Posts Tagged ‘Prof Univ Dr Nae Georgescu’

Ion Cristoiu se implica pentru salvarea Casei lui Eminescu de la Varatec. Emisiune “La Taifas cu Ion Cristoiu”, sambata, 24 martie, ora 23.00, B1 Tv, cu Cristina Casapu, Nae Georgescu si Victor Roncea

Astazi, de la ora 23.00, maestrul Ion Cristoiu abordeaza frontal, in emisiunea sa de la B1 TV, “La Taifas cu Ion Cristoiu”, problema inca nerezolvata a salvarii Casei lui Eminescu de la Varatec. Invitati: Cristina Casapu, militanta, Prof Univ Dr Nae Georgescu, eminescolog, Victor Roncea, jurnalist.

Emisiunea poate fi urmarita in direct si pe internet, la adresa b1.ro/live

„Când am venit prima oară (n. la Văratec), trăia încă măicuţa care a fost stareţă înaintea maicii Nazaria, maica Pelaghia, care a trăit 102 ani. Eu am cunoscut-o când avea o sută de ani. Deci, asta era acum 25 de ani, ea trăise cel puţin 30 de ani în secolul trecut, ălălalt. Şi-i aducea aminte pe Creangă şi pe Eminescu, care veneau aici. Ea ne-a povestit cu gura ei, îşi amintea de hainele de şiac ale lui Creangă, tot acelea de care vorbea şi Iacob Negruzzi, în amintirile lui, dacă vă amintiţi. Şi venea cu Eminescu, care, zicea ea, avea de obicei o haină albastră. Asta n-am ştiut niciodată. Măicuţa zicea că era ucenică, tinerică de tot, fetiţă de 14-15 ani, şi ea îşi aducea aminte. Pentru că sus, spre „Schimbare”, dacă vă duceţi într-acolo, spre bisericuţa aia de sus, unde-i şi cimitirul, e o căsuţă. Acolo era casa unde trăgea Eminescu.”

Extras din Maica Benedicta – Acad Zoe Dumitrescu-Busulenga despre casa lui Eminescu de la Varatec

“În zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, îşi completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeţi, cânta, recita. Povesteşte aceeaşi Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că soseşte obosită, palidă, cu ochii împăienjeniţi, deabia putând să mai urce cele câteva scări, şi cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea îşi revine şi-şi continuă plimbările. În ultima zi din viaţă, pe 3 august 1889: ”A invitat ca niciodată pe toţi cunoscuţii din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluţa şi Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei şi de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopţii invitaţii s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită şi că vrea să se odihnească…” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii – iar Veronica îşi căuta liniştea.

Pe de altă parte, cercetări oarecum recente atestă că Eminescu însuşi a avut o casă închiriată la Mânăstirea Văratec, între 1874-1889, pentru renovarea căreia a încercat Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) să sensibilizeze autorităţile – pare-se, fără succes de vreme ce şi astăzi (2010) circulă pe internet apeluri în acelaşi sens (de aici preluăm şi imaginea casei).”

Extras din Nae Georgescu despre lumina din odaia lui Eminescu si cerdacul unde poetul contempla lumina lunii

Vedeti si Civic Media: APEL pentru salvarea casei memoriale Mihai Eminescu de la Varatec, adresat PF Patriarh Daniel, IPS Teofan, IPS Pimen, Academiei Romane, Ministerului Culturii

Documentare: Campania Civic Media pentru Eminescu si  Salvati Casa lui Eminescu de la Văratec


Salvati Casa lui Eminescu de la Varatec! de ZiaristiOnlineTV

Profesorul Nae Georgescu a lansat la Editura ASE lucrarea “EMINESCU: Ultima zi la Timpul (Dosar de presa). Cartea argumentelor”

Astazi, 15 decembrie, in Aula “Virgil Madgearu” a Academiei de Studii Economice, editura ASE a lansat la aniversarea a 98 de ani de la infiintare, o noua lucrare a profesorului Nae Georgescu:  “EMINESCU: Ultima zi la Timpul (Dosar de presa). Cartea argumentelor”. Voi reveni cu amanunte de la lansare. Pana atunci, public scurta prezentare:

Cartea  “Eminescu: ultima zi la Timpul” de Nicolae Georgescu (Editura ASE, 2011), este o minuţioasă  refacere a zilei de 28 iunie 1883 în biografia politică a poetului. Sunt aduse şi comentate mărturii din presă, din arhive, din scrisori, amintiri şi comentarii despre poet – totul cu scopul, mărturisit de către autor, de a afla cât a fost boală omenească şi cât a fost intervenţie brutală, cât de brutală a fost această intervenţie care a dus la îndepărtarea pentru totdeauna a lui Mihai Eminescu din presă şi din viaţa publică.  În ziua aceea se consemnează o schimbare de paradigmă economică şi politică a ţării noastre dinspre aliaţii tradiţionali, Franţa şi Anglia, către Germania şi Austro-Ungaria,  context în care a fost nevoie ca guvernul să ia unele decizii rapide, dureroase, care au privit şi presa. Eminescu nu era un simplu articlier la ziarul Timpul, el dezvolta adevărate teorii sociale, economice şi politice, toate  incomode şi mai ales nepotrivite în acest context când, prin alianţa care se discuta la nivelul cel mai înalt european, ţara noastră trebuia să renunţe la apărarea românilor din Transilvania,  lăsând definitiv soarta lor în mâinile Imperiului Austro-Ungar. Pe de altă parte, Eminescu era un puternic agent de influenţă a opiniei publice, scrisul său fiind mereu aşteptat, temut şi respectat. Analizând presa momentului, se constată că Timpul este cel mai aspru critic al guvernului – iar în săptămâna de dinaintea îndepărtării poetului din redacţie, este singurul organ de presă care face opoziţie continuă şi foarte energică. Imediat ce poetul este înlocuit, ziarul se potoleşte, devine docil, lucrurile se liniştesc. Cartea arată cum toţi prietenii lui Eminescu, începând cu junimiştii de frunte, ca Titu Maiorescu, Theodor Rosetti ori Iacob Negruzzi,  şi sfârşind cu ziariştii foarte apropiaţi, ca Ioan Slavici ori I.L.Caragiale,  părăsiseră, de fapt, această corabie pentru a se îmbarca în  echipele puterii – poetul rămânând singurul ziarist  pe baricadele opoziţiei, alături de câţiva membrii marcanţi ai acesteia, ca Al. Lahovari ori Mihail Kogălniceanu – care, însă, erau oameni politici, parlamentari angajaţi, nu ziarişti propriu-zişi. Tratamentul aplicat de „prieteni” pentru scoaterea lui definitivă şi presă şi din viaţa publică a fost unul brutal: poetul a fost pândit şi, pe când avea o indispoziţie fizică, a fost urmărit, arestat de către poliţie şi internat la un sanatoriu de sănătate, dându-se ştirea publică, tipărită chiar în ziarul guvernamental, că el este nebun. O asemenea ştire îl scotea automat pe cel numit din orice funcţie publică, el trebuia să facă dovada sănătăţii, să recâştige credibilitatea. Există cazuri similare în epocă, de care autorul se ocupă. Poetului nu i s-a dat această ocazie a dezminţirii;  mai mult, propriul său ziar, „Timpul”, pe care el însuşi l-a construit şi cu care în trecut a câştigat victorii de presă răsunătoare, ei bine, imediat ce-şi schimbă direcţia şi orientarea „Timpul” confirmă nebunia sa. Cartea desfăşoară cu febrilitate documente de acest fel, rezultând un Eminescu tragic, prins într-o  capcană fără putinţă de ieşire, dar în acelaşi timp puternic, luptător: el a căzut luptând.

In imagine, o caricatura de epoca, de la momentul rascoalei taranilor din 1888, cu Eminescu printre “instigatori”

Ziaristi Online: Continua lupta pentru memoria camaradului lui Eminescu, Ionita Scipione Badescu, aflat sub tentativa de epurare la Biblioteca Judeteana Salaj. Scrieti-i directoarei Florica Pop parerea dvs

Astazi, incepand cu ora 16.00, conducerea Bibliotecii Judeţene SĂLAJ organizeaza la Sala Scriitorilor Sălăjeni, P-ţa Iuliu Maniu, nr. 13, Et. I, o dezbatere pe o tema putin absurda: schimbarea actualului patron spiritual, Ionita Scipione Badescu, directorul Curierului Roman si camaradul lui Eminescu, venind in schimb cu urmatoarele propuneri:
– Biblioteca Judeţeană “VASILE AVRAM” SĂLAJ
– Biblioteca Judeţeană SĂLAJ

Semneaza: “Florica Pop, manager”, care risca sa se faca de ras la nivel national preferand, dupa cate se vede, chiar lipsa unui nume decat sa-l mai lase pe Scipione Badescu. O ambitie ciudata despre care si portalul Ziaristi Online si presa din tara au scris deja cate ceva: Napoca News – Dictatura mediocritatii: Colegul lui Eminescu, Scipione Badescu, epurat la Biblioteca Judeteana Salaj din motive de cumetrie intre doua bibliotecare.

Daca doriti sa-i transmiteti punctul dvs de vedere, civilizat, va rugam sa-i scrieti doamnei directoare la adresa: [email protected]

In imagine: Articolul lui Ionita Scipione Badescu din Curierul Roman, scris la moartea lui Eminescu. Documentul integral poate fi descarcat din baza articolului

Ziarul local Salajeanul ne tine la curent asupra afacerii “manageriale”, publicand opinii pertinente, inclusiv pe cea a reputatului eminescolog Nae Georgescu:

Pro şi contra lui Ioniţă Scipione Bădescu

un articol de Ana TUDORAN

Continuăm demersul nostru in aflarea oportunităţii schimbării denumirii Bibliotecii Judeţene, care vrea să abandoneze patronajul spiritual al lui Ioniţă Scipione Bădescu şi să imprumute un alt nume – cel al scriitorului Vasile Avram.

Mai intai de toate, am solicitat puncte de vedere oficialităţilor din judeţul Sălaj, cei care, in definitiv, au şi un cuvant greu de spus in privinţa deciziei de schimbare a denumirii Bibliotecii Judeţene. Deşi o parte dintre factorii de decizie au ezitat să işi exprime punctul de vedere, din răspunsurile primite am putut departaja trei tipuri de opinii: pentru păstrarea actualei denumiri, pentru schimbarea denumirii şi puncte de vedere prin care nu se exprimă nici pro, nici contra.

Integral la Ziaristi Online

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova