Posts Tagged ‘Putin’

Cu ce-l are Putin la mână pe Orban

Eva S. Balogh: “(…) So, let’s return to Mogilevich who, after the FBI, the Italian police, and the Swiss national security office were after him, fled to Moscow in 2003. Although the Russian authorities were fully aware of his criminal past, he was allowed to settle in Moscow in great comfort, apparently because of “his close relationship to Putin from the Leningrad days,” meaning the years prior to 1996 when Putin was working for the City of Saint Petersburg.

Anastasia Kirilenko points out that Orbán was fiercely anti-Russian until 2009, when he did an about-face and became a great friend of Vladimir Putin and Russia. What happened? Her answer is: “There is a good possibility that the reason for Orbán’s sudden pro-Russian attitude has something to with Semion Mogilevich’s arrest in Moscow for tax evasion and his subsequent clearance on all charges.”

Clodo, who was interviewed by The Insider, described Orbán today as Putin’s puppet. He is certain that, for his freedom, Mogilevich handed Putin the video-kompromat that showed Orbán receiving the suitcase full of money. Whatever the case, Orbán by now seems to fulfill all “orders” coming from Moscow. For example, Orbán went so far in 2015 as to agree to the refurbishing of a memorial which included a marble obelisk referring to the Soviet soldiers who died during the “Hungarian counterrevolution.”(…)”

Integral la Hungarian Spectrum – Does Putin have something on Orbán? Suspicion lingers

Adevărul despre Basarabia, Rusia şi România

Schimb de mesaje Obama-Hillary-Putin la margini de imperii? Ambasadorul SUA la Chişinău, “moldovenistul” la ordin Jim Pettit, sau “Nu-mi pasă de CIA ci de KGB-ul ei”. Moldova nu este România la fel cum New York nu este America

“Nu-mi pasă de CIA ci de KGB-ul ei.” – această spusă autentică a lui Nichita Stănescu ilustrează perfect mizeria istorică antiromânească şi profund nediplomatică aruncată pe piaţă de ambasadorul SUA la Chişinău, Jim Pettit. Un ambasador numit de Obama după ce a făcut trei “ture” pe la Moscova – conform exprimării din biografia oficială pusă la dispoziţia publicului de Ambasada SUA în Republica Moldova.

Sigur că “Moldova nu este România” pentru că un plămân – vorba ştim noi cui – nu poate da trupului deja rupt acelaşi aer ca ambii plămâni – respectiv Basarabia şi Bucovina, ambele ciuntite! Este ca şi când ai spune “New York-ul nu este America”. Desigur, nu e America ci o parte a Americii. Am zis să încep cu o primă lecţie, de tip “geography for idiots”…

Cu adevărat, citind sau vizionând declaraţiile halucinante ale ambasadorului SUA – despre “poporul moldovenesc” şi neromânitatea Moldovei – nu mai ştii ce să crezi: ori omul suferă de un retard sever nedepistat de Departamentul de Stat american în lipsa unor teste de acest tip, ori bietul Pettit a fost schimbat la Moscova cu vreo clonă din laboratoarele de la Lubianka. Sau doar face pe prostul pentru un scop neclar, încă…

Venite pe fondul unei agitaţii “pravoslavnice” ruseşti desfăşurate în ultima perioadă asiduu, cu demenţe similare, împotriva Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi a IPS Teofan, afirmaţiile măreţului Pettit se înscriu automat într-o campanie ce ţinteşte chiar integritatea naţională a României (în paranteză fie spus DIICOT ar fi trebuit să se autosesizeze deja la atacul asupra MMB şi BOR, dacă, desigur, a primit informaţiile necesare de la forurile îndrituite).

Este adevărat, afirmând că “MOLDOVENII TREBUIE SĂ SE RECUNOASCĂ PE EI ÎNȘIȘI CA MOLDOVENI, CA O NAȚIONALITATE APARTE ŞI CU O ŢARĂ APARTE”, Pettit nu e departe de câteva recente (dar şi mai vechi) afirmaţii ale fostului preşedinte Băsescu, despre “oferirea” Transnistriei Rusiei, despre “ţara” Moldova locuită de “moldoveni” şi de “o minoritate românescă”… Şi, în acelaşi timp, aceste vorbe aruncate cu atâta lejeritate se înscriu drept o insultă fără precedent din partea aliatului strategic al României, America. Desigur, nu ştim, de fapt, ce Americă reprezinta micul Pettit sau ce calcule absconse face Administraţia de la Washington raportându-se la Moscova.

Ce ştim este că afirmaţiile respective dau apă la moară gratuit propagandei ruseşti din Basarabia – care va exploata la maximum această situaţie, cu referire directa la “trădătorii” americani – cât şi celei din România, care acţionează sub acoperirea de “unionistă”, şi care primeşte astfel un nou impuls propagandistic. Bila-manta-bila, Rusia iese bine din toate poziţiile.

Analizând la rece, cu detaşare, ne putem întreba ce-şi propune, de fapt, acest mesaj: 1) Să fie un mesaj “de pace” la zi către Rusia, transmis în direct, peste capetele unor “stupid people”, adică ale noastre, ale românilor? 2) Administraţia Obama se face portavoce electorală şi dă de înţeles la margini de imperii că Hillary Clinton nu va interveni peste Rusia sub nici o formă? Şi cum va răspunde Putin? Cu un umar contra lui Trump? 3) Sau să fie un mesaj incitator, aruncat pervers, generator de reacţii contrare, cu alte perspective? Nu, nu, nu… Asta din urmă e pentru o gândire prea complicată…

Cine cunoaşte istoria Rusiei ştie şi ce importanţă deosebită a acordat Moscova, întotdeauna, micuţei Basarabii. Aşadar, cunoscând atenţia specială a Kremlinului faţă de această zonă, ipoteza principală – cu folosirea “Moldovei” ca placă turnantă pentru mesaje – nu poate fi exclusă.

Revenind la portavoce, binecunoscutul şi finul analist basarabean Vlad Cubreacov observă cu acuitate o serie de derapaje ale ambasadorului James Pettit, atrăgând atenţia şi asupra faptului că însăşi panotarea ambasadei sfidează cutumele diplomatice, referindu-se la o “Moldova” – spaţiu geografic a cărei parte esențială, cu cele trei capitale istorice (Baia, Suceava și Iași), se află în cadrul României – şi nu la Republica Moldova. Nici măcar ambasada Rusiei la Chişinău nu îşi permite aşa ceva. Redau:

“Folosind termenii istorici și geografici de ”Moldova” și ”moldoveni” și afirmând univoc că ”Moldova nu este România”, fără precizarea obligatorie că ar fi vorba despre ”Republica Moldova” și ”cetățenii Republicii Moldova”, dumneavoastră admiteți teoretic o posibilă dezmembrare a României, prin extragerea Moldovei istorice de vest din ansamblul statului român. Moldova, în sensul deplin, istoric și geografic, al termenului, este cu mult mai mare decât noul stat post-sovietic Republica Moldova, iar confuzia pe care ați admis-o voit într-o declarație publică sugerează o posibilă suprapunere a Republicii Moldova cu întreaga Moldovă istorică și geografică. Spre deosebire de noul stat post-sovietic Republica Moldova, România este succesor istoric și juridic direct al Principatului Moldova. România este un stat membru NATO și un aliat strategic al SUA în regiune, iar termenul ”Moldova” și infranimul românesc ”moldoveni” fac parte inseparabilă din patrimoniul istoric și cultural al României și al poporului român astăzi bistatal. După cum și termenul ”român” face parte inseparabilă din patrimonial istoric și cultural al Republicii Moldova. Denumirea corectă și oficială a statului în care sunteți acreditat începe cu litera R, nu cu litera M. Așa spune Declarația noastră de independență, așa spune Constituția și legislația noastră, așa este înregistrat statul la ONU. Moldova și Republica Moldova nu sunt unul și același lucru, iar confundarea lor voită ori, poate, dintr-o vinovată neglijență, generează întemeiat percepții și temeri pe care, suntem convinși, Statele Unite ale Americii nu și le doresc.”

Materialul expertului Vlad Cubreacov trebuie citit în integralitatea sa fiind o adevărată lecţie de istorie şi diplomaţie, ce nu ar trebui ignorată de nici un specialist în afaceri inter-naţionale, şi cu atât mai mult de MAE de la Bucureşti (care, ca de obicei, cel puţin până acum, tace).

Înainte de a reda imaginile cu ofensa de neimaginat la adresa românilor de pe ambele maluri ale Prutului, amintesc Declaratia Senatului american din 28 iunie 1991:

“On June 28, 1991, the US Senate voted a resolution sponsored by Senators Jesse Helmes (R-NC) and Larry Pressler (R-SD), members of the US Senate Committee on Foreign Relations, which recommended the US Government to:

1. Support the right to self-determination of the people of Moldova and Northern Bukovina, occupied by the Soviets, and to draft a decision to this end;

2. Support the future efforts of the Government of Moldova to negotiate, if it desires so, a peaceful reunification of Moldova and northern Bukovina with Romania, as established in the Treaty of Paris (1920), respecting the existing norms of international low and principle 1 of the Helsinki Act”.

In the clauses of this Senate resolution it has been stated among other things that “(…) The armed forces of the Soviet Union invaded the Kingdom of Romania and occupied Eastern Moldova, Norther Bukovina and Hertsa Region. (…) The annexation was prepared beforehand in a Secret Agreement to a Non-Aggression Treaty signed by the Governments of the Soviet Union and the German Reich on August 23, 1939. (…) Between 1940 and 1953 hundreds of thousand of Romanian from Moldova and Northern Bukovina were deported by the USSR to Central Asia and Siberia (…)”.

Victor Roncea

Riscul unui război în Basarabia şi la Marea Neagră? Să ne ferească Dumnezeu!

Putin a prezidat vineri, 22 ianuarie, o reuniune a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. Deşi anunţul sec al Kremlinului punea Moldova în plan secund ca subiect al întâlnirii – vedeţi  Kremlin.ru – agenţia oficială de presă TASS dădea corect titlul ştirii: Putin, Security Council discuss Moldova, world markets — Kremlin. Comunicatul oficial informează că situaţia din Republica Moldova a fost discutată “în detaliu”.

La scurt timp după şedinţa Consiliului de Securitate, purtătorul de cuvânt al MAE rus a avertizat Occidentul să nu se implice pe teren şi să lase opoziţia să-şi exercite “dreptul la liberă exprimare” – TASS.

Proaspăt instalatul (în miez de noapte) prim-ministru de la Chişinău, Pavel Filip, are deja organizată o vizită în România pentru marţi, 26 ianuarie – Mediafax. De ce nu luni? Nu ştiu. Probabil Iohannis şi Cioloş nu au timp pentru el chiar în prima zi a săptămânii. Băsescu se revoltă acolo unde mai poate: pe Facebook. Şi bine face:

Moscova – Bucureşti
Ieri, la Moscova, Preşedintele Vladimir Putin a analizat în Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse “agravarea situaţiei politice în Republica Moldova“.
Bucureştiul trebuie să înţeleagă mesajul şi anume faptul că pentru Federaţia Rusă situaţia din R. Moldova este una de securitate, ceea ce pentru Preşedintele Vladimir Putin poate înseamna acţiune în timp relativ scurt.
Pentru România, de asemenea, stabilitatea politică şi mersul democratic al R. Moldova este o chestiune de securitate.”

Până aici, absolut de acord cu fostul şef al statului. Mai departe, Băsescu devine amuzant:

“Soluţia imediată pentru a evita surprizele este ca Bucureştiul să intre imediat în dialog cu Moscova pe tema situaţiei şi mai ales a soluţiilor pentru Chişinău.
Dacă se întîrzie, şi dacă nu ştim exact ce vrem, riscul de a afla de la televizor că s-a produs o catastrofă este major.
PS – Recomandare pentru cei care trebuie să acţioneze: vedeţi că la Cotroceni se află un “memorandum de colaborare” între Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi CSAT semnat în iunie 2013 de Generalul Nikolai Patruşev şi Iulian Fota, cu acordul meu şi al Preşedintelui Putin. Citiţi-l, ar putea fi util.”

Mă îndoiesc profund că Rusia ar avea ce discuta cu România pe aceasta temă, când niciodată nu va putea să înghită afrontul instalării bazelor SUA în România şi consolidarea strategică a NATO la porţile ei răsăritene.

Apoi, frazeologia lui Băsescu e simpatică şi ea: “propagandistul minciunii” Fota de la cine a luat acordul? De la “Preşedintele Putin”?

Dincolo de glumă, tot zilele acestea am auzit din nou zvonul care a circulat şi în noiembrie-decembrie anul trecut, privind închiderea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele de către Turcia pentru navele militare ale Rusiei. Daca ar fi aşa, aceasta ar echivala cu o declaraţie de război nescrisă, dar pe faţă. Anul trecut Adrian Severin explica într-o analiză ce ar însemna această situaţie – Gândeşte.org. Tot atunci, SputnikNews reacţiona violent: “Vreţi război? Rusia e gata!”

În zorii zilei de 11 iunie 1999, ruşii s-au suit pe tancurile lor din Bosnia care purtau iniţialele trupelor de pace din zona – SFOR – şi şi-au scris un mare K pe deasupra, transformându-se în KFOR. Apoi au intrat ca în brânză în Kosovo şi au ocupat primii nodul strategic-cheie – Aeroportul din Priştina – sfidând total NATO.

Este clar că dacă Rusia vrea, tancurile ei de la Tiraspol mâine sunt la Chişinău. Miza rămâne, aşa cum au spus de ani de zile – de la Eminescu şi Brătianu încoace – cei care se pricep, controlul Gurilor Dunării şi al Mării Negre. Din Moldova, un atac fulger la Odesa, simultan cu unul din Crimeea, ar pune ce a mai rămas din Ucraina în genunchi şi Turcia pe jar. România ar asista la loviturile astea după cum s-a specializat deja, de un an de zile încoace: ca muta! Însă ce va face NATO (SUA, Turcia)?

Dar să ne ferească Dumnezeu de un asemenea scenariu sumbru!

V.R.

Foto: Ramin Mazur, cu mulţumiri
Video: R.T.

Băsescu by Roncea (selected photos)

Larry Watts cenzurat de România liberă. Putin, necenzurat la BBC. VIDEO

România liberă l-a cenzurat pe Larry Watts. Minciuna face casă bună cu corupţia din presă. Mesajul unui român către Pacepa

La  începutul acestei luni, mai precis pe 2 septembrie a.c., ziarul România liberă, patronat de omul de afaceri Dan Adamescu, arestat recent la cererea DNA pentru mituirea a doi judecători, a reîncălzit o ciorbă veche de un an a agentului sovietic Ion Mihai Pacepa, a cărui fantomă încă semnează cu mândrie atribuindu-şi gradul de general al… Securităţii române!

Bogdan Diaconu vrea să interzică UDMR ca pe PCR. România Unită şi-a lansat la Arad a doua filială, după cea de la Constanţa

“Viața în ilegalitate este singurul răspuns pentru organizația ilegală UDMR!” Deputatul Bogdan Diaconu a anunțat astăzi la Arad, unde a lansat a doua filială a Partidului România Unită, că va depune un proiect de lege pentru scoaterea UDMR în afara legii la fel cum s-a procedat cu PCR în 1990.

Putin’s Gamble – Documentar BBC Panorama – (8/9/14). VIDEO

Vladimir Putin stands accused of launching an undeclared war against Ukraine. He has wrong-footed NATO and western diplomats.

Foto sus din Bursa: Arhiva Roncea.Ro

Ambiţiile şi bombiţele Budapestei şi Moscovei analizate de cel mai important institut american de geopolitică, care-l citează in extenso pe Bogdan Diaconu. Eurasianismul lui Putin şi Dughin: Marele risc care planează asupra Ungariei şi României, a NATO şi UE

Cel mai important think-tank american la categoria instituţiilor de acest tip cu un buget de sub 5 milioane de USD, cotat totodată al doilea din lume, Foreign Policy Research Institute (FPRI – Institutul de Cercetări pe probleme de Politica Externă), a consacrat luna aceasta Ungariei lui Viktor Orban o analiză vastă, de 18 pagini, cu 153 de note de subsol. Numeroase dintre aceste note sunt citate, fapte şi date folosite de prestigiosului institut cu trimitere la articolul-manifest al tânărului politician Bogdan Diaconu, fondatorul Partidului România UnităNe-am săturat de Ungaria, apărut în luna iulie în cotidianul Adevărul, şi care întruneşte în prezent circa 65.000 de aprecieri ale abonaţilor reţelei de socializare internaţionale Facebook.

Analiza institutului de cercetări şi studii geopolitice se intitulează “Ungaria: merge în direcţia greşită?“, cu subtitlul lipsit de vreo nuanţă dubitativă (disponibil în versiunea PDF) “Ungaria “iliberală” a lui Viktor Orban priveşte spre Răsărit“. Autorul acesteia este profesorul John R. Haines, un cadru executiv al organizaţiei ştiinţifice, specializat în intelligence, Rusia şi mişcările separatiste din proximitatea ei şi, de asemenea, co-fondator al unei companii private axate pe dezvoltarea tehnologiilor contrateroriste şi de detectare a materialelor nucleare.

Analiza concisă şi chiar incisivă a forului american este cât se poate de “la zi” şi demonstrează atenţia pe care o acordă instituţiile speciale de peste ocean tendinţelor extremiste şi mişcărilor geopolitice, geoeconomice si geostrategice ale Ungariei, exprimate din ce în mai vocal şi deschis, de apropiere faţă de Rusia, acţiuni previzionate de altfel de Departamentul Externe al ziarului Ziua încă din urmă cu peste un deceniu.

Spre exemplu, profesorul Haines ne arată că referirea din subtitlul analizei la termenul “iliberal” îi aparţine prim ministrului ungar Viktor Orban şi este extras din discursul acestuia din 26 iulie 2014 de la Băile Tuşand, în care acesta a afirmat: “Noul stat pe care îl clădim este unul iliberal, un stat non liberal. Nu contestă valorile fundamentale de liberalism, libertatea, etc. Dar nu face din această ideologie elementul central al organizării statale, în schimb aplică o abordare particulară, specifică, naţională.” Mă întreb, desigur, câţi politicieni români sau/si factori de decizie au audiat sau citit ce a anunţat că vrea să facă Orban cu Ungaria pe teritoriul României? Probabil doar Bogdan Diaconu, la capitolul politicieni, din moment ce el este singurul care a observat povestea cu “iliberalismul” din capul lui Viktor Orban – chiar în articolul-manifest – şi s-a ridicat afirmând răspicat: “AJUNGE!”

“Legea statutului maghiarilor – o ameninţare la adresa securităţii statelor vecine

După ce în prima parte a studiului sunt tratate relaţiile economice ale Ungariei cu Rusia, în capitolul cu titlul “Ungaria Mare“, specialistul american subliniază că retorica politică a “Magnei Hungaria” (Nagy Magyarország), respectiv “Ungariei Mare”, a experimentat o renaştere după căderea Republicii Populare Ungare în 1989, la fel ca şi contestarea Tratatului de la Trianon. Fidesz-ului lui Viktor Orban a îmbrăţişat retorica prin “copilul” formaţiunii, “Legea statutului” maghiarilor din afara graniţelor (cu excepţia Austriei), adoptată în 2001, şi care “a reprezentat încă de la început o ameninţare la adresa securităţii statelor vecine“, pe teritoriul cărora trăiesc maghiari în număr mai mare.

Conform vice-premierului Zsolt Semjen, circa 610,000 etnici maghiari din statele din jurul Ungariei au solicitat cetăţenie ungară în ultimii trei ani şi jumătate, se arată în analiza americană, observându-se reacţia de “auto-apărare” a Slovaciei, care si-a schimbat imediat Legea cetăţeniei, revocând cetăţenia slovacă oricui solicită şi dobândeşte a altă cetăţenie

Haines reamarcă în continuare afrontul aceluiaşi vice-premier care a declarat nu mai departe de sfârşitul lunii august a.c. că Guvernul ungar “sprijină total… toate conceptele de autonomie create de comunităţile [maghiare] pentru supravieţuirea lor”. Analiza trece apoi in revistă toate mişcările făcute de Orban în zonele locuite de maghiari, de la Transilvania la Transcarpatia, în Ucraina, asupra căreia se apleacă în mod deosebit, evidenţiind şi declaraţiile organizaţiile para-militare maghiare active in această zonă.

Capitolul “Para-istorie în stil unguresc”, care tratează revizionismul maghiar, se deschide sub formă de motto cu un citat despre istorie şi mit al sociologului si filosoful francez Jean Baudrillard urmat de o fraza categorică a lui Bogdan Diaconu din manifestul amintit: “Ne-am săturat de Ungaria şi de complexele ei furibunde de mare fost imperiu imaginar.”

Şovinismul guvernamental şi subminarea relaţiilor între state la Referendumul de suspendare a lui Băsescu

Dupa un excurs prin lumea miturilor originilor populaţiei vecine maghiare, profesorul american observă că sentimentele şoviniste si autonomiste ale unor grupări extremiste de tip neo-nazist, între care aminteste partidul Jobbik, se relectă şi la nivel guvernamental, după cum observă chiar OSCE. Şi aici expertul Institutului SUA oferă un citat mai larg dintr-o poziţie oficială a OSCE cu referire la România, care, cred, ar putea să facă valurile de rigoare în politica publică românească cât şi în cea de stat:

Prim-ministrul maghiar Viktor Orban, de exemplu, a sfătuit cetățenii de etnie maghiară din România cu privire la participarea la un referendum recent din această țară, în timp ce membri ai Parlamentului ungar au convocat reuniunea unui comitet de “coeziune națională” în ţara vecină Slovacia. Deşi non-violente, aceste acțiuni sunt nu mai puţin provocatoare și subminează pe dedesubt relațiile de prietenie şi bună vecinătate dintre state. Mai mult decât atât, această focalizare asupra etnicilor maghiari din statele vecine contrastează cu propriul răspuns călduț dat de guvernului ungar anti-semitismului, precum și amenințările și violența împotriva romilor în Ungaria. Pentru a-l cita pe Înaltul Comisar [al OSCE]: ‘Ca un principiu călăuzitor, statele nu ar trebui să fie mai interesate în minoritățile care locuiesc în statele vecine mai mult decât în cele care locuiesc în interiorul propriilor granițe.‘” . Foarte interesant, nu? Este vorba, aţi înţeles, de sfaturile lui Viktor Orban oferite maghiarilor din România în favoarea lui Traian Băsescu, în sensul boicotării Referendumului din iulie 2012. O acţiune care, afirmă OSCE, a subminat relațiile de prietenie şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria. Documentul original poate fi găsit aici: http://osce.usmission.gov/oct_2_12_ws13.html.

“Ne-am săturat de Ungaria”

“Înaltul Comisar poate avea dreptate în principiu – scrie profesorul Haines –  dar în practică alte sentimente prevalează. Cazul la care ne referim este o cerere făcută în numele a 1,5 milioane de “maghiari ai diasporei” din Transilvania, cum că “a venit timpul pentru autonomia maghiară.” Potrivit unei declarații de la sfârșitul lunii iulie 2014 făcute de László Tőkés, capul unei organizații civice care reprezinta etnicii maghiari din România, “numai independență națională completă poate aduce renașterea comunității maghiare”, o declarație cu atât mai ieşită din comun cu cât euro-parlamentarul Tőkés este fostul vice-preşedinte al Parlamentului European. Alte voci din România diferă total de Tőkés: într-un editorial vituperant publicat în ziarul românesc Adevărul sub titlul “Ne-am săturat de Ungaria”, parlamentarul român Bogdan Diaconu acuză Ungaria de iredentism făţis, că “urmează doctrina Kremlinului” și caută “să refacă teritoriul monarhiei Austro – Ungare.” Diaconu a scris: Ne-am săturat de Ungaria şi de premierul ei reales Viktor Orbán, salvatorul naţiunii maghiare, care de la primul discurs în Parlament şi-a afirmat „dreptul” de a controla teritorii din ţările învecinate şi de a da ordine altor naţiuni.

Şi continuă:

“Ne-am săturat de Ungaria care se agită fără oprire ca UE să se ocupe de minoritatea maghiară, Consiliul Europei să se ocupe de minoritatea maghiară, Consiliul European să se ocupe de minoritatea maghiară, Comisia Europeană să se ocupe de minoritatea maghiară, Parlamentul European să se ocupe de minoritatea maghiară, SUA să se ocupe de minoritatea maghiară, Rusia să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul României să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul Ucrainei să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul Slovaciei să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul Serbiei să se ocupe de minoritatea maghiară, Turcia să se ocupe de minoritatea maghiară (Vona Gabor a vizitat şi Turcia unde le-a vorbit „fraţilor şi surorilor” poporului maghiar, care, întâmplător, a fost ocupat de Imperiul Otoman, dar istoria se rescrie), Dalai Lama să se ocupe de minoritatea maghiară (Tőkés a vrut să-l aducă în Transilvania să-i arate minoritatea maghiară care suferă la fel ca poporul tibetan)…  Universul întreg trebuie să se ocupe de minoritatea maghiară şi de problemele ei închipuite…

După acest citat larg din Bogdan Diaconu, John Haines prospectează într-un nou capitol originile genetice ale actualilor unguri aducând în atenţia cititorilor de specialitate studiile prin care se demonstrează că omuleţii roş-verzi care populează azi Ungaria nu sunt… maghiari.

Dughin, provocările euroasianismul si culcuşul maghiar

Poate şi mai interesant este următorul capitol în care sunt luate la puricat teoriile sociologului Aleksandr Dughin, supranumit “Rasputinul lui Putin”, şi care, prin specularea teoriilor geopoliticianului Halford Mackinder (1861-1947) privind vatra/heartland-ul Europei a dat naştere curentului “euroasiatic”. Curent care îşi găseşte în “Noua Ungarie” un culcuş calduţ, potrivit direcţiilor imprimate statului vecin de Viktor Orban şi partenerul său de extremism, Gabor Vona, capul Jobbik, care este citat cu un fragment dintr-un interviu acordat jurnalului rus de geopolitica “eurasiatică”. Concluzia interviului este relevantă. Vona dixit: “Dacă cineva caută identitatea maghiară va găsi acolo rădăcinile eurasiatice ale naţiunii”.

John Haines arată că direcţiile acestei noi ideologii a Rusiei în care se integrează Gabor Vona au fost trasate de însuşi Vladimir Putin într-un articol cu iz leninist (aprecierea mea) din Izvestia, publicat în octombrie 2011 şi reprodus pe pagina Misiunii Permanente a Federaţiei Rusiei la UE  în care Putin propune Uniunea Eurasiatică.

Luna viitoare – ne informează analistul american –  Jobbik va participa la “Forumul Național Rus” din Sankt-Petersburg”. organizat de o falangă de informaţii a partidului Rodina (Mama Rusiei) condus de vice-premierul rus Dimitri Rogozin. Misiunea declarată a Forumului este “de a stabili o mișcare care unește forțele orientate național în Europa și de a stabili o platformă permanentă de discuții și de luare a deciziilor cu privire la aspectele legate de interacțiunea dintre forțele naționale conservatoare.” Obiectivul reuniunii este “formarea unui noi doctrine unite naționale unite pentru Rusia și Europa” și un subiect principal al Forumului va fi “unitate culturală ca factor fundamental în formarea spațiului național.

Marele risc – Calul Troian atacă România pe tabla de şah a UE şi NATO

Capitolul final al studiului tratează riscurile previzibile în contextul în care Orban, “un politician abil”, va folosi în continuare banii Uniunii Europene dar în acelaşi timp va arată SUA şi NATO pisica numită Moscova.

“Ungaria pare, pentru moment cel puțin, ferm ancorat în Uniunea Europeană și NATO – scrie analistul american -; cu toate acestea, ar fi extrem de prostesc să ignore forțele care exercită presiuni politice și economice asupra ţării. În același timp, Ungaria trebuie să țină seama de frustrarea resimţită în alte capitale europene și în special ale statelor vecine, la care Bogdan Diaconu a dat glas:

“Ne-am săturat de Ungaria care vrea mereu mai mult, drepturi speciale, tratament preferenţial, control asupra comunităţilor maghiare din afara ţării, dar mai ales asupra averii ţărilor unde se află acestea, care vrea limba maghiară şi stat în stat peste tot, în numele rasei superioare pe care o reprezintă.”

Concluzia studiului reputatei instituţii americane de analiză şi predicţie priveşte direct România:

Marele risc este că prin confluența lor, aceşti factori –  presiuni economice interne, frustrărea din afara Ungaria cu “Sirenele iredentismul atavic”, cea din interiorul formaţiunii de guvernământ Fidesz – Alianta Civica Ungară ( să nu mai vorbim Jobbik ), conflictul continuu în Ucraina și apeluri pentru Autonomia Transcarpatiei – vor fi exploatati de către Rusia, cu intenția de instigare la discordie intra-NATO , în special în cadrul Grupului de la Visegrad (“scutul NATO împotriva Rusiei”) și între Ungaria și România. Luați în considerare în concluzie următorul citat dintr-o evaluare recentă a riscului prezentat de Eurasianism rus:

‘În funcție de evoluția balanței de putere dintre Rusia și UE, nu ar trebui să fie exclusă posibilitatea unor astfel de actori politici care să funcționeaze drepi “cai troieni” în slujba intereselor politicii externe ruseşti. Perspectivele Eurasianismului de a extinde această strategie asupra unor actori politici din interiorul UE rămân de văzut în viitorul apropiat. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că… pentru “caii troieni” pro-eurasiatici din Europa Centrală și de Est, Eurasianismul pare a se baza pe transformarea sistemică, sau pe o schimbare radicală în agenda de politică externă, ​​care ar aduce statele în cauză în sfera de influență a RusieiÎn cazul Ungariei, starea de fricţiune dintre Budapesta și Bruxelles… a fost o forță motrice în spatele reajustării politicii externe a acestui stat față de Moscova‘.”

Cu acest citat care ne relevă un viitor spectru geopolitic destul de gri, extras din studiul lui Vassilis Petsinis “Eurasianism and the Far Right in Central Europe and South East Europe.” Central and East European Review. 8 (2014), se încheie analiza Foreign Policy Research Institute semnată de John R. Haines.

Provocări la adresa Ortodoxiei

În toate acestea am şi eu o mică satisfacţie personala: că am scris în Ziua încă de la începutul noului mileniu, ca să zic aşa, că Ungaria e un cal troian al Rusiei în NATO şi UE iar Ucraina va deveni un măgar troian. Sau invers? 🙂 În acelaşi timp, cine poate număra câţi cai şi măgari ai Rusiei avem în politica aşa-zis românească? Aş mai putea să adaug că dacă la unguri “eurasianismul” se instalează pe fondul unor relaţii economice solide dintre Rusia şi Ungaria (schimburi comerciale şi investiţii de zeci de miliarde de euro) şi a fantasmelor unor spălaţi la creier de tipul Jobbik, în România curentul se infiltrează şi îşi găseşte adepţi prin intermediul unor cozi de topor ale ortodoxiei române şi a unei propagande acerbe “pravoslavnice” – de la şoferi cu grade deveniti “tătici pentru 400 de copii”, la o adevărată invazie de icoane ieftine ruseşti şi ucrainene – la care ierarhii români asistă mult prea pasivi.

Cât despre Bogdan Diaconu, care pentru câteva citate reproduse pentru compromitere pe blogul Vo(t)cii Rusiei a fost acuzat de clanul tismănenilor din presă că este “omul Moscovei” sunt curios ce vor mai zice acum detractorii săi, după atâtea calupuri masive publicate de cel mai important think-tank american (e drept, din randul celor cu un buget anual puţin mai mic de 5 milioane de dolari 🙂 ), totodată al doilea din lume de acest tip, ca valoare si prestigiu… Probabil vor aştepta şi ecourile din presa chineză… 🙂

Victor Roncea

PS: Pentru cei care nu au fost atenţi la link-uri, versiunea PDF a studiului cu toate cele 153 de note o puteţi găsi AICI

 

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova