Posts Tagged ‘Radu Ciuceanu’

10 ani de la Războiul din Georgia. Demonstrație în fața Ambasadei Rusiei la București și comemorare în Piața Universității. “Bătalia de la Marea Neagră” – Editorial de Victor Roncea din august 2008 și INTERVIU ZIUA

În toamna lui 2008 am organizat împreună cu Civic Media o expoziție comemorativă a invaziei rusești din Georgia, din august 2008, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu: “Războiul din Georgia, așa cum a fost”. Ocazie cu care, împreună cu Ambasada Georgiei în România s-au decernat diplome pentru profesionalism mai multor jurnaliști români, înmânate personal de către ES Ambasadorul Georgiei, Levan Metreveli, și profesorul Radu Ciuceanu, fost deținut politic și președintele Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (foto mai jos si video în baza textului).

Acum, la 10 ani de la conflictul sângeros abătut de ruși asupra georgienilor, românii demonstrează că nu au uitat de frații lor, victime ale agresiunii moscovite.

Vineri, 3 august 2018, APADAR susține un protest în fața Ambasadei Rusiei din București, între orele 11.00 – 12.00 (Șos. Kiseleff nr. 6).

Urmând ca luni, 6 august, de Schimbarea la Față a Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, între orele 13.00 și 19.00 să aibă loc o comemorare prin fotografii din timpul războiului din Georgia, în Piața Universității, pe platoul din fața Teatrului Național.

Un protest similar, de solidaritate cu micul popor georgian, s-a organizat și la un an de la invazia rusească din Georgia.

Redau aici un editorial de-al meu din ZIUA, de acum 10 ani:

Editorial

Batalia de la Marea Neagra

de Victor RONCEA

La Marea Neagra, unde Romania se lauda ca joaca nu stiu ce rol, de cateva zile a inceput un razboi. Crunt. Aliata noastra – cel putin declarativ, pe la diverse agape internationale – mica republica Georgia, aspiranta NATO si membra a GUAM, organizatie regionala sprijinita de Romania si SUA, a fost atacata de Rusia. Dupa cum spune Tbilisi. Moscova spune invers. Sedinta CSAT nu a reusit sa ne lamureasca si pe noi. Dimpotriva. In aceste clipe razboiul este tot in toi, la 1500 de km de Romania.

Situatia din regiunea separatista sprijinita de Rusia, Osetia de Sud, este identica cu cea din Transnistria, cu care, de altfel se afla intr-o stransa alianta, impreuna cu Abhazia, sub umbrela Kremlinului. La Tiraspol, de altfel, paramilitarii cazaci lasati sa apere gubernia in urma razboiului din 1992, s-au mobilizat de saptamana trecuta. Aceasta ne-a si permis sa relatam despre “zanganitul de arme” din Caucaz chiar in ziua declansarii conflictului. Asa ca trebuie sa ne facem cruce ca razboiul nu a pornit, din nou, la granita rasariteana a Romaniei, acum si a NATO si UE.

Oricum, desfasurarea evenimentelor armate sangeroase solicita, evident, alarmarea tuturor organismelor de securitate romanesti, atat pentru a ajuta, cum se poate, la restabilirea starii de normalitate in zona, cat si pentru a informa corect – daca mai avem cu ce si cine – NATO, UE si SUA. (…)

Sa ne gandim, macar pentru o clipa, si la victimele nevinovate din Georgia ale jocului marilor puteri. Pentru ca Rusia vrea sa dea o lectie SUA, la Marea Neagra.

Interviu ZIUA cu Ambasadorul Georgiei in Romania, Excelenta Sa Levan Metreveli din Miscarea Nationala

Ambasadorul Levan Metreveli, jurnalistul Cristian Zarescu si profesorul Radu Ciuceanu la vernisajul expozitiei “Razboiul din Georgia asa cum a fost”. Foto: Agerpres

Romania a fost primul stat care a recunoscut independenta Georgiei, aminteste ambasadorul Georgiei la Bucuresti, Excelenta Sa, Levan Metreveli, intr-un interviu realizat de Madalin Necsutu si Victor Roncea

In cadrul “Intalnirilor ZIUA”, Excelenta Sa, ambasadorul Georgiei in Romania, Levan Metreveli, fost membru al Parlamentului de la Tbilisi, a explicat cauzele, dar si urmarile recentului conflict armat cu Rusia si a vorbit despre aspiratiile tarii sale privind aderarea la Uniunea Europeana si NATO.

Care este situatia politica si sociala actuala in Georgia, dupa conflictul din vara cu Rusia?

In prezent situatia politica este stabila. Principala tinta a agresorilor a fost sa rastoarne actuala conducere a tarii noastre. Dupa invadarea si bombardarea Georgiei acest obiectiv nu a fost atins. Dimpotriva, noul efect creat a fost de consolidare politica si a institutiilor statului. Asadar, din punct de vedere politic, situatia este chiar stabila si as dori sa va spun ca la nivelul populatiei, georgienii au perceput foarte bine motivatiile partii ruse din acest razboi. In tara mea, cu nu foarte mult timp in urma, sa zicem cu aproximativ un an in urma, au fost realizate foarte multe sondaje de opinie care au relevat faptul ca intreaga populatie a Georgiei isi dorea un viitor comun cu cel al Uniunii Europene si NATO. Toate aceste motive au dus la formarea conceptiei in randul populatiei ca acest razboi este pentru a stopa aspiratiile noastre euro-atlantice si pentru castigarea unei pozitii de forta a Rusiei in regiunea Caucazului. As vrea sa va vorbesc despre un aspect deosebit de important, si anume ca, dupa Revolutia Trandafirilor, din 2003, intreg peisajul politic s-a schimbat radical. Pot sa va spun acest lucru in calitate de martor, dar si ca participant al acestei Revolutii. Motivatia mea personala, cat si a celorlalti georgieni a fost sa schimbam tara noastra in bine. Inainte de aceasta data, coruptia in Georgia se afla la un nivel alarmant, iar oamenii nu intelegeau in ce directie ne indreptam, viitorul fiind nesigur. Dupa momentul Revolutiei, situatia s-a schimbat total in termeni financiari, bugetul de stat fiind marit cu aproximativ 41%. In privinta coruptiei putem afirma ca aceasta este complet eradicata la nivel inalt si mediu, un lucru foarte important deoarece o mare parte din bani mergeau in buzunare private. Acum populatia este sigura ca fiecare cent este cheltuit in interesul lor. La fel s-a schimbat si climatul pentru investitii. Nu stiu exact cifrele, dar va pot spune ca acum vin mult mai multi investitori in tara noastra deoarece situatia este stabila.

In urma bombardamentelor infrastructura nu a avut de suferit?

Unul dintre obiectivele majore ale agresorilor a fost distrugerea acestor realizari din cauza unei asa-numite “gelozii”, pentru ca o tara asa de mica, cu un numar redus de locuitori, dar cu o pozitie geopolitica foarte importanta, poate sa realizeze atat de multe. Toate aceste motivatii au deter­minat distrugerea infrastructurii Georgiei.
Care sunt pagubele produse de razboi?

Pagube in razboi de 4 miliarde

Continuarea interviului la Roncea.Ro

Profesorul Radu Ciuceanu la 90 de ani: Vă doresc tuturor să vă simțiți la fel de tineri cum mă simt eu. Și mai am o mare dorință, de fost deținut politic: să-mi văd camaradul de suferință, Starețul Gherasim Iscu de la Tismana, în sinaxar

La 90 de ani împliniți azi, Profesorul Radu Ciuceanu, fost deținut politic cu 15 ani de temniță grea și fondator al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, mai are o mare dorință: canonizarea camaradului său de rezistență anticomunistă, Părintele Gherasim Iscu, starețul de la Tismana. “Părintele Gherasim Iscu a murit ca un martir. În plus, ceea ce nu se prea vorbește despre el este că starețul de la Tismana este de fapt omul care a salvat Tezaurul național de bolșevici. Banca Națională i-a cam ignorat pe adevărații autori ai salvării aurului României… NKVD-iștii care ne-au anchetat nu i-au iertat asta! Mai mult: el ne-a ajutat foarte mult, pe mine și pe generalul Carlaonț, pentru rezistența noastră armată. Apoi a suferit cumplit la Penitenciarele din Craiova, Aiud, Poarta Albă și Tg. Ocna, alături de Sfântul Închisorilor – cum i-a zis Nicu Steinhardt – Valeriu Gafencu și ceilalți tineri mărturisitori. Pentru că propăvăduia neclintit dreapta credință, pe Dumnezeul Iubirii. Nu se cunoaște cum s-ar cuveni jertfa lui supremă. Cu ultimele lui puteri a rugat să fie dus pe priciul celui care îl torturase, la rândul lui suferind. L-a spovedit și l-a împărtășit mărturisindu-i dragostea și iertarea sa și primindu-i pocăința și salvându-i sufletul. În aceeași noapte – de Crăciun! – au murit amândoi. “Cred s-au dus în Rai ținându-se de mână”, a scris Richard Wurmbrand. Are toate meritele pentru a intra în Calendarul Sfinților Bisericii Ortodoxe Române și am inițiat deja demersurile pentru acest lucru pe care sper să-l văd împlinit cât mai sunt pe aici cu voi. Altfel, vă mărturisesc că mă simt mai tânăr decât oricând ceea ce vă doresc și vouă. Aș vrea să văd tinerii României învățând din jertfa noastră pentru că numai în ei și în puterea Domnului ne mai stă speranța.”

Profesorul Radu Ciuceanu, recent decorat de Patriarhul României, a fost sărbătorit azi printr-un Te Deum la Sfânta Mănăstire Radu Vodă. Îi urăm din toată inima La Mulți Ani!

Victor Roncea

Vă recomand mai multe articole despre Profesorul Radu Ciuceanu, aici, cât și interviul: “Reperele mele, pline de lumină, sunt anii de tinereţe când am pus mâna pe armă şi m-am împotrivit regimului comunist şi năimiţilor săi”

La Mulţi Ani Profesorului Radu Ciuceanu! FOTO şi INTERVIU: „Ţării mele, pentru care au murit atâţia, îi doresc oameni curaţi, oameni care au caracter.”

O nouă expoziţie de Cristina Nichituş Roncea la Palatul Suţu: BUCUREŞTI, DE CE-L IUBEŞTI (I). De Ziua Naţională a Iei, 25 de personalităţi pentru Bucureşti. VIDEO UPDATE

Profesorul Radu Ciuceanu, 88 de ani, Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa. Discurs impresionant al Directorului INST, fost deţinut politic 16 ani – VIDEO

La Mulţi Ani Profesorului Radu Ciuceanu, la 88 de ani! FOTO şi INTERVIU: „Ţării mele, pentru care au murit atâţia, îi doresc oameni curaţi, oameni care au caracter.”

Prof Radu Ciuceanu la 88 de aniIstoricul şi directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Radu Ciuceanu, a împlinit, azi, 88 de ani. Profesoprul a oferit, într-un interviu pentru Mediafax, o perspectivă asupra României de azi, exprimând ce pot învăţa tinerii din experienţa şi suferinţa predecesorilor.

EXCLUSIV – Interviu Radu Ciuceanu: “Ţării mele, pentru care au murit atâţia, îi doresc oameni curaţi! ”

de Andreea Diocheteanu

Fost deţinut politic în perioada comunistă, profesorul Radu Ciuceanu se află la vârsta senectuţii, într-un moment al vieţii în care poate privi cu seninătate în urmă, dincolo de clipele de suferinţă şi de drama închisorii în care a stat 15 ani pentru opoziţia şi rezistenţa faţă de instalarea regimului comunist în România. Activitatea lui Radu Ciuceanu în INST nu vizează trecutul, ci prezentul, întrucât, după cuvintele acestuia, „suntem şoimii unui institut de monitorizare a istoriei prezente.”

În interviul acordat MEDIAFAX, Radu Ciuceanu a evocat şi ziua eliberării sale din închisoare, acesta fiind încarcerat în cele mai punitive carcere ale acelor timpuri: Craiova, Piteşti, Jilava, Gherla şi altele, exprimând că a avut puterea să reziste compromisurilor, fiind eliberat la termen: „Eu nu am fost eliberat din milă, ci am ieşit la zi. 15 ani bătuţi pe muchie în temniţă, apoi doi ani de zile, nu am putut munci. Cu alte cuvinte, nu am avut dreptul să trăiesc.”

Ieşind din detenţie şi intrând într-o altă carceră, regimul comunist de după anul 1963, Radu Ciuceanu a fost emoţionat de căldura şi apropierea oamenilor, solidari şi fraţi de suferinţă: „Zeci de oameni, aflând că sunt fost deţinut politic, au venit să mă întrebe de fraţi, de surori, de părinţi, de copii. Unul dintre ei m-a întrebat dacă merg ca un învins. I-am răspuns că da, apoi mi-a spus să mă uit la ce e în spatele meu. După mine era un convoi întreg.”

Pe de altă parte, istoricul şi-a exprimat şi părerea despre procesele tardive ale torţionarilor, declarând că „sunt necesare”, arătând, totodată, şi ce efect au acestea asupra poporului român.

Mai mult, Ciuceanu a vorbit şi despre părerea pe care o are despre România de astăzi şi diferenţele dintre tineretul generaţiei actuale şi tinerimea din generaţia sa, punctând că: „Orice vârstă îşi are capacitatea de seducţie.” Acesta le-a recomandat tinerilor de acum să nu refuze dialogul şi sfaturile celor în etate: „să se polarizeze. Să încerce să capete cât de cât un strat, pe lângă cineva, cu ceva.”

Nu în ultimul rând, Radu Ciuceanu şi-a îndreptat gândurile şi către ţară şi către români: „Ţării mele, pentru care au murit atâţia, îi doresc oameni curaţi, oameni care au caracter. Asta e ceea ce doresc eu ţării: oameni care să ştie că sunt responsabili. O dată în faţa familiilor şi o dată în faţa celor care au datoria, dreptul şi demnitatea de a cere celorlalţi ce au făcut.”, a declarat istoricul.

Prezentăm interviul integral acordat de profesorul Radu Ciuceanu agenţiei MEDIAFAX, via MĂRTURISITORII, de unde provine şi fotografia de mai jos, obţinută din Arhiva CNSAS

Parintele martir Gherasim Iscu - staret Tismana, col Petre Grigorescu si Radu Ciuceanu la reconstituirea Securitatii 1948 - CNSAS - Marturistorii Ro via Roncea Ro

Părintele Justin despre boala ruşilor şi Profesorul Ciuceanu despre coloana vertebrală a rezistenţei româneşti: Biserica

Parintele Justin Parvu la ultima aniversare pe pamant 10 Februarie 2012, 94 de ani - Foto Cristina Nichitus RonceaZiaristi Online:

Artizanii Unirii - Martirii Basarabiei - Basarabia-Bucovina.Info

Părintele Justin Pârvu despre teroarea Moscovei asupra românilor şi asupra Ortodoxiei
Parintele Justin Pârvu: “Nu e nici o boală mai grea decît boala lor de a desfiinţa Ortodoxia, de a spulbera din sufletul omului pe Hristos!”

Profesorul Radu Ciuceanu - Ziarul Lumina

Profesorul Radu Ciuceanu: “Biserica a fost coloana vertebrală a rezistenței noastre”

“Este foarte greu să rezum în câteva fraze cei 15 ani de tem­niță comunistă…”

Femeia-cananeanca

Gând de duminică: “…Mare e credinţa ta. Fie ţie după voia ta”. Elena Solunca Moise la Duminica femeii cananeence

S-a spus nu fără îndreptăţire că fiica femeii este chiar sufletul nostru greu încercat de provocări de toate felurile, din toate părţile şi în tot timpul…

De ce “legea antilegionară” nu este impusă de SUA şi cui aparţine ea de fapt. “Românii trebuie să dispară!”

Alexandru Florian si Radu Ioanid - Crin Antonescu, George Scutaru, Andrei Gerea si Ciprian Nica - legea 217-2015 Elie WieselIMPOSTÚRĂ, imposturi, s. f. Acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie.

“Pentru a nu mai fi nici un dubiu: tema recentei legi – Legea “antilegionară” – n.m. -, integrată chestiunilor strategice și de securitate (națională, regională, globală), este una cerută de SUA, „cel mai aliat dintre aliații strategici“. Acesta este sensul prezenței ei într-un asemenea cadru de discuție.”Istoricul Mircea Stănescu despre o operaţiune a cuplului Alexandru Florian de la Institutul “Elie Wiesel” şi Radu Ioanid de la “Muzeul Holocaustului”.

De unde s-o luăm, pentru a demonstra graba unei asemenea afirmaţii fără bază reală, care însă corespunde perfect intenţiei de intoxicare a cuplului pomenit mai sus?

1. Când Monica Macovei, europarlamentară aleasă pe liste şi bani negri (Microsoft, Sandu, Cocoş, Udrea, etc, DNA), aterizează în Republica Moldova, chipurile pentru a o ajuta la democratizare, a se citi a impune agenda homosexualilor, lesbienelor şi hoţomanilor lui Soros, săracii oameni care o întâmpină, obligaţi de funcţie, o cred, pe cuvânt, că e trimisa României şi a UE pe pământ. Mass media rusească speculează abitir enormităţile debitate de personajul numit pentru a sublinia ce drăcisme vin din Rumînia şi Ieuropa. În realitatea, Macovei lucrează “sub steag străin”. Vreo două, sau chiar trei, dacă îl punem la socoteală şi pe cel acoperit dar cunoscut în anumite cercuri de specialitate.

2. Când Tismăneanu ateriza în România, în oricare dintre regimuri – Iliescu, Constantinescu, Băsescu – reuşea să-şi bată joc de diverşi oficiali dâmboviţeni, speculând şi cartea lobby-ului evreiesc, sugerând că ar reprezenta într-un fel mai special, aşa ca el, administraţia de la Washington. În realitate Tismăneanu se reprezenta pe el însuşi şi reţeaua Pacepa a neo-kominterniştilor formaţi la şcoala sovietică a NKVD şi apoi manşurtizaţi peste Ocean. Printre ei, şi Radu Ioanid, fratele după mamă (Ilona Ioanid) al lui Alexandru Florian, conform surselor din comunitatea evreiască bucureşteană. Părinţii lor, ideologii stalinişti Virgil Ioanid şi Radu Florian, au făcut parte din conspiraţia sovietică strâns unită în jurul lui Ion Iliescu. Faptul că nu a reprezentat America, decât insinuându-se, în prima perioadă a anilor ’90, a fost relevat de dezvăluirile publice ale unor generali SRI (r).

3. Într-o zi, Crin Antonescu s-a visat (din nou) preşedinte. Şi a început să dea din coate. Era prin 2013. Am scris atunci: Tismaneanul lui Crin Antonescu. PNL-istul sef vrea sa ajunga presedinte de-o mana cu fiul unui comisar ideologic bolsevic si de alta cu un fost corespondent la Moscova. Acesta din urmă este George Scutaru, în prezent cercetat de DNA pentru o şpagă de 1.000.000 de euro. Tismăneanul lui Antonescu şi Ponta (în acelaşi timp), Alexandru Florian, prin intermediul lacheului lui Ioanid, Andrei Muraru, omul penalilor Fenechiu şi Chiuariu în PNL, l-a îmbrobodit pe “prezidenţiabil” că-i pune la picioare lobby-ul evreiesc american şi israelian dacă scoate această lege. Israelul nu a marşat şi vizita i s-a anulat. A rămas SUA, unde a avut, degeaba, o prezenţă la un Congres evreiesc. De-acolo s-a întors cu coada între picioare, unde i-a şi rămas, definitiv. Detalii jurnalistice despre Cazul patologic Crin Antonescu oferă cu excelenţă Bogdan Tiberiu Iacob în articolul Legea ”Crin Antonescu” – o mostra exemplara de slugarnicie politica şi Dan Tomozei în analiza “Legea antilegionară” sau Delirul liberalismului, ultima sfidare Crin Antonescu.

4. Deşi Institut guvernamental, “Elie Wiesel” nu a îndrăznit să propună Legea Guvernului, ci a ales trei parlamentari liberali labili şi cu bube-n cap, şi apoi un turnător PSD. Dacă Legea 217/2015 ar fi fost cerută de SUA ea ar fi devenit Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, încă din 2013, după cum a făcut şi Năstase în 2002, şi nu ar fi avut un traseu sinuos care a durat doi ani, depinzând de configurarea alianţelor trădătoare.

5. Cazul e de domeniul paroxismului, fiind dominat de impostură de la un cap la altul, dacă avem în vedere că capul Colegiului de Onoare care dă şi numele Institutului, recte Elie Wiesel, nici măcar nu a fost deţinut la Auschwitz, aşa cum îl acuză chiar… evreii care au fost acolo!

Legea antiromânească în cauză reprezintă o răfuială a urmaşilor agenţilor kominternişti cu poporul român. Dezideratele lor au fost readuse aminte românilor de istoricul american Larry Watts, într-un motto care-i aparţine lui Engels, inserat în prima carte a trilogiei sale dedicate istoriei reale a României, “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”. Iată-l:

„[Românii sunt] un popor fără istorie… destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale… [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional […] Dispariţia [lor] de pe faţa pământului va fi un pas înainte.”

PS: Cât despre “masa rotundă” semnalată de Mircea Stănescu este evident că George Maior şi-a spus că îi prinde bine să-şi înceapă misiunea de ambasador în SUA gâdilând evreii, chiar dacă aceştia sunt mai mult unguri, fără să uite, însă, să specifice în cadrul dezbaterii că în România antisemitismul este aproape de zero şi că problema Europei şi a SUA trebuie să fie Ungaria lui Viktor Orban. Iar Ionel Niţu, retras din SRI în urmă cu trei ani, l-a servit pe fostul său şef. O afacere… dâmboviţeană.

Repet: aşa cum România nu poate fi identificată printr-o Monica Macovei, nici SUA printr-un Ioanid sau Tismăneanu şi nici Serviciul Român de Informaţii prin Maior şi Niţu, doi foşti angajaţi, dintre care unul mai mult reprezentativ şi altul mai mult manager decât analist. Părerea mea. Iar dacă luăm seama la spusele lui Aurel Vainer, nici comunitatea evreiască din România nu poate fi confundată cu Alexandru Florian. Părerea lui.

Aşa cum, ca să coborâm puţin nivelul, nici Dan Dungaciu, prezent la “dezbatere” din partea nu ştiu cărui institut de politologie unde a fost plasat, nu poate reprezenta Academia Română pe această temă ci cel mult fumnurile lui Serghei Celac. Istoria nu poate fi confundată cu politologia decât de un Vladimir Tismăneanu. Academia poate fi reprezentată, spre exemplu, de cei care s-au pronunţat în cunoştinţă de cauză pe acest subiect, cum ar fi academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române şi Preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, dr. în istorie Radu Ciuceanu, fost deţinut politic, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, sau membrul de Onoare al Academiei, Eugen Mihăescu, apărătorul plăcii in memoriam academicianul Nichifor Crainic şi, nu în ultimul rând, cetăţean american.

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova