Posts Tagged ‘Soroca’

Când a fost să moară Ştefan. Prăznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu şi Cetăţile de la Nistru ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt via Basarabia-Bucovina.Info şi Revista Cultura

Revista-Cultura-Nr-472-cu-ilustratii-de-Cristina-Nichitus-Roncea-din-Basarabia-Bucovina.Info_Ilustraţia de copertă şi interior a Nr. 472 al prestigioasei reviste Cultura ii apartine fotografei Cristina Nichitus Roncea si reprezinta imagini cu cetatile “atletului lui Hristos” de la Nistru, fotografii realizate in cadrul proiectului Basarabia-Bucovina.Info. Mai multe detalii, aici.


“Putna este Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ştefan cel Mare este altarul conştiinţei naţionale. Pentru noi, românii, ziua de 2 iulie trebuie să fie zi naţională, iar Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este erou al întregului nostru popor. În Actul Patriarhal, care hotărăşte ca data de 2 iulie să fie al doilea hram al Mănăstirii Putna, s-a împlinit un crez al poetului Mihai Eminescu!” Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților – Putna.Ro

Vedeti si: Cetatea Chilia – Turnul transformat in closet

Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste

Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră

Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”

Cetatile romanesti de pe Nistru – Ilustrate si fotografii vechi

Când a fost să moară Ștefan (fragment)

de Ștefan Octavian Iosif

 

Când a fost să moară Ștefan

Multă jale-a fost în țară

Şi la patul lui de moarte

Toţi boierii s-adunară.

 

Cu un dangăt plin de jale

Mii de clopote dau veste:

Ștefan Vodă al Moldovei,

Ștefan Vodă nu mai este!

 

Tristă-i mănăstirea Putna,

Porţile deschise-aşteaptă

Strălucit convoi ce vine

Şi spre ea încet se-ndreaptă.

 

Este Ștefan, azi străbate

Cel din urmă drum din ţară

Dar pe unde trece-acuma,

În măreaţa zi de vară?

 

Plânge dealul, plânge valea,

Plâng pădurile bătrâne,

Şi poporu-n hohot plânge:

– Cui ne laşi pe noi, stăpâne?

 

– Eu vă las în grija mare

A lui Dumnezeu cel Sfânt,

Să stea strajă la hotare,

Să păziţi acest pământ!

 

Şi de veţi vedea că vine

Vreun duşman nesăbuit,

Să strigaţi atunci la mine,

Voi sări şi din mormânt!

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

Cititi si Stefan cel Mare si Sfant, la 25 ianuarie 1475, despre Romania – Poarta Crestinatatii

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

 

Povesti in imagini. Basarabia-Bucovina.Info pe Mediafax Zoom. 48 de Fotografii de Cristina Nichitus Roncea, realizate in Rasaritul Romanesc, de la sudul Basarabiei la nordul Bucovinei

Basarabia Bucovina Info de Cristina Nichitus Roncea pe Mediafax ZoomBasarabia şi Bucovina

Uniunea Europeană studiază modalităţile de integrare a Republicii Moldova şi Ucrainei în organismul european, alături de România şi celalalte 27 de state membre, după cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. În Republica Moldova, care conţine o parte din Basarabia cât şi Transnistria, care şi-a autodeclarat independenţa provocând războiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt români basarabeni. Dar şi în Ucraina trăiesc numeroşi români, în regiunea Bugeac, fosta Basarabie istorică, acum considerată sudul Basarabiei, în Transcarpatia, dincolo de Tisa, cât şi în nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernauţiul.

Fotografa Cristina Nichituş Roncea a întreprins în ultimii ani numeroase vizite de documentare peste Tisa, Prut şi Nistru, pentru Basarabia-Bucovina.Info, un “Proiect interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc” cofinanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de pe lângă Guvernul României, acum înglobat în MAE. În cadrul proiectului susţinut de academicianul Dinu C. Giurescu, premiat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi sprijinit de numeroşi parteneri profesionali, au fost fotografiate obiective istorice româneşti, monumente, sate tradiţionale, biserici şi mânăstiri, cetăţile de la Nistru, cimitire ale eroilor români cât şi urmele lăsate de ocupaţia sovietică, tradiţii şi obiceiuri vechi dar şi viaţa de zi cu zi a românilor din cele două foste state ale URSS. Zeci de mii de kilometri străbătuţi au adunat serii de fotografii ce urmează să fie publicate într-un album despre frumuseţile Basarabiei române şi nordului Bucovinei în care va fi şi povestită în detaliu incursiunea fotojurnalistica şi provocările ei, de la Cernăuţi, Chişinău, Tighina, Tiraspol dar şi de la Bucureşti. Dintre miile de cadre realizate va prezentăm o selecţie de 48 de fotografii. – Marius Smădu / Mediafax Foto

Vedeti fotografiile si povestile lor la Mediafax Zoom

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

Basarabia-Bucovina.Info: Vadul-Raşcov de pe Nistru, satul stravechi romanesc in care s-au nascut Dumitru Matcovschi si Iurie Darie. FOTO/VIDEO/HARTA. INTEGRAL: Filmul “Cantemir” (1975) cu Iurie Darie si alti mari actori ai Romaniei

Vadul-Raşcov – post fortificat de sprijin şi control, cu vameşi şi ostaşi de pază pe Nistru, aflat in apropiere de cunoscuta Manastire Japca unde se afla o importanta biserica rupestra, a fost atestat documentar la 14 ianuarie 1447. În calitate de târg a găzduit negustori şi călători străini, alaiuri diplomatice din diferite ţări. (…)

In imaginile redate aici de Basarabia-Bucovina.Info puteti vedea clopotniţa rămasă de la Biserica din lemn cu hramul Sf. Nicolae  ctitorita de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi închinată mănăstirii Golia din Iaşi, biserica disparuta in prezent. Tîrgul Raşcov apare pomenit în cronica lui Miron Costin, în capitolul despre domnia fiului lui Vasile Lupu: „Ştefăniţă-Vodă aicea, ca un om tînăr, nevrîndu soru-sa, doamna Roxanda, să vie pre scrisorile tătîne-său ş-a lui în ţară, den Raşcov, care tîrgu îi didésă Hmil, după moartea feciorului său, lui Timuş, au trimis oaste asupra Raşcovului, să-l bată şi să o ia cu de-a sila. Ce n-au pututu face nemică ai noştri Raşcovului, numai ce au făcut zarvă cu căzacii.”(…)

Dintre personalitatile nascute in satul Vadul-Rașcov ii mentionam pe marele poet basarabean Dumitru Matcovschi si pe regretatul actor de neuitat Iurie Darie, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Academicianul Dumitru Matcovschi povesteste in filmarea prezentata de Basarabia-Bucovina.Info ca denumirea corecta a satului este Vadul-Rașcului si vine de la cuvantul “rașcu” din limba dacilor, ce se spune ca insemna “punga”, de la taxa care se platea ca sa treci Nistrul.

Integral la Basarabia-Bucovina.Info unde puteti sa urmariti integral si filmul Cantemir (1975), de Gheorghe Vitanidis, cu Iurie Darie, Alexandru Repan, Ioan Bulca, Stela Popescu, Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu, Ion Dichiseanu

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova