poreclit Asa-sinescu sau Uro-plagiatorul, vrea sa ajunga in Academia Romana

Ionel Sinescu, acuzat de plagiat, vizeaza un post in Academia Romana

Dr Ionel Sinescu – autorul executorul operatiei Teoctist, in foto alaturi de dr Dan Tulbure, anestezistul final -isi doreste un post in Academia Romana. Si asta in conditiile in care, potrivit Antena 3, lumea medicala e de parere ca evolutia carierei sale s-ar baza pe un tratat ce nu poate fi gasit in colectiile Bibliotecii Nationale sau cele ale Bibliotecii Centrale Universitare. Mai mult, o editura americana a anuntat ca nu a autorizat reproducerea unui tratat pe care Sinescu l-a publicat sub semnatura sa.
Ziarele “Ziua” si “Gardianul” au relatat despre doctorul Ionel Sinescu ca, in lucrarea sa, “Urologie clinica”, din 1998, a copiat fragmente intregi si grafice dintr-o carte aparuta in Statele Unite, in 1957. Dovada a aparut in momentul in care editura americana in cauza a anuntat ca nu a autorizat reproducerea.
In plus, asemanarile dintre cele doua lucrari sunt izbitoare, intrucat titlurile capitolelor sunt identice, iar frazele de inceput ale acestora difera doar ca topica. Profesorul Sinescu s-a aparat, explicand ca nu a pretins niciodata ca lucrarea sa ar fi originala, chiar daca a semnat-o si a trecut-o in propriul CV.
Cea de-a doua acuzatie de plagiat a doctorului a aparut la lucrarea “Ghidul medicului de urgenta”, semnata de fostul Ministru al Sanatatii, Mircea Beuran, o traducere dupa un ghid medical international la care a colaborat si Ionel Sinescu.
Lucrarea a fost plagiata aproape in intregime, iar autorul ei a fost sanctionat in urma unor sesizari aparute in presa centrala. Ionel Sinescu a refuzat sub orice forma sa recunoasca faptul ca a fost si el autor, desi pe volum se regaseste semnatura sa, in calitate de colaborator. Colaborarea i-a adus sanctiuni administrative, intrucat i-a fost suspendat timp de doi ani dreptul de inscriere in concurs, indrumare si control in invatamant, a mai precizat Antena 3. (ZIUA Online – C.G.S.)

Mai jos o mica parte din
DOSARUL TEOCTIST
RUSINE IN BREASLA MEDICALA: COLEGIUL MEDICILOR I-A SPALAT COMPLET PE DOCTORII SINESCU SI TULBURE
Colegiul Medicilor din Romania, prima concluzie: “Operatia a reusit, pacientul e mort”
Care este adevarul privind moartea Patriarhului? » Sforarii anti-ortodocsi care si-au dorit moartea Patriarhului » Un istoric neocomunist si satanismanean: Cristian Vasile » Pe mainile cui au ajuns Arhivele Nationale – Dobrincu, alt actor din trupa Tismaneanu » CNSAS a ajuns stat in stat? » Cine l-a “terminat” pe Patriarh » Plagiatorul Sinescu falsifica si o presupusa Adeziune a Asociatiei Romane a Urologilor » Cand Minciuna sta cu Presedintele la masa » Filmul ultimei zile din viata Patriarhului pe minute si ora reala a mortii: 13.30! » Politia se face ca ancheteaza cazul mortii Patriarhului » Radio Romania Actualitati despre moartea Patriarhului la Emisiunea “Luminile noptii” – (audio) » Minciunile lui Sinescu » Potrivit legislatiei, moartea Patriarhului este suspecta » Patriarhia si PS Varsanufie confirma: a existat cel putin o taietura » Slujbasii lui Daniel Ciobotea ataca ziarul Curentul » Daniel al Moldovei ascunde adevãrul despre moartea Patriarhului » Hemoragia, cea mai probabila cauza a mortii Patriarhului » Patriarhul a fost taiat si anesteziat, impotriva vointei sale. PS Vicentiu l-a abandonat pe Patriarh in Spital » Ante-pronuntarea aberanta a Comisiei de bioetica a Colegiului Medicilor » PS Vicentiu Ploiesteanul contrazice fara probe martorii oculari: “Patriarhul a murit spovedit ºi împãrtãºit” » PS Vicentiu Vasile Grifoni ataca in 7Plus » Sinescu incearca sa faca uitate erorile din cazul Patriarhului » S-a redeschis «cel de-al doilea front» impotriva Bisericii » Ancheta penala asupra mortii Patriarhului » Moartea Patriarhului, anchetata medical » Misterele mortii Patriarhului » Realitatea TV despre Dosarul Anchetei » Presa libera a pornit anchetarea mortii Patriarhului » Patriarhul României ºi rãzboiul secret pentru Basarabia » Despartirea de Parintele nostru » CIVIC MEDIA a facut Plangere penala in cazul mortii Patriarhului » Sinescu se disculpa si arata spre Tulbure » Fisa Mortii Patriarhului – Sinescu si “Adevarul” incalca normele confidentialitatii si Legea pacientului – FOTO » “E absolut esential ca noul Patriarh sa nu fie obiect de santaj” » Chirurgii Patriarhului au incalcat legea in cel putin doua randuri » Legile incalcate in cazul decesului in spital al Patriarhului » Parlamentarul Sorin Paveliu cere Ministerului Sanatatii sa sesizeze Parchetul » Interviul BBC cu Sorin Paveliu despre operatia suferita de Patriarhul Teoctist – AUDIO » BBC: Despre Patriarhul Teoctist cu scriitorul Artur Silvestri – AUDIO » Minciunile anti-Teoctist » Colegiul Medicilor a hotarat: operatia a reusit, pacientul e mort » INCREDIBIL! Dr Ioanel Sinescu: acest sfarsit “era previzibil” – VIDEO » Cauzele mortii Patriarhului in viziunea medicului sau curant » Spalarea lui Sinescu si Armaghedonul lui Daniel » DEZVALUIRI: Patriarhul a murit cu zile – Text si AUDIO » Moartea Patriarhului sub ancheta ZIUA – Text si AUDIO » Moartea Patriarhului, anchetata medical » Intrebari la moartea Patriarhului » Realitatea TV despre Dosarul Anchetei – Text si VIDEO » Patriarhul la Antena 3 – Ancheta si inmormantarea – Text si VIDEO » Presa libera a pornit anchetarea mortii Patriarhului » Patriarhul României ºi rãzboiul secret pentru Basarabia » Despartirea de Parintele nostru » Realitatea TV: Soferul Patriarhului declara ca Teoctist a murit pe la ora 3 – VIDEO » Ultimele trei zile ale Parintelui Teoctist – Text si AUDIO » Ofensiva lui Sinescu: Operatiunea “Premiera” » Gardianul: Bluf-ul lui Sinescu si blocajul lui Ursea » Curentul: Clinica Fundeni in vizorul Parchetului » Jurnalul National: Teoctist si contradictia lui Basescu » Bichir: Alegerea Patriarhului si masoneria » Ciachir: Incompatibilitatea dintre Ortodoxie si Masonerie » EvZ: Misterele mortii Patriarhului » Laicii din Colegiul Electoral Bisericesc in atentia CNSAS » EvZ: Secretul Mitropolitului Moldovei: fratele cel mare sustine ca Daniel a fost securist sub acoperire si ca este “un demon” » Sfantul Sinod: Masoneria, dusman al lui Dumnezeu » EXCLUSIVITATE: Secretul Patriarhului, posibil mobil al crimei?
La sase luni de la moartea Patriarhului, adevarul ramane ascuns Civic Media, 29 ianuarie 2008
Acum cîteva zile, un amic îmi propunea să facem un sondaj în presă: unde merge Teoctist, în Rai sau în Iad? După o săptămînă, nici nu mai e nevoie de aşa investiţie: ştim sigur că merge în uitare, tocmai pentru că n-a atins sufletul nimănui.” Lucian Mindruta, “Patriarhul Pittis”, “Dilema Veche”, Anul IV, nr.183, 13 august 2007 Patriarhul Teoctist a murit in urma cu exact sase luni pe patul de operatie al Clinicii de Urologie a Spitalului Fundeni in urma unei “interventii minore” de adenom de prostata, dupa cum a fost descrisa de medicii care l-au operat, dr chirurg Ioanel Sinescu si dr anestezist Dan Tulbure. In loc sa se intrebe care sunt exact cauzele mortii sale, unii ierarhi s-au invrednicit mai degraba sa sarbatoreasca trecerea Parintelui Teoctist la cele sfinte pentru a netezi calea alegerii unui nou Patriarh. In urma sesizarii Asociatiei Civic Media si a dezvaluirilor din presa s-au declansat trei anchete oficiale. Intre timp, autorii investigatiilor care au demonstrat existenta mai multe incalcari ale Codului de Deontologie Medicala si a prevederilor legale in vigoare au fost reclamati de catre Sinescu la Clubul Roman de Presa. Civic Media va prezinta azi stadiul cercetarilor in cazul Teoctist-Sinescu. Asteptam cu incredere rezultatul final al anchetelor asupra mortii regretatului PF Patriarh Teoctist. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Moartea Patriarhului Teoctist, o conspiratie musamalizata
George Roncea, Ziarul Ziarul, 2007-12-11
La patru luni de la moartea suspecta a Patriarhului Teoctist, procurorii Parchetului Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti sustin ca expertiza medico-legala a IML stabileste ca “demersurile medicale au fost legale”. Pana acum, doar presa a fost in masura sa prezinte probe de netagaduit care arata ca, incepand cu Vicentiu Ploiesteanu, ierarh BOR, si incheind cu doctorul Sinescu, toate personajele implicate au ascuns adevarul despre circumstantele mortii Patriarhului.
Minciunile lui Sinescu l-au scos nevinovat. Patriarhul, operat de doua oriGardianul, 19 octombrie 2007
Tratamentul cu Plavix pe care il urma Teoctist nu a fost suspendat cu 72 de ore inainte de interventia chirurgicala, fapt care a provocat hemoragia. Insa medicii care au anchetat cazul refuza sa accepte acest lucru drept cauza a mortii Patriarhului.
Filmul interventiei chirurgicale suferita de Patriarh confirma ipotezele lansate de ziarul “Gardianul”. ]
Teoctist a fost operat de doua ori. Prima interventie a fost endoscopica, iar cea de-a doua, o operatie deschisa, din cauza hemoragiei care s-a declansat la circa doua ore dupa interventia initiala. Mai mult, Teoctist a suferit doua anestezii generale in mai putin de trei ore, fapt care nu a facut decat sa-i agraveze starea. Potrivit presedintelui Comisiei de jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania, Gheorghe Borcean, prof.dr. Dan Tulbure a incercat de trei ori sa-i faca Patriarhului rahianestezia, recomandata in cazul varstei si morbiditatii pacientului, insa nu a reusit sa patrunda in spatiul rahidian.
Colegiul Medicilor: Operatia a reusit, Patriarhul a muritVictor RONCEA, Ziua, 19 octombrie 2007– Chirurgul Ioanel Sinescu si anestezistul Dan Tulbure au fost spalati de colegii de breasla *
De vina a fost PF Teoctist pentru ca era prea batran Comisia de jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania si-a aparat ieri colegii care l-au operat pe Patriarhul Teoctist pana la spalarea lor totala, sfidand evidente si folosindu-se de minciuni demontate deja de anchetele presei independente. Chirurgul Ioanel Sinescu si anestezistul Dan Tulbure – de la Spitalul Fundeni din Bucuresti – nu ar fi vinovati de decesul Patriarhului, a sustinut Comisia. Concluzia comisiei conduse de Gheorghe Borcean – un chirurg de la Caransebes – a fost cea banuita atat de ziaristii de investigatii care au cercetat circumstantele mortii suspecte a Patriarhului cat si de medicii onesti: operatia a fost perfecta, de vina este mortul.
Sinescu – “Terminatorul” Patriarhului Teoctist, “spălat” de colegiGeorge Roncea, Curentul, 19 octombrie 2007
Ieri, Comisia de Jurisdicţie a Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România a decis prin vot unanim “că prof. dr. Ionel Sinescu şi prof. dr. Dan Tulbure nu se fac vinovaţi prin actele lor medicale, prin omisiuni sau pasivitate şi nici prin excese, la decesul pacientului lor, Prea Fericitul Patriarh Teoctist, care, de bunăvoie şi în deplină cunoştinţă, li s-a încredinţat cunoscându-şi şi apreciindu-şi informat situaţia medicală, precum şi riscurile la care se expunea”. Am citat din Comunicatul oficial al Comisiei de Jurisdicţie, urmat de ieşirea publică a vicepreşedintelui Dr. Gheorghe Borcean.
PF Teoctist avea un nodul la plamaniVictor RONCEA, Ziua, 16 octombrie 2007
Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 au dispus efectuarea unei expertize medico-legale menite sa elucideze imprejurarile in care s-a produs decesul regretatului Patriarh Teoctist. Expertiza dispusa de anchetatori va fi facuta de Institutul de Medicina Legala Mina Minovici pe baza actelor medicale intocmite in perioada in care Prea Fericitul Parinte s-a aflat internat la Spitalul Fundeni, unde acesta a murit subit dupa ce a suferit o interventie chirurgicala “banala” executata de echipa chirurgului Ioanel Sinescu, informeaza “Gardianul”. ZIUA va prezinta, in premiera, rezultatul radiografiei efectuata in seara dinaintea mortii.
Moartea suspecta a Patriarhului Romaniei, PF Parinte Teoctist, se apropie de ceasul adevaruluiCivicMedia, 15 octombrie 2007
Dosar: CARE ESTE ADEVARUL PRIVIND MOARTEA PATRIARHULUI?
Omerta medicilor in cazul «Teoctist». Procurorii cer o expertiza medico-legala proprie Procurorii Parchetului de pe lânga Judecatoria sectorului 2 au dispus efectuarea unei expertize medico-legale menite sa elucideze imprejurarile in care s-a produs decesul Patriarhului Teoctist. Expertiza dispusa de anchetatori va fi facuta pe baza actelor medicale intocmite in perioada in care inaltul prelat s-a aflat internat la Spitalul Fundeni, institutie spitaliceasca unde acesta a murit dupa ce a suferit o interventie chirurgicala. Institutul de Medicina Legala Mina Minovici are la dispozitie o luna pentru finalizarea acestei expertize, a carei efectuare a fost dispusa de procurori pentru ca procedura intocmirii unui certificat medico-legal de deces, obligatorie in cazul decesului unei persoane aflate in ingrijirea unei institutii spitalicesti, nu a fost respectata in cazul Patriarhului.
PRIMELE ANUNTURI OFICIALE DUPA DOUA LUNI DE LA MOARTEA SUSPECTA A PARINTELUI PATRIARH TEOCTIST
Medicii care l-au operat pe Preafericitul Părinte Teoctist vor fi audiaţi, după data de 15 octombrie, la comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, informeaza Realitatea TV. Chirurgul Ioanel Sinescu, medicul urolog care l-a operat pe Preafericitul Părinte şi dr Dan Tulbure, medicul care a efectuat anestezia, vor fi înştiinţaţi să se prezinte la comisia de audieri. Celor doi le vor fi prezentate dosarele întocmite de comisiile de experţi, formate din medici urologi şi de terapie intensivă. In urma sesizarii Asociatiei Civic Media, Parchetul General a incredintat Politia sa deschida o ancheta, în cadrul cariea au fost audiate cadrele medicale care au participat la intervenţia chirurgicală si alti martori ai nefastului eveniment. Realitatea TV sustine, fara sa citeze nici o sursa, ca politistii “nu vor continua ancheta până când comisia de disciplină a Colegiului Medicilor nu se va pronunţa în acest caz”. “Dosarele – care? (nota ACM) – le vor fi prezentate celor doi medici, pentru ca aceştia să formuleze la rândul lor un punct de vedere”, mai publica pe site Realitatea TV.
Patriarhul Teoctist “terminat” de un mason?George Roncea, Curentul, 27 august 2007
Muşamalizarea anchetei morţii Patriarhului şi semnalele apărute în ultima vreme în presa centrală ridică noi semne de întrebare asupra lui Sinescu.
Dorin Dobrincu – neoprotestant!George Roncea, Curentul, 24 august 2007
Am primit la redactie, de la “Prietenul Lui Mircea Dinescu”, o completare cu privire la materialul publicat ieri de CURENTUL, intitulat “Cabala lui Vîntu în B.O.R.”. Materialul este destul de vast şi se referă la Dorin Dobrincu, “istoricul” indicat drept sursă a pseudo-dosarului Patriarhului Teoctist de către ciracii lui Vîntu. Documentul descrie activitatea lui Dobrincu şi oferă detalii inedite care clarifică şi motivaţiile strict personale ale “războiului” său cu Biserica Ortodoxă.
Filmul mortii PatriarhuluiZiua, 14 august 2007
ZIUA va prezinta in exclusivitate minut cu minut ultima zi din viata PF Teoctist, ora mortii – 13.30 si o noua marturie privind incizia ascunsa de dr. Sinescu

Fisa mincinoasa oferita presei de Sinescu (foto adevarul.ro) (JPG, 103 kB)

Datele complexe stranse de echipa de investigatii a ziarului ZIUA in scopul aflarii adevarului in cazul mortii Patriarhului ne permit sa oferim azi opiniei publice si reprezentantilor statului – fie ca vorbim de Parchet, fie de serviciile speciale interesate in aparare a intereselor nationale – imaginea completa a imprejurarilor decesului intempestiv al Prea Fericitului Parinte Teoctist.
Operatia endoscopica a Patriarhului putea fi inregistrata videoGardianul, 21 august 2007
Daca medicii ar fi vrut, operatia endoscopica putea fi inregistrata videoInterventia endoscopica putea fi inregistrata, aparatul fiind dotat cu o camera video. Acest lucru nu s-a facut insa, lasand intre zidurile de la Fundeni secretul mortii Patriarhului. Directorul spitalului sustine ca filmarea nu s-a facut deoarece a fost considerata o operatie de rutina
Slujbasii lui Daniel Ciobotea ataca CURENTULGeorge Roncea, Curentul, 20 august 2007
Campania pentru elucidarea conditiilor misterioase ale disparitiei Patriarhului Teoctist si aparitia in presa a dezvaluirilor au determinat reactii dure ale apropiatilor lui Daniel Ciobotea, cel care se vizeaza deja pe scaunul patriarhal.Biroul de Presa si Comunicatii al BOR a trimis pe adresa publicatiei CURENTUL, in data de 17 August un Comunicat care se doreste a fi un fel de Precizare – dupa titlu. De precizat precizeaza ceva textul emanat de la Palat, vom vedea imediat ce.
Patriarhia asteapta ancheta Colegiului MedicilorZiua, 17 august 2007
Apreciem interesul cotidianului Ziua, precum si al altor institutii media, pentru lamurirea aspectelor legate de trecere la Domnul a Fericitului intru adormire Parintele nostru Patriarhul Teoctist. Nu putem fi insa de acord cu speculatiile din articolul semnat de d-l Victor Roncea, aparut in cotidianul Ziua din data de 16 august a.c., prin care incearca sa acrediteze un neadevar privind o presupusa “lege a tacerii” – atribuita gratuit si tendentios Inalt Prea Sfintitului Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si Loctiitor de Patriarh – in legatura cu interventia chirurgicala.
Patriarhia confirma: a existat o taieturaZiua, 18 august 2007
Omerta lui Daniel a fost sparta de Varsanufie * Printr-un comunicat oficial al Biroului de Presa al Patriarhiei, PS Varsanufie, Vicar Patriarhal, isi mentine afirmatiile publicate in ZIUA
Dezvaluirile publicate de ZIUA privind faptul ca Patriarhul Teoctist nu a fost operat prin rezectie endoscopica, dupa cum sustine chirurgul Ioanel Sinescu, ci prin interventie deschisa, taietura fiind de circa 10-15 cm, au starnit rumoare atat la Patriarhie cat si in lumea medicala.
A fost taiatZiua, 14 august 2007
ZIUA a descoperit inca o minciuna din sirul servit de echipa Sinescu-Tulbure: Patriarhul Teoctist nu a fost operat prin rezectie endoscopica, ci prin operatie deschisa, impotriva vointei sale Declaratia Prea Sfintitului Varsanufie Prahoveanul (MP3, 630 kB) Descarca »
Ministerul trebuie sa sesizeze Parchetul in cazul PatriarhuluiZiua, 8 august 2007
Sorin Paveliu, membru al Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, declara ca s-a incalcat legea privind manipualrea cadavrelor, fapta ce poate fi sanctionata cu trei ani de inchisoare Doctorul Sorin Paveliu, membru al comisiei de sanatate din Camera Deputatilor, sustine, intr-un interviu acordat BBC, ca in cazul decesului Patriarhului Teoctist a existat o serie intreaga de disfunctionalitati. Medicul Paveliu este de parere ca Parchetul ar trebui sa se autosesizeze intrucat a fost incalcata legea privind manipularea cadavrelor, autopsia in cazul PF Teoctist fiind, in opinia sa, obligatorie. Incalcarea acestei legi atrage dupa sine o sanctiune penala de la 1 la 3 ani. Prezentam in continuare cele mai importante pasaje din interviul acordat BBC de catre medicul Sorin Paveliu in calitate de parlamentar.
Colegiul Medicilor Bucuresti -avocatul lui SinescuZiua, 8 august 2007
Comisia aflata sub tutela lui Sorin Oprescu n-a gasit nici o greseala in actul medical si vrea sa-i pedepseasca pe medicii care si-au permis sa critice interventia mortala asupra Patriarhului.
Plangere penala pentru moartea PF TeoctistZiua, 8 august 2007
Avocatii Asociatiei Civic Media au inaintat ieri Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, o plangere penala in vederea verificarii imprejurarilor neclare in care Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Romaniei, a fost internat si a decedat subit in Spitalul Clinic Fundeni, in timpul sau in urma unei interventii chirurgicale executate de catre echipa dr. Ionel Sinescu si dr. Dan Tulbure.
Cauzele mortii PatriarhuluiZiua, 7 august 2007
Profesorul Nicolae Ursea dezvaluie ca PF Teoctist se afla in plin tratament cu Plavix, un anticoagulant puternic, care trebuia obligatoriu intrerupt cu 72 de ore inainte de operatie Medicul personal al Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, prof dr Nicolae Ursea, revine in premiera cu precizari despre problemele medicale ale Patriarhului si moartea sa. Materialul publicat de ZIUA vineri, 3 august, sub titlul ales de noi “Acuzatie Capitala”, a reusit sa declanseze doua anchete asupra mortii Patriarhului: una din partea Colegiului Medicilor si o a doua din partea Ministerului Sanatatii.
Ofensiva lui SinescuZiua, 6 august 2007
Medicul Ionel Sinescu, cel care l-a convins pe Patriarh ca are nevoie sa faca o operatie de prostata, soldata cu decesul Prea Fericitului Parinte Teoctist, se afla intr-o continua operatiune de spalare a imaginii sale, la care isi aduce contributia, din pacate, si o parte a presei. Astfel, posturi de televiziune au titrat sambata despre “operatia in premiera” care se desfasura la Fundeni sub bisturiul nefast al lui Sinescu.
Secretul PatriarhuluiZiua, 6 august 2007 (MP3, 1799 kB) Descarca »
PF Teoctist dorea sa confere Mitropolia Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan, pozitie care l-ar fi transformat pe actualul Mitropolit al Olteniei in favorit in fata lui IPS Daniel Dintr-o noua precizare facuta de Costel Calapod, soferul si apropiatul Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, aflam despre Testamentul Patriarhului si despre favoritul sau pentru preluarea fraielor Bisericii Ortodoxe Romane. Un amanunt tulburator ne provine si de la alte surse, bisericesti, care afirma ca Patriarhul pregatea o schimbare spectaculoasa in organizarea Bisericii: impartirea atributiilor sale. Prea Fericitul dorea sa pastreze din toate prerogativele sale pe cele de Patriarh si Arhiepiscop al Bucurestilor si sa confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan, in prezent Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei.
Ultimele trei zile ale Parintelui TeoctistZiua, 6 august 2007 (MP3, 10736 kB) Descarca » – Costel Calapod dezvaluie, in exclusivitate pentru ZIUA, imprejurarile in care Patriarhul Teoctist a luat decizia sa se opereze si momentele de dinainte ca acesta sa ajunga pe masa lui Sinescu Soferul si apropiatul Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, Costel Calapod, povesteste in exclusivitate pentru ZIUA, ultimele trei zile de viata ale Patriarhului. Din acest interviu aflam ca Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane ramasese in aceste zile complet singur la Palat, doar cu cele doua maici, doi calugari si soferul sau, toti ceilalti prelati sau apropiati fiind in concediu, unii chiar plecati din tara.
Moartea sub anchetaZiua, 4 august 2007Declaratie 1 (MP3, 2778 kB) » Declaratie 2 (MP3, 2871 kB) » Declaratie 3 (MP3, 1354 kB) »
Dupa dezvaluirile profesorului Ursea din ZIUA, Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii au inceput investigatiile la Spitalul Fundeni * Procurorii asteapta verdictul doctorilor pentru a se apuca de treaba
Clinica Fundeni, în vizorul ParchetuluiGeorge Roncea, Curentul, 3 august 2007
Alerta din CURENTUL a dus la declanşarea anchetării oficiale a morţii Patriarhului Teoctist. Clinica Fundeni este în vizorul autorităţilor. Presa centrală a demarat investigaţii de amploare despre circumstanţele dubioase ale decesului. CURENTUL cere şi Parchetului să cerceteze felul în care a fost executată intervenţia chirurgicală la Spitalul Fundeni. Biserica Ortodoxă Română susţine elucidarea cazului decesului Părintelui Patriarh. În biserici a fost pomenit ieri, la Liturghie, Patriarhul Teoctist. Moartea dubioasă a acestuia – sub cuţitul “terminatorului” Sinescu – revoltă clerul şi credincioşii.
Medicul Patriarhului: NU trebuia operat!Ziua, 3 august 2007 (MP3, 1408 kB) Descarca » – Echipa doctorului Sinescu a incalcat cele mai elementare reguli medicale * Medicul personal al Patriarhului, care-l ingrijea de 21 de ani, sustine ca pacientul sau a murit cu zileAcuzatie capitala! Anchetă privind moartea Patriarhului!George Roncea, Curentul, 1 august 2007
• Cerem Ministerului Sănătăţii, autorităţilor statului, să lămurească circumstanţele decesului Patriarhului • Felul în care acesta s-a stins din viaţă este doar un exemplu de deficienţă instituţională sau altceva? • CURENTUL adresează opiniei publice şi autorităţilor o serie de întrebări legitime la care se impune un răspuns imediat şi oficial • Patriarhul Teoctist nu era un simplu ierarh, ci şi un important lider al unui vast joc geopolitic • Datorită implicării sale în “războiul de pe frontul de est”, Teoctist a fost ţinta unor campanii demolatoare orchestrate pe tipicul contramăsurilor operative specifice serviciilor moscovite • Un şir de minciuni plecate din zona “experţilor” medicali pune în discuţie probitatea acestora şi calitatea actului medical • Patriarhul a fost practic abandonat în ultima perioadă • Toţi apropiaţii săi susţin că acesta era perfect lucid şi muncea cu vigoare • Cine şi de ce l-a grăbit către spitalul morţii?
Politia se face ca ancheteaza cazul mortii PatriarhuluiGardianul, 23 august 2007
Anchetele Ministerului Sanatatii, Colegiului Medicilor si Procuraturii, ingropate alaturi de TeoctistLa 22 de zile de la moartea Patriarhului, nici o autoritate nu a demarat cercetarile. Politia sectorului 2 a trimis doar o cerere Institutului Fundeni, prin care solicita anumite documente, insa conducerea spitalului sustine ca cererea nu are nici un termen. Desi au trecut 22 de zile de la moartea Patriarhului, nici o autoritate nu s-a sinchisit sa demareze, cu adevarat, cercetarile. Politia sectorului 2 abia s-a indurat sa trimita o cerere Institutului Fundeni, prin care solicita punerea la dispozitie a documentelor in vederea inceperii anchetei. Si cam asta a fost tot, pentru ca de la momentul decesului lui Teoctist pana in prezent nu s-a desfasurat nici o audiere.
Hemoragia, cea mai probabila cauza a mortii Patriarhului TeoctistGardianul, 15 august 2007
Imprejurarile mortii Patriarhului nu au fost inca elucidate. Problemele in cazul interventiei chirurgicale efectuate de profesorul Sinescu au aparut, se pare, din cauza sangerarii, care a condus, in final, la decesul pacientului.Ultimele dezvaluiri legate de moartea lui Teoctist, publicate in ziarul «Ziua», arata ca acesta avea semnul unei operatii de aproximativ 10-15 cm pe abdomen. Afirmatia a fost facuta de cei patru calugari care au spalat trupul Patriarhului cu agheazma dupa decesul acestuia. Cicatricea nu avea cum sa existe, avand in vedere ca profesorul Sinescu a precizat ca interventia chirurgicala a fost una endoscopica, si nu operatie deschisa. Aparitia cicatricei sugereaza ca, in fapt, Patriarhul a suferit, dupa rezectia endoscopica, si o operatie deschisa. Operatia deschisa a fost necesara, se pare, in urma sangerarii, care l-a obligat pe medic sa treaca la opreatia deschisa.
Download Free Verizon Ringtones Online. | Thanks to Best CD Rates, Bank Deals and Bad Credit

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova