Posts Tagged ‘securisti’

DOCUMENTE CNSAS: Dan Puric, recrutat de Securitate la 17 ani. Marius Oprea, turnator “anti-turnator”. Intermezzo pana la postarea cu Parintele Justin Parvu, Sfintii Inchisorilor, Miscarea Legionara si “holocaustul din Romania”. UPDATE

CNSAS Dan Puric recrutat de Securitate la 17 ani la Liceul Nicolae Tonitza - Ziaristi OnlineApelul la documente:

Cazul Dan Puric

Dan Puric cautat si deconspirat Securitate CNSAS Civic Media Voci Curate“In baza Notei de Constatare DI/I/1305 din data de 10.05.2010, intocmita de Directia de Specialitate din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in care se regasesc urmatoarele elemente: domnul PURIC Liviu Dan este titular al dosarului fond retea nr. R 64665 (cota CNSAS). Domnia sa a fost recrutat “in scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de Arte Plastice N. Tonitza”; la data de 15.03.1976 a semnat un “Angajament” atribuindu-i-se numele conspirativ “CRISTIAN”. Directia de Specialitate nu a identificat informatii transmise Securitatii de catre domnul PURIC Liviu Dan.” – Adeverinta CNSAS 1520/30.08.2012

La data de 1.10.2010 actorul Dan Puric scurgea in presa scrisa, pentru prima oara, informatia ca ar fi avut o oarecare tangenta cu Securitate. Ulterior si-a perfectat si o scurgere controlata pe canale TV, prin persoane ca Robert Turcescu, colonelul ziarist-pedelici fara o zi de armata. NapocaNews a sesizat CNSAS.

La data de 5.10.2010 scriam urmatoarea postare: BOMBA: Dan Puric, micul securist: informator la 17 ani! Actorul bun la toate a semnat un angajament cu Securitatea inca din clasa a XI-a de liceu, in 1976. Ce-o fi turnat pana in 1989? Dar dupa? UPDATE: Baietii “e” activi. La CNSAS se stie. Vedeti acolo si Video cu “auto-deconspirarea” controlata.

I. Ce trebuie observat: 1. A tacut 20 de ani, facand pe lupul moralist, asa cum o face in continuare, cu acelasi tupeu maximal cu care ne-a obisnuit. 2. A iesit din adormire la 1.10.2010. Nota de Constatare a fost intocmita de CNSAS la 10.05.2010, cu cinci luni inainte, timp in care si-a conceput “scurgerea” de presa, dupa ce si-a dat seama ca nu i se mai poate asigura acoperirea. 3. Nu au fost identificate informatii si pentru ca acestea se gasesc in Dosarele celor turnati. Pana cand acestia nu vor reclama, nici nu vor fi gasite.

II. La 5.10.2010 scriam: “Aflu de la cineva care are stomacul mai tare si s-a uitat ieri seara pana la capat la “noua” emisiune a lui Turcescu cu “noul” Puric, “confesatorul”, ca s-a tratat din fuga, prin aruncare in derizoriu, si aceasta tema (a recrutarii lui de Securitate). Acum e absolut clar: s-a ajuns la Dosarul sau de la CNSAS. Iar “baietii destepti” si-au dat seama ca singura scapare este plasarea subiectului in presa chiar de catre el, prin agenti prestabiliti, pentru a se putea controla nivelul “scurgerii”. Clasic, ca sa zic asa. Ceea ce inseamna ca baietii “e” activi. :) Nu m-ar mira ca Dosarul sa fie ultra-periat…” Am avut dreptate. S-a confirmat dupa doi ani de tinut informatia la conserva (pana pe 30.08.2012).

III. Chestiunea cu “n-a stiut ce face”. De la Dan Puric citire (1.10.2010): “Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist…”

Cum si eu am facut acelasi Liceu de Arte Plastice N. Tonitza, pot sa spun ca securistii se uitau si ei la om. In cazul meu, spre exemplu, a venit unul la mine, cam la aceeasi varsta la care Dan Puric a semnat Angajamentul cu Securitatea si mi-a spus: “Bai, Roncea, uite care-i treaba: tu nu vei fi niciodata UTC-ist!”. Si asa a fost. Singurul “necorespunzator” din anul meu. Asta dupa ce, la intrebarea profesorului de “economie politica” – secretarul de Partid al Liceului, Ionascu – “Ce este demagogia?”, am raspuns imediat: “Ceea ce practica Partidul Comunist”. Cum era sadic, Ionascu a continuat: “Si poti sa dai un exemplu de partid care nu cade in demogogie?”. Am raspuns la fel de repede: “Da: Miscarea Legionara. Ce zicea aia facea!”. Mi-a dat nota 1 si, normal, m-a lasat corigent. Drept represalii i-am pus coarne din ipsos lui Ceausescu la vreo duzina din portretele aflate in clasele scolii. A doua zi a venit Securitatea. Oare Puric ce-ar fi raportat?

Cu un UPDATE pentru un istoric pe care il respect – valabil si pentru foarte multii comentatori de Facebook -, care intreaba cu o oarecare neclaritate: “Pe ce va bazati cand presupuneti ca a turnat ?”. Acelasi istoric remarca si faptul ca aceast articol informativ – o informare pura, bazata pe documente – a produs foarta multa vrajba. Efectul Adevarului asupra indracitilor. Deci:

Draga Daniel Focsa, tocmai pentru ca esti istoric ar trebui sa fii mai atent. In articol se spune clar ca PURIC Liviu Dan “a fost recrutat” de Securitate, practic un citat reprodus din documentul CNSAS. NU ca “a turnat”. De turnat a turnat Oprea, dupa cum apare tot in documentele CNSAS. 1. si 2., in acelasi articol, chiar eu sunt cel care a reprodus citatul urmator, respectiv faptul ca nu au fost gasite note informative. Daca eram de rea credinta, nu faceam acest lucru. Dau si o explicatie. Data viitoare, pentru nevazatori, o sa pun si un fisier audio. Si 3. Nici in cazul lui Sorin Rosca Stanescu, agent recunoscut al Securitatii, nu au fost gasite note informative. Toate cele bune!

Desigur, se mai pune si intrebarea, pe langa cea legata de minciuna prin omisiune timp de 20 de ani, privind depistarea unor eventuale note informative: Cam cati dintre cei care erau elevi atunci isi pot inchipui ca au fost turnati ca sa-si ceara dosarul?!

O ultima precizare la valul de ura “crestineasca” declansat pe net la adresa mea:

Intrebarea nu este de ce am reprodus eu documentul CNSAS, acum, cand a aparut pe site si dupa doi ani in care am preferat sa ignor  prestatiile acestui actor, ci de ce a mintit PURIC Liviu Dan alias “Cristian”, prin omisiune, timp de 20 de ani. O asemenea tacere lunga te face sa crezi, evident, ca este mult mai mult de ascuns si nu doar o semnatura nevinovata pe un Angajament. Faceti un experiment cu Dvs, cei care va exprimati aproape sectar transformandu-l pe Puric intr-un guru intangibil: schimbati numele! V-ar fi deranjat (pe unii) sa aflati ca Basescu a semnat si a tacut 20 de ani? Eu cred ca da. V-ar fi deranjat (pe unii) sa aflati ca Patriarhul Daniel a semnat si a tacut 20 de ani, pana cand au aparut documente de la CNSAS? Eu cred ca da. Repet: problema nu e mea.

UPDATE REALITATEA TV:

Cum a fost recrutat şi abandonat Puric de Securitate

REALITATEA.NET vă oferă astăzi noi informaţii despre legăturile lui Dan Puric cu Securitatea, despre modul în care poliţia politică comunistă l-a contactat şi recrutat, dar şi despre motivele pentru care această legătură a încetat.

„În ziua de 9 martie a.c. a fost contactat în vederea cunoaşterii personale numitul Puric Dan, elev în anul II la Liceul de arte plastice „N.Tonitza”. Din discuţiile purtate cu această ocazie a rezultat că este un tânăr sociabil, modest, comunicativ. A lăsat impresia unei persoane serioase, inteligente, cu o bogată cultură generală. Analizând activitatea şcolară, relaţiile cu colegii, a rezultat că este un nemulţumit de atitudinea delăsătoare a unora care învaţă slab, chiulesc de la ore, au alte preocupări. Se află în relaţii apropiate cu majoritatea colegilor cu care participă la diverse activităţi. Din cele discutate a rezultat că sus-numitul dispune de posibilităţi şi calităţi informative necesare într-o viitoare muncă informativă”, scria Securitatea.

Pe 15 martie 1976, Securitatea întocmea un raport cu propuneri de recrutare a lui Dan Puric. Iată planul:

„Pentru realizarea supravegherii informative în rândul elevilor din anul II la Liceul de arte plastice N.Tonitza au fost luaţi în studiu mai mulţi elevi pentru care şi numirul Puric Dan. Recrutarea va fi efectuată într-un birou la Şcoala de muzică şi arte plastice nr.3 care asigură condiţii de conspirativitate. Întâlnirea şi locul recrutării vor fi stabilite telefonic, înţelegându-ne în acest sens la contactarea anterioară. În procesul recrutării se vor purta discuţii legate de procesul de învăţământ, munca patriotică, pregătirea elevilor pentru apărarea patriei. În funcţie de aspectele pe care le va sesiza candidatul, vom orienta discuţiile spre modul de prevenire a unor infracţiuni, rolul organelor de securitate în acest sens, sprijinul pe care îl acordă oamenii cinstiţi acestor organe. Dacă se va situa pe o poziţie favorabilă îi vom propune colaborarea cu organele noastre şi va fi instruit asupra problemelor ce trebuie să le aibă în intenţie.

În cazul în care candidatul nu se pretează la recrutare ne vom retrage sub pretextul că am vrut să ne cunoaştem o serie de aspecte legate de procesul de învăţământ. Faţă de cele de mai sus, propunem a se aproba recrutarea în calitate dec colaborator a numitului Puric Dan”, nota Securitatea.

Cum a decurs recrutarea lui Dan Puric

„Conform aprobării conducerii serviciului, numitul Puric Dan a fost contactat în vederea recrutării în calitate de colaborator al organelor noastre.  Discuţiile purtate în procesul recrutării au urmărit planul stabilit în raportul cu propuneri de recrutare, cel contactat a avut o atitudine favorabilă scopului urmărit. Convingându-ne că este pretabil la recrutare, i s-a făcut propunerea de a sprijini organele de securitate, lucru cu care a fost deplin de acord. În această situaţie i s-a luat angajament scris şi notă de relaţii trecându-se apoi la instruirea lui cu sarcini privind supravegherea informativă, precum şi modul de comportare în viitor, atât în societate, cât şi în familie… De comun acord s-a stabilit numele conspirativ „Cristian”. Faţă de cele mai sus, propunem a se aproba înregistrarea numitului Puric Dan în calitate de colaborator al organelor de Securitate.

Într-o notă din 20 martie 1976, Puric primea şi o parolă cu care era abordat de Securitate: „Prietenul tău Cristian îţi transmite salutări şi te roagă să-l ajuţi cu problema unor schiţe”.

La sfârşitul anului 1997, documentele Securităţii susţin că „în cursul anului 1977 a cules informaţii referitoare la starea de spirit din rândul elevilor, precum şi despre anumiţi elevi care întreţin relaţii cu cetăţenii străini ori vizitează bibliotecile ambasadelor străine concretizate în două note informative”. Totodată, organele de Securitate notează şi carenţe ale tânărului Puric: „manifestă totuşi reţinere în semnalarea din proprie iniţiativă, anumite aspecte legate atitudine a colegilor (sic!).

În octombrie 1978, Securitate decide încetarea relaţiei cu colaboratorul „Cristian” subliniind încă o dată că acesta a manifestat „reţineri” în ceea ce priveşte concretizarea informaţiilor în note informative”.  „Deoarece sus-numitul a absolvit cursurile liceului, situaţie în care nu ne mai este util în munca informativă”, Securitatea propunea încetarea legăturii cu acesta.

Cum a recunoscut Puric că a semnat un angajament

Dan Puric a vorbit despre legătura sa cu Securitatea la aproape mai bine de 20 de ani de la Revoluţie, în 2010, într-o emisiune a lui Robert Turcescu.

“Max Reinhardt a avut o expresie extraordinară: „artistul îşi ia rucsacul copilăriei în spate şi porneşte la drum”. Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist… M-au şi turnat. Pentru că eu, la 17 ani, îl imitam pe Ceauşescu. Strângeam două clase într-una şi dădeam decoraţii. Ei bine, colegul meu de la Royal Shakespeare Company sau de la Comedia Franceză nu a cunoscut lucrurile astea”, spunea atunci Puric.

Ulterior, a revenit pe tema asta, în acelaşi decor. “Eu când aveam 17 ani a venit ăla să-i scriu acolo şi eu am semnat acolo că nici nu ştiam ce semnez, dar în clipa în care mi-a cerut să-mi vând colegii “cine face politică?” am spus: “Dan Puric”, pentru că imitam pe Ceauşescu. Şi ăla a plecat. M-au apărat îngerii, dar pesemne că pe la CNSAS…. Problema este alta, vezi cum încercau să te toace”.

Dan Puric nu a putut fi contactat pentru a comenta articolul lui Mircea Dinescu şi informaţiile legate de recrutarea sa.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/dan-puric_1176892.html#ixzz31johMZRx

Cazul Marius Oprea

Marius Oprea cautat si deconspirat Securitate IICCMER CNSAS Civic Media Voci CurateBufonul Marius Oprea e cel mai mic dintre piticii sovietici ai lui A. Plesu, rectorianul NEC cu sotie agenta DIE. Nu vreau sa intru in prea multe detalii despre viata si familia sa sub comunism sau dupa. Orice rezervist MAI de prin Brasov poate sa spuna destule, daca e intrebat, despre perioada de dinainte de ’89 si gradele tatalui sau si orice ofiter de contraspionaj activ cat de cat pe spatiul ruso-german poate sa adauge la fel de multe pentru perioada de dupa. De notat: desi a indeplinit calitati oficiale, de “consilier pe probleme de securitate al primului ministru”, nu a primit niciodata Certificat ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat), respectiv ACCES LA INFORMAŢII CLASIFICATE ALE ORGANIZAŢIEI TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD.

De amintit: La Petitia in apararea lui Valeriu Gafencu, Sfantul Inchisorilor, considerat de IPS Bartolomeu (Valeriu) Anania „un martir care a suferit, traind pe cele mai inalte culmi ale spiritualitatii crestine, stilp al rezistentei spirituale romanesti din timpul opresiunii comuniste”, la pagina de discutii, Marius Oprea a comentat:

“Marius Oprea (3 Februarie 2013, 17:41)

Precizare

Există un semnatar al petiţiei, în varianta Microsoft Excel, la nr. 51, omonim. Doresc să fac precizarea că este altă persoană decât Marius Oprea, Directorul Departamentului de Investigaţii Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Atunci când am un punct de vedere asupra unui eveniment sau în legătură cu o personalitate mă exprim în articole şi studii asumându-mi poziţia.
Cu stimă,
Marius Oprea
IICCMER”

Piticul fonfait Marius Oprea, in prezent inlocuitor al lui Volodea Tismaneanu la jocul de-a alba-neagra de la IICCMER, este, dupa clasicul model invocat, al comunistului “anti-comunist”, un… turnator “anti-turnator”. “Vanatorul de securisti” si degropatorul de morminte care se lauda cu nesimtire si mitomanie crasa ca “a gasit el” osemintele lui Mircea Vulcanescu si Valeriu Gafencu, este un impostor cu acte in regula. Iata de ce:CNSAS Marius Oprea  - Informator al Securitatii - Opinie Separata 1 Ziaristi OnlineCNSAS Marius Oprea  - Informatoir al Securitatii - Opinie Separata 2 Ziaristi Online

Sursa: Arhiva CNSAS si Scribd.com. Pont: Cine cauta gaseste

Vedeti si Sfintii Inchisorilor si Nicolae Purcarea, blasfemiati de agentii mafiei homosexuale de la Muzeul Taranului Roman. Legatura dintre Puric, Codrescu si Lavric si Securitate, Plesu si Liiceanu. Eleonora Cioran il deconspira pe “filosoful banului”. VIDEO

VIDEO Exploziv: Fostul detinut politic Ion Varlam devoaleaza o retea anti-Romania infiltrata adanc in structurile statului. “Trotkistul Tismaneanu”, “scremutul Liiceanu”, “bufonul Plesu”, “hazaica Mungiu”, “agentul Mihnea Berindei” & Co. Despre evrei, comunisti, securisti si kaghebisti (II)


Ion Varlam – diplomat al Școlii Franceze de Științe Politice si descendent direct al logofătului Răducanu Rosetti și domniței Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, prin strabunicul sau, Radu Rosseti -, fost detinut politic inchis de comunisti de la 14 ani (aviz Dan Puric, utecistul informator la 17 ani!) si membru marcant al exilului romanesc, fost si actual secretar general al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi (UMRL), devoaleaza o intreaga retea kominternista anti-Romania, activa in Occident dinainte de 1989 si infiltrata apoi pana in maduva tuturor regimurilor de la Bucuresti, pana la actualul, adus la stadiu de osteoporoza in faza terminala.

Pentru a atinge si un subiect la moda, este de consemnat si faptul ca Ion Varlam, cand si-a anuntat Radu Duda candidatura la presedintie, intr-o baie de aplaudaci la Palatul Elisabeta (iar aviz D.P.), s-a gandit sa-i solicite “principelui” sa raspunda la mai multe intrebari legate de legaturile sale cu Securitatea si de felul in care va armoniza statutul sau de membru al casei regale cu o functie intr-o republica. Protestele civilizate ale profesorului Ion Varlam au ramas fara raspuns din partea lui Duda si a sustinatorilor sai, fiind acoperite de muzica de fond care rasuna din boxe, consemna la vremea respectiva WebPhoto.ro.

Partea a doua a interviului realizat cu fostul detinut politic dupa o dezbatere de la Universitatea Bucuresti despre crimele NKVD din Basarabia, Transnistria si Bucovina de Nord, a pornit de la Declaratia de la Budapesta din iunie 1989, prin care o suita de intelectuali romano-maghiari, de factura kominternista, dintre care nu lipsea, evident, Volodea Tismaneanu si un oarecare Mihnea Berindei, factotum al GDS-ului, promitea Ungariei “autonomia Transilvaniei”. La vremea respectiva, Ion Varlam si Ion Ratiu, impreuna cu alti anticomunisti romani din exil, au protestat vehement fata de aceasta tradare a intereselor nationale romanesti de catre niste “slugi la unguri”, ca sa-mi parafrazez presedintele. Asa ca Ion Varlam se exprima in tema, dupa cum puteti asculta mai sus.

In acelasi timp, pornind de la aceasta Declaratie si ajungand la semnatarii ei, Ion Varlam sustine ca promotorul acesteia, Mihnea Berindei, a fost un agent de natura sovieto-trotkista, refuzat din acest motiv la “Europa libera”, si care, dupa ce a format GDS-ul sponsorizat de Brucan si Soros, i-a luat la “specializare” si pe alti “tovarasi de drum”, cum ar fi Stelian Tanase, “slefuit de Paleologu”, Gabriel Liiceanu, “un tip cu o inteligenta scremuta” si Alina Tatiana Mungiu Pipidi, care, afirma Ion Varlam, cand a ajuns la Paris, era “o bolsevica imputita-imputita-imputita, o hazaica”, cum se spunea dupa ce a venit Armata Rosie in “vizita” prin Romania. Fostul detinut politic mai afirma ca grupul de agenti anti-Romania isi trage seva de la “Stefan Gheorghiul” Occidentului, London School of Economics, unde, recent, Tismaneanu l-a pus pe presedintele Romaniei, Traian Basescu, intr-o situatie penibila, tarandu-l la LSE-ul lui Soros pentru a inaugura seria de conferinte “Ghita Ionescu”, despre care Ion Varlam subliniza ca a fost “singurul roman trotkist pe care l-a intalnit in Apus”.

Dar iata ce-i spunea Vladimir Tismaneanu despre Ghita Ionescu unui alt presedinte al Romaniei, pe numele sau Ion Iliescu, in cartea lor de rasunet mondial (lansare in Romania, Franta si SUA)  MARELE ŞOC- DIN FINALUL UNUI SECOL SCURT – Ion Iliescu în dialog cuVladimir Tismăneanu, de unde se vede cat de “anticomunisti”, pe linie gorbaciovista, erau profesorul de trotkism de la London School of Economics si elevul lui intarziat:

“Intr-un articol intitulat “Personal Power and Political Crisis in România”, pe care l-am publicat în revista „Government and Opposition” (Vol. 24, No. 2, Spring 1989, vi l-am dat în februarie 1990, când ne-am întâlnit, eram împreună cu Dorin Tudoran), revistă editată de regretatul profesor Ghiţă Ionescu, scriam: “Există grupuri în elita comunistă din România profund îngrijorate de actuala criză. Mai mult, aceşti oameni au găsit o sursă de încurajare în reformele lui Gorbaciov” şi mă refeream la dumneavoastră ca simbol al unei posibile alternative la dictatura familiei Ceauşescu; menţionam faptul că, în timpul vizitei lui Gorbaciov la Bucureşti, în mai 1987, Ion Iliescu a fost „expediat” din Bucureşti pentru a se evita o posibilă întâlnire cu oaspetele sovietic. Menţionam, de asemenea, faptul că Ion Iliescu fusese eliminat din conducerea PCR, sub acuzaţiile de „liberalism” şi „intelectualism”. Mai menţionam articolul său „Creaţie şi informaţie” (o critică voalată a ultracentralismului birocratic şi a incompetenţei dominante în epocă) apărut în „România literară” (3 septembrie 1987, p. 19), precum şi importantul profil biografic despre Ion Iliescu publicat în săptămânalul german „Der Spiegel” (9 noiembrie 1987), profil în care, de asemenea, se făcea referire la articolul amintit şi din care se reproducea celebra frază a lui Francis Bacon, întoarsă de dumneavoastră într-o oglindă mai mult decât sugestivă: „ştiinţa înseamnă putere” (Bacon), „ceea ce — adăugaţi dumneavoastră – nu înseamnă că şi reciproca ar fi valabilă”.”… Ati inteles ideea, nu?! 🙂

Prima parte aici: Despre evrei, comunisti, securisti si kaghebisti, de la Antonescu la Basescu. Un interviu exploziv cu fostul detinut politic Ion Varlam, secretar general al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi (I). VIDEO: “Radu Ioanid, directorul Muzeului Holocaustului, este agent de sorginte sovietica”

Dupa “Declaratia de la Budapesta”, Ion Ratiu publica in „Românul liber” (Londra, anul V, nr. 9), din septembrie 1989:

GRAVITATEA UNUI GEST POLITIC IRESPONSABIL

Un grup de exilaţi români au semnat la 16 iunie 1989, la Budapesta, textul unei declaraţii „româno-maghiare“, care a scandalizat în egală măsură pe compatrioţii noştri din Transilvania şi din diasporă, pentru că reia tezele revizioniste ale actualului regim de la Budapesta formulate în 1987 de autorii oficialului tratat de istorie a Transilvaniei.

Din ideile confuze şi termenii ambigui ai „declaraţiei“ reiese că autorii ei se pronunţă pentru dislocarea teritorială a Statului român, în favoarea unor considerabile transferuri de suveranitate, şi pentru subordonarea independenţei naţiunilor faţă de interese străine.

În ciuda inconsistenţei ei, „declaraţia“ este un fapt grav deoarece ar putea deveni un precedent în mâna minorităţilor alogene din Basarabia şi Bucovina.

Ion Varlam (Franţa)

Vezi si: Risca Traian Basescu sa i se alature Regelui Mihai? Fostul suveran se numara printre semnatarii Declaratiei de la Budapesta din iunie 1989, primul atentat “intelectual” al ungurilor si tradatorilor din Romania pentru “autonomia Transilvaniei”. DOCUMENTUL si reactia Exilului romanesc la atacul agentilor antiromani girati de Regele Mihai I

Procesul Comunismului:

Plangerea Penala a lui Ion Varlam contra lui Silviu Brucan din 5 februarie 1990

Ion Varlam: Un document nul şi neavenit – Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România

Ion Varlam: «Comisia Tismaneanu» – o insulta la adresa democraţiei şi un scandal moral

Despre evrei, comunisti, securisti si kaghebisti, de la Antonescu la Basescu. Un interviu exploziv cu fostul detinut politic Ion Varlam, secretar general al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi (I). VIDEO: “Radu Ioanid, directorul Muzeului Holocaustului, este agent de sorginte sovietica”

L-am intalnit pe fostul detinut politic Ion Varlam, secretar general al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi (UMRL), alaturi de Ana Blandiana la conferinta profesorilor Ion Varta si Stephan Courtois despre deportarile si asasinarile comise de bolsevici asupra romanilor din Basarabia si Transnistria. In cadrul dezbaterii care a urmat dupa prelegerile invitatilor, Ion Varlam a facut cateva declaratii aparent socante despre confiscarea anticomunismului de catre fosti comunisti, bolsevici trotkisti, gen Tismaneanu, si cum au manipulat securistii din fostul spatiu sovietic arhivele secrete, acum desecretizate, oferind drept exemplu o tranzactie dubioasa a regimului Iliescu, care a pus la dispozitia Muzeului Holocaustului din Washington, “cu manuta lui Magureanu”, un set de documente despre Antonescu si crimele comise asupra evreilor, pe care Ion Varlam il considera contrafacut. Mai mult, directorul Muzeului Holocaustului, Radu Ioanid, acuza Ion Varlam, este “un colaborator important cu uzaj extern al Securitatii care face parte dintr-o familie de agenti sovietici”. Am considerat ca asemenea afirmatii trebuie completate, asa ca i-am solicitat fostului detinut politic anticomunist un interviu explicativ, pe care il prezint in varianta video mai sus si care ar merita transcris si publicat online. Pana atunci, cateva cuvinte si despre Cine este Ion Varlam:

Un cap politic

Nascut in 1938, descendent al unor familii boieresti, Ion Varlam a fost inchis initial la varsta de 14 ani, ispasind, cu intermitente, noua ani de inchisoare si domiciliu obligatoriu pana in 1963, cand a fost eliberat. In 1965 a ajuns la Paris, unde s-a implicat in activitatile anticomuniste ale Exilului romanesc, studiind totodata stiintele politice, dreptul si finantele publice. A revenit in tara in februarie 1990, facand apoi politica taranista…
Insir aceste date intrucat pentru publicul larg Ion Varlam nu este foarte cunoscut. Asa era si pentru mine – desi ii citisem cateva articole si interviuri – pana la masivul sau volum de dialoguri, publicat de curand la editura VOG si intitulat “Pseudo-Romania. Conspirarea deconspirarii“.
Dupa opinia mea de om strain de activitatea politica (eu si politica – “Ca fait deux”), dar dornic sa ma orientez in realitate, cartea aceasta cu titlu complicat este de departe cea mai trainica analiza facuta situatiei din Romania postdecembrista. Intreprinsa din perspectiva unui militant anticomunist intransigent si independent. O analiza barbateasca, dura, apartinand unui om care este, deopotriva, cultivat (o cultura vasta si solida), instruit si informat. Intr-o tara in care evaluarea politica – si implicatiile sale – se face urechist, suetar, caragialesc, la nivel de Poiana lui Iocan, sau dimpotriva, prin reproducerea papagaliceasca a unor clisee straine, demersul lui Ion Varlam, intemeiat pe o metoda (fara sa fie didactic sau pedant), corelat cu experienta in domeniu – impune si uimeste.
Insa dl Varlam schiteaza in acelasi timp, impecabil, contextul general, explicand ce este globalizarea si care sunt fortele politice reprezentative in lumea apuseana. Schita apartine unui democrat convins, om de dreapta curajos si necomplezent. Stralucite sunt in acest sens observatiile si reflexiile sale despre “terorismul intelectual de stanga” incazarmat in universitatile apusene, despre actualitatea ideii lui Gramsci, potrivit careia “Pana si discursul anticomunist trebuie sa fie facut de comunisti pentru a fi controlat de ei, ca sa nu-i deranjeze”, despre obiectivul nemarturisit al Stangii de a elimina Dreapta si Centrul de pe scena politica… Atunci cand se raporteaza la realitatea romaneasca, Ion Varlam enumera formele si persoanele prin care marxismul resapat a patruns si patrunde la noi.
In pofida titlului cartii, dl Varlam, democrat autentic, este opusul unui conspirationist si adeptul transparentei. El abordeaza in termeni de dictionar politic teme delicate precum masoneria, miscarea legionara, antisemitismul folosit ca santaj sau in beneficiu personal… Uneori formularile sunt memorabile. Iata doua exemple: “Apropierea intre comunisti si legionari o vad prin faptul ca legionarii si comunistii erau singurele miscari fanatice din Romania si cereau membrilor lor o obedienta oarba. (…) In plus, ambele miscari au reprezentat un fenomen nou pentru romani: derbedeismul politic”. “Masoneria (ca si Securitatea, copia ei <<perfectionista>>) este o organizatie care-si acopera preocuparile de natura conspirativa cu pretexte intelectuale si justifica prin sofisme politice pretentia ei de a se situa deasupra legilor (pretinsa ei “suveranitate”)”.
Atunci cand trece de la real la concret, in poiata taranista sau in ograda Aliantei Civice ori a Conventiei Democrate, Ion Varlam devine un remarcabil portretist in descendenta lui I.G. Duca si un caracterolog pe care instinctul nu-l inseala. M-a convins de acest adevar evaluarea catorva personaje cu reputatie publica diafana. Pe autor nu-l mistifica nici ambalajul, nici firma. Uneori ii ajunge un cuvant pentru un om: “Baietelul acela” vrea sa zica Mihai Razvan Ungureanu…
Ion Varlam nu cauta efecte literare si poate de aceea le si obtine ca portretist: Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu…
Intr-un capitol al cartii, Ion Varlam se ocupa de Biserica Ortodoxa Romana. Ii cunoaste istoria, stie ce este Biserica, o marturiseste impecabil, respingand coerent si la obiect provocarile cliseistice formulate de un catolicizant rabiat. Ca nu pot fi de acord cu o parte din judecatile si propunerile autorului referitor la Biserica – asta e alta caciula. Important mi se pare faptul ca avem in sfarsit o analiza trainica a Romaniei postcomuniste, cu incursiuni in trecut si amplasare in contextul international actual. O carte care poate constitui un model si care pare sa vesteasca un sfarsit de epoca.

Dan Ciachir / Ziua

UPDATE: VIDEO Exploziv: Fostul detinut politic Ion Varlam devoaleaza o retea anti-Romania infiltrata adanc in structurile statului. “Trotkistul Tismaneanu”, “scremutul Liiceanu”, “bufonul Plesu”, “hazaica Mungiu”, “agentul Mihnea Berindei” & Co. Despre evrei, comunisti, securisti si kaghebisti (II)

De ce nu se sterg pe bocanci securistii de azi? Mica reclamatie catre SRI, MAI sau… Serviciul de Informatii al Extraterestrilor (SIE)

Am ajuns din nameti in noua noastra casa, dupa un an nou si-un Sfantul Vasile de vis, alaturi de cei dragi. Evident, din obisnuinta, imi lasasem niste semne pe la hartiile mele doar asa, de curiozitate… sa vad ce mai pare de interes pentru unii sau altii. Surpriza insa, semnele erau la locul lor, ceea ce inseamna ca pe la mine au venit cu capra, cat am fost plecat, doar… baietii de la tehnica. Sotia mea, care e cu ordinea si curatenia prin casa (normal!) a fost prima care s-a revoltat ca pe unul dintre scaunele ei de studio erau… urme de bocanci. Slabe dar, totusi, pentru ochiul ei de fotograf, ultra-vizibile. Uitandu-ne mai atenti am vazut ca si masa este deplasata din locul ei obisnuit (deh, superbii ei ochi de fotografa…). De ce, ne-am lamurit imediat, cand sub aparatul de aer conditionat am gasit o alta urma, de-a dreptul nesimtita, de bocanc 43-44. Omul, destul de masiv se pare, nu avusese suficienta stabilitate pe scaun si se mutase pe masa, trebaluind la instalarea tehnicii in zona prizelor de aer conditionat. Desigur, o sa ni se spuna, e vreun serviciu privat, de amatori, poate niste rusnaci, ca astia sunt mai ghiolbani, sau poate chiar Serviciul de Informatii al Extraterestrilor…

Da-o-n pizda ma-sii de treaba, tovarasi, si mai stergeti-va si voi pe picioare cand intrati cu bocancii in viata oamenilor!

ALTERMEDIA TV prezinta: DEZVALUIRI despre moguli, securisti, falsi disidenti si profitori tismaneni la "6, vine presa!" cu Livia Dila si George Roncea



Emil Hurezeanu trebuie sa lamureasca scandalul provocat de Marius Oprea privind informatorii homosexuali de la Europa Libera

Am tot vrut sa-l felicit pe Emil Hurezeanu pentru numirea sa in locul lui Sergiu Toader. Am inteles ca la Realitatea TV le cam tzatzaie scaunele mai multora de pe-acolo. In acelasi timp mi-am amintit de scandalul creat de Marius Oprea “vanatorul de rate securiste” privind persoana distinsului jurnalist. Cred ca acum, dintr-o astfel de pozitie, domnul Hurezeanu trebuie sa puna la punct calomniile lui Oprea.

In urma cu cativa ani, consilierul fara ORNISS al actualului prim-ministru l-a facut pe ex-consilierul fostului prim-ministru in mai multe feluri, incalificabile. Discutia in cauza, purtata pe telefon cu un jurnalist din Germania, Liviu Valenas, a fost inregistrata pentru a fi transformata in interviu. Ulterior, Oprea a contestat veridicitatea interviului acuzandu-l pe Valenas ca a inventat totul si afirmand transant ca il va da negresit in judecata. Chestionat de mine, Valenas mi-a spus: “Domnule Roncea, in 12 ore veti avea caseta pe birou insotita de o declaratie notariala pe propria raspundere privind autenticitatea convorbirii si a casetei, care, de altfel, poate fi verificata tehnic”.
Intr-adevar, asa a si fost. Caseta e si acum la mine (e, drept, am facut mai multe copii cadou). Iar, ciudat, Marius Oprea nu l-a mai dat niciodata in judecata pe Liviu Valenas. Deci, unde e adevarul? Datele mai jos:
Soc la “Europa Libera”

Bulgarele de zapada pornit la vale odata cu declansarea operatiunii “Voci curate” tinde sa se transforme intr-o adevarata avalansa, in ultima perioada fiind scoase la lumina nume sonore – ale unor gazetari sau politicieni – care au colaborat cu fosta Securitate. Ca urmare a unui articol aparut ieri in cotidianul “Adevarul” care relata despre faptul ca doi cunoscuti redactori la “Europa Libera” Emil Hurezeanu si Neculai Constantin Munteanu, ar fi colaborat cu Securitatea, am incercat sa aflam in ce au constat relatiile acestora cu fosta politie politica, daca, intr-adevar, a fost vorba de asa ceva. Articolul din “Adevarul” a preluat un extras dintr-un interviu realizat de Liviu Valenas, ziarist stabilit in Germania, cu istoricul Marius Oprea, aparut in ianuarie pe site-ul revistei Agero a Asociatiei Germano-Romane. ZIUA reia pasaje din interviu, redand cu preponderenta declaratiile lui Marius Oprea, personaj care a avut acces la dosarele Securitatii, consilier al primului-ministru, fost consilier prezidential al lui Emil Constantinescu. Potrivit celor publicate de “Adevarul” ca fiind declaratiile lui Oprea din interviul respectiv, Emil Hurezeanu si Neculai Constantin Munteanu ar fi colaborat cu Securitatea. Mai mult, Oprea sustinea ca “Hurezeanu a lucrat pentru Securitate, dar apoi a fost intors de americani”. Contactati de ziarul ZIUA, cei doi comentatori politici au negat orice fel de legatura cu Securitatea. Totusi, daca Emil Hurezeanu a apreciat presupusele declaratii ale lui Marius Oprea drept “aberatie” si “marsavie”, Neculai Constantin Munteanu a refuzat sa faca orice fel de comentarii. Contactat de ZIUA, istoricul Marius Oprea, consilier al premierului pe probleme de securitate si sef al Institutului insarcinat cu demascarea comunismului, acesta a prezentat o alta varianta, negand faptul ca ar fi discutat, vreodata, in timpul unui interviu, despre NC Munteanu si Emil Hurezeanu. Oprea admite ca a avut o convorbire telefonica cu ziaristul Valenas, insa nu pe aceasta tema si a amenintat ca il va da in judecata pe gazetar, pe care il considera o unealta a fostelor si actualelor servicii de informatii. Contactat telefonic, Valenas, surprins de contestarea lui Oprea, il contrazice istoric, declarandu-ne ca are inregistrat pe banda interviul mentionat si ca ne poate pune in posesia acestui material. Valenas ne-a facut, de altfel, proba inregistrarii la telefon. Marturisind ca nu il intelege pe Marius Oprea, Liviu Valenas a afirmat ca nu se poate juca cu astfel de declaratii. “Am toate detaliile Dosarului Hurezeanu, pentru ca am fost trimis, la inceputul anilor ’90, sa negociez cu SRI obtinerea dosarului Securitatii”, a sustinut Valenas. Ziarul ZIUA isi exprima rezervele fata de aceste pozitii contradictorii, dar le publica, avand in vedere notorietatea persoanelor. Prezentam mai jos declaratiile partilor implicate in acest scandal ciudat cu iz de servicii secrete.

Intrebarile ZIUA
1. Credeti ca Securitatea infiltra oameni in randul echipei de ziaristi de la “Europa Libera”?
2. Au fost depistati colaboratori ai Securitatii in cadrul “Europei Libere” inainte de 1989?
3. Intr-un articol aparut azi in ziarul “Adevarul” (n.r -ieri) este preluat un pasaj dintr-un interviu acrodat ziaristului Liviu Valenas de istoricul Marius Oprea, in care acesta din urma afirma ca ati fost colaboratori ai Securitatii. Ati colaborat cu Securitatea iniainte sau dupa ’89?
4. Ce nume de ziaristi sau politicieni care au fost colaboratori ai Securitatii credeti ca vor fi facute publice in urmatoarea perioada?

Emil Hurezeanu: “Nu am fost omul Securitatii”
1. Nu stiu. Eu nu am fost infiltrat de Securitate la Europa Libera. Cred ca a avut, de-a lungul anilor, informatii din interiorul redactiie, pentru ca altfel nu-mi explic cum stiau cam tot ce se intampla acolo, si am aflat asta din scrisorile de amenintare pe care le trimiteau si care tradau o cunoastere buna a relatiilor dintre angajati, dintre oameni, locuintele lor, felul in care isi petreceau vacantele.
2. Nu am cunostinta despre asa ceva.
3. In 1975, am fost convocat la o ancheta a Securitatii in cazul unui scriitor geman originar din Sibiu si mi s-a confiscat corespondenta pe care o aveam cu el. Asta a fost tot. In 1982, inainte de pleca in Austria cu bursa Herder, a trebuit sa fac o lista cu persoanele pe care le cunosc, stabilite in strainatate, si pe care le cunosteam din Sibiu. Asta a fost tot. Repet, in 1975 am fost convocat la o ancheta. Ceea ce sustine dl Oprea este o marsavie. Nu am fost niciodata racolat de americani, nu am lucrat niciodata cu Securitatea. Repet: nu am fost omul Securitatii la Europa Libera. In Romania, ca student la Cluj, si inainte de a parasi Romania, cand am plecat cu o bursa in 1982, am avut de-a face cu Securitatea in imprejurarile pe care vi le-am relatat. Europa Libera nu m-a folosit, nu mi-a cerut. Nu uitati ca eu, din 1983 pana in 1989 am scris impotriva Securitatii si a lui Ceausescu, si asta i s-a intamplat si lui Neculai Constantin Munteanu. Probabil, dintre angajatii Europei Libere am fost dintre cei care am scris cel mai mult impotriva lor. Afirmatia ca as fi avut de-a face cu ei dupa 1982, dupa plecarea mea din tara, este o marsavie. Aici sunt ecourile indepartate ale luptelor de putere care au avut loc la Europa Libera dupa 1992, in conditiile in care mai multe dosare ale angajatilor au fost livrate catre conducerea SRI de atunci. S-a mai pus problema asta in trecut. Ceea ce va spun acum am afirmat si in ’92 si in ’97, in interviuri la Europa Libera, preluate apoi de presa din tara. Nu am fost racolat nici de Securitate, nici de serviciile americane. Este o aberatie.
4. Nu stiu. In ce ma priveste, doresc publicarea dosarului meu, doresc sa il vad. Am fost la CNSAS in urma cu doi ani, unde am vazut dosarul de “Obiectiv” al Europei Libere, unde sunt toate informatiile legate de mine, in ceea ce priveste munca mea la Europa Libera, felul in care parintii mei au fost intimidati si supravegheati, felul in care Securitate organiza scenarii de compromitere a mea si in Romania, de persecutare a parintilor mei. Ceea ce stiu este ca am primit, din 1983 pana in 1989, amenintari cu moartea. In dosarul de Obiectiv e o imagine a ceea ce facea Securitatea mea. Alte dosare nu am vazut, le-am cerut si astept sa le vad si eu.

Neculai Constantin Munteanu: “Nu ma intereseaza ce se scrie”
1. Nu am nimic de comentat. Nu cunosc acest lucru.
2. Nu cunosc.
3. Nu ma intereseaza ce se scrie despre mine si despre Securitate.
4. Nu stiu. Nu ma pot pronunta. Nu am datele necesare si nici nu sunt masura sa fac asemenea declaratii.
Liviu Valenas: “Detin inregistrarea discutiei”
“Detin inregistrarea pe banda a discutiei purtate cu Marius Oprea si v-o pot trimite. De altfel, am trimis aceasta caseta si presedintelui Traian Basescu, in luna martie, cu ocazia unui semniar organizat de Radu Portocala, la Institutul Cultural Roman. Nu il inteleg pe Marius Oprea. Daca interviul a fost publicat inca din luna ianuarie, nu inteleg de ce vine sa il conteste tocmai acum. Eu nu ma pot juca cu astfel de declaratii. Nu mi-am permis sa modific nici o secunda fondul discutiei. Detin toate detaliile Dosarului Hurezeanu pentru ca am fost trimis, la inceputul anilor ’90, sa negociez cu SRI obtinerea dosarului Securitatii. “
Marius Oprea: “Nu am afirmat asa ceva”
“Dl Valenas nu mi-a luat niciodata vreun interviu. Am avut doar o discutie la telefon. Niciodata nu am facut o astfel de afirmatie, cum ca Emil Hurezeanu si N.C. Munteanu ar fi fost colaboratori ai Securitatii. Am avut o conversatie telefonica cu Valenas despre firmele sub acoperire ale Securitatii, pentru ca el facuse un interviu cu un fost ofiter DIE. Despre asta a fost acea discutie, iar eu nu am afirmat niciodata asa ceva despre N.C Munteanu si Emil Hurezeanu. Nu-mi pot permite sa fac asa ceva pentru ca amandoi sunt prieteni ai mei. Nu am dat nici un interviu dlui Velenas. Nu a fost vorba de un interviu, una la mana, iar la doi la mana discutia a fost cu totul alta.
Problema este insa urmatoarea: Liviu Valenas insusi a fost agent al Securitatii. A colaborat la Europa Libera, dar nu a putut fi angajat pentru ca au probat faptul ca Liviu Valenas a fost colaborator al Securitatii si nu a primit aviz spre a fi angajat si a fost indepartat din orice fel de colaborare cu Europa Libera. Din cauza asta are mari resentimente fata de angajatii de la Europa Libera si presupun ca este folosit, in continuare, ca agent de influenta, de catre serviciile de informatii din Romania.
Il dau in judecata
Vad acum ca Liviu Valenas ma citeaza pe mine. Il dau in judecata. Ceea ce a facut Valenas mi se pare unul dintre cele mai mari tromboane. Si cred ca se intampla asta pentru ca serviciile de informatii din Romania sunt foarte deranjate de stituatia actuala, pentru ca, din nefericire pentru ei, eu ma ocup de pachetul de legi care le reglementeaza activitatea. Si incearca sa ma compromita prin orice fel de mijloace. Asta este unul din ele. Iar acest lucru imi confirma ceea ce stiam: ca Liviu Valenas a fost informator al Securitatii. Dar nu aveam nici o certitudine ca Valenas a ramas in activitate. Acum o am. Am confirmarea ca si acum lucreaza pentru baietii cu ochi albastri.
Mai mult, Richard Cummings, fost sef al Contraspionajului la CIA la Europa libera mi-a declarat ca nu exista nici un fel de dovezi privind colaborarea cu Securitatea a celor doi, atata timp cat au lucrat la Europa Libera. Dimpotriva, ei s-au aflat chiar, la finele anilor ’90, sub amenintarea Securitatii.
Cred ca operatiunea “Voci curate” este absolut necesara. Dar se pune o foarte mare miza pe o zona mai putin maligna. Pentru ca mult mai periculosi sunt ofiterii de Securitate care au recrutat si au folosit, si inainte de ’89 si dupa, ziaristi si lideri de opinie. De ce nu ne indreptam atentia asupra acelor ofiteri? Sa ne spuna in ce conditii, cine, ce, cum a facut. Nu sunt impotriva operatiunii “Voci curate”, dar trebuie sa deplasam accentul asupra ofiterilor.
Extras din dialogul Valenas-Oprea din 27 ianuarie 2006
“Marius Oprea: Urmeaza sa ma deplasez la sfarsitul lunii februarie a.c. in Germania Federala, impreuna cu procurorul Dan Voinea si sa ma intalnesc cu colonelul Richard Cummings, care a fost seful contraspionajului CIA la Radio “Europa Libera”. Nu ne intalnim cu domnia sa pentru discutii informale, ci pentru a ne da o marturie oficiala privind atentatul de la “Europa Libera” din 1981, unde a fost implicat direct Nicolae Plesita. Ne vom intalni cu el probabil la Düsseldorf. D-le Liviu Valenas, noi vrem sa-l trimitem cat mai repede pe Plesita la puscarie, nu putem sa ne permitem sa debutam printr-un esec!
Liviu Valenas: Interesant. Eu m-am intalnit inca in 1993 cu Richard Cummings (in prezenta lui Nicolae Stroescu- Stinisoara), iar colonelul Cummings mi-a declarat atunci ca CIA a reusit sa descopere cinci agenti infiltrati de Securitate la radio “Europa Libera”. Mi-a dat si numele lor: Nestor Rates, Emil Hurezeanu, Liviu Tofan, Ioana Magura-Bernard si Neculai Constantin Munteanu. Am fost rugat ca sa-l ajut, pentru ca CIA dorea doar sa-i dea afara pe toti cinci de la radio “Europa Libera”, insa era constienta ca acestia vor contraataca in instanta, cu Legea Muncii a Germaniei Federale, iar nemtii vor solicita americanilor dovezi-beton in privinta lor. Eu am ramas consternat la cele auzite, sigur, nu era in puterea mea sa cotrobai prin dosarele Securitatii (poate decat foarte, foarte partial, gratie unor colaboratori de ai mei, cum a fost de pilda Didi Secrieru, la care ati facut referire deja, sau colonelul Ioan Salagean). Cummings si Stroescu-Stinisoara se bazau mai mult pe concursul lui Virgil Magureanu, care de altfel a promis tot sprijinul sau CIA. Insa Magureanu, in realitate, nu urmarea decat sa castige timp. A urmat apoi intempestiva mutare a postului de radio la Praga, in 1995 si chestiunea a cazut de la sine. Cu toate acestea, cu exceptia lui Rates, toate persoanele nominalizate mai sus s-au evaporat singure de la RFE si relativ rapid. Poate ar fi mai interesant sa va ocupati de ele, nu de un ramolit senil, de peste 80 de ani, ca Nicolae Plesita, asta, desigur, ca parere personala…
M.O.: – Probabil ca in discutiile cu colonelul Cummings ne vom ocupa si de persoanele nominalizate de dvs. Cunosc si eu lista, insa trebuie sa va spun ca Liviu Tofan a fost exonerat in final.
L.V.: – ?!
M.O.: – Mi-a povestit de acest lucru chiar Cummings, personal. A fost o intoxicare facuta de Virgil Magureanu, pentru ca Tofan a facut biroul redactiei de la Bucuresti a “Europei Libere”, iar acest lucru nu convenea lui Magureanu, ii deranja tare acest birou pe oficialii de la Bucuresti la inceputul anilor 1990…
L.V.: – Atunci de ce a parasit, peste noapte, in 1993, Liviu Tofan Germania si s-a stabilit in Romania? Daca era nevinovat, trebuia sa ramana pe loc si sa-si clameze clar nevinovatia. Magureanu a dorit, nespus de mult, sa ma elimine si pe mine de la RFE, inscenand in 1992 o mascarada (cu ajutorul lui C.V. Tudor), ca as fi fost informator (?!) de Securitate. Eu insa nu m-am repliat, am ramas pe loc si mi-am demonstrat totala nevinovatie. Aveam de altfel sa mai lucrez inca trei ani, ca free lancer, la RFE. Atunci?
M.O.: Nu stiu de ce a procedat cum a procedat Liviu Tofan, insa, va repet, a fost doar o intoxicare din partea SRI-ului. De altfel acum Richard Cummings si Liviu Tofan sunt in cele mai bune relatii… Deci Tofan nu, in cazul celorlalti, foarte posibil, mai ales in ceea ce-l priveste pe Nestor Rates.
L.V.: – Iar Hurezeanu?
M.O.: – Aici lucrurile se bat cap in cap. Dupa parerea mea, la inceput Hurezeanu a lucrat pentru Securitate, dar apoi a fost intors de americani.
L.V.:
– Curios, atunci de ce tot ce a facut el dupa 1990 au fost diversiuni comandate de Virgil Magureanu?
M.O.: – Posibil sa fi fost santajat cu fostul sau dosar de informator si apoi mai era santajat si cu dosarul lui de homosexual.
L.V.: – Va referiti la Hurezeanu?
M.O.: – Da.
L.V.: – Cu dosar de homosexual notoriu, dar şi de fost informator, a fost şantajat continuu şi Neculai Constantin Munteanu, a trebuit sã-şi retragã în final candidatura la postul de director al TVR…
M.O.: – Da, aşa este şi de aceea s-au repliat în România, atât Hurezeanu cât şi Neculai Constantin Munteanu. Ultimul însã s-a reîntors în Germania.
L.V.:
– Compromis definitiv în România, ce sã facã? Nemţii sunt mai înţelegãtori cu homosexualii decât românii şi apoi, pentru a-şi lua o pensie de la statul german, altã soluţie nu exista… Şi Neculai Constantin Munteanu nu e decât un biet om, probabil s-a scârbit definitiv de stãrile de lucruri din România…
M.O.: – Lui Neculai Constantin Munteanu toate lucrurile i-au ieşit pe dos în România. S-a bãgat în afaceri (exact ca şi Liviu Tofan) şi a pierdut toţi banii. La fel a pãţit şi Tofan…
L.V.:
– Îmi închipui ce nenorocit a putut sã fie Neculai Constantin Munteanu, la “Europa Liberã” era proverbial prin zgârcenia sa, nu a plãtit nimãnui nici mãcar o cafea…

Paris-Nürnberg, prin telefon, 27 ianuarie 2006″

Anneli Ute Gabanyi : “Am fost spionata de un coleg santajat de Securitate din cauza ca era homosexual”
Anneli Ute Gabanyi, actualul expert pentru Romania al Institutului German de Afaceri Externe (SWP) a acordat recent un interviu ziarului “Romania libera” pe tema deconspirarii agentilor politiei politice. Originara din Romania, ea a lucrat incepand din 1969 pana in 1987 la biroul din München al postului de radio finantat de Agentia Centrala de Informatii Radio Free Europe (Radio Europa Libera), ajungand sa ocupe pozitia de sef al Sectiei de Cercetari a postului. Referindu-se cel mai probabil la aceasta perioada, Gabanyi a mentionat pentru ŃRomania libera”: “Si eu am fost spionata de un coleg, care fusese santajat de Securitate din cauza ca era homosexual. Era foarte greu sa te opui si foarte periculos”. (D.E.)
Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova