Posts Tagged ‘tescani’

Privatizarea Humanitas, ilegală? “Carcasa” lui Liiceanu primită de la Pleşu – Editura Politică a PCR – nu era aşa de goală. Cifra e considerabilă: valoarea unui bloc de patru etaje cu 16 apartamente, respectiv 1.524.900 de lei “ceauşişti”. DOVEZI

Dacă ANI şi DNA existau pe vremea lui Ion Iliescu şi Petre Roman, Andrei Pleşu ar fi fost ridicat pentru explicaţii. În contextul în care Pleşu şi-a publicat toate cărţile la Editura pe care i-a făcut-o cadou prietenului său Liiceanu, conflictul de interese ar putea fi cea mai mică infracţiune la care s-a dedat, ca ministru al Guvernului FSN. Să explicăm:

“Pleșu Andrei (ministru plătit în timpul și din banii celor care erau bătuți și mureau pe străzi în 1989-1990) se autodenunță, chipurile, ironic (dacă tot sunt prescrise pedepsele, ce mai contează?). Cică Liiceanu Gabriel a primit „cadou” o “carcasă” (fosta Editura Politică), iar despre patrimoniu, banii din cont, liniște totală! Acești indivizi deja au ocupat wc-ul istoriei, mai jos decât nivelul hoților de buzunare…”, scrie cu obidă pe Facebook Bogdan Munteanu, fratele lui Marian Munteanu.

Chiar dacă aprecierea la adresa fostului ministru al Culturii poate părea cam dură, Bogdan Munteanu are toate motivele să o facă. Pe 14 iunie, după ce au spart cu topoarele intrarea în Universitatea Bucureşti, minerii aproape i-au omorât pe amândoi fraţii. Lui Marian Munteanu minerii au vrut să-i taie capul iar lui i-au făcut corpul o rană vie şi l-au crezut mort. După ce şi-a pierdut cunoştinţa s-a trezit în sângele cald din fântâna de la Arhitectură, alături de trupurile maltratate ale celorlalţi studenţi din Universitate şi Arhitectură. Fără să se poată mişca, auzea ca prin ceaţă “raportul” criminalilor către un superior, despre el: “L-am omorât pentru că era înarmat”. Într-adevăr: Bogdan Munteanu era înarmat. Cu libertatea. Şi alte arme albe, pe care le agită şi acum: cuvântul, gândirea, rugăciunea…

Bogdan Munteanu, stânga, cu plămânul perforat. Foto: Getty Images

Minerii care au vrut să-l ucidă pe Bogdan Munteanu aveau în buzunar, primit încă de la gară, ziarul Adevărul, fosta Scânteie a CC al PCR, organul de bază al propagandei sovietice şi feseniste, în care pe prima pagină, alături de un perdaf la adresa “golanilor” şi a “violenţei” lor, scris de Cristian Tudor Popescu, trona şi un editorial al domnului Andrei Pleşu. Din spaţiul unde pe vremurile răfuielilor bolşevicilor cu “duşmanii poporului” se lăbărţa figura de batracian a lui Silviu Brucan, ministrul Culturii din Guvernul Petre Roman sugera, cu ambiguitatea-i binecunoscută, că România, din cauza fenomenului anticomunist din Piaţa Universităţii, a luat “chipul schimonist al libertăţii”. Sigur, putea fi o figură de stil.

O altă formă de stil, de data aceasta de viaţă, a fost însă consolidarea pe plan naţional şi internaţional a regimului criminal Iliescu-Roman, după Mineriadă, prin rămânerea sa şi în Guvernul Petre Roman II. Jurământul de credinţă l-a dat în faţa lui Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni, pe 3 iulie 1990, la nici 20 de zile de la măcelul asupra studenţilor.

Nici nu se răciseră încă trupurile soţilor Ceauşescu când, în plină “Revoluţie”, Andrei Pleşu acceptase să facă parte din Guvernul FSN 1. Acum, când încă mai erau călduţe trupurile morţilor de la Mineriadă, trebuia să meargă înainte.

Deci da, Bogdan Munteanu, ca orice “legionar” din Piaţa Universităţii, are dreptul să fie mai dur cu distinsul filosof şi disident Andrei Pleşu, inventatorului conceptului, aplicat cu osârdie, de”rezistenţă prin mâncare”. Disidenţă din strada Paris sau, în ultimă fază… palatul de vară al Marucăi Cantacuzino, de la Tescani, administrat de la Gospodăria de Partid de Viorel Hrebenciuc şi unde Tudor Octavian, Eugen Mihăescu, Alex. Mihai Stoenescu şi Radu Portocală afirmă că-i făceau vizite Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, exilatul de la Focşani, pe… 23 august 1989.

Apoi, în februarie 1991, când domnul Gabriel Liiceanu privatiza fosta Editura Politică a Partidului Comunist Român, primită de la dl. ministru Pleşu, tovarăşul său la bine şi la greu din excursiile la Paris, Berlin şi Heidelberg, pe vremea odiosului regim comunist, acum co-fondatori ai Grupul pentru Dialog Social, Bogdan Munteanu încă respira cu greutate. Plămânul perforat în urma vizitei minerilor la Bucureşti nu se refăcuse. Dimineaţa mai scuipa sânge. Dl. Pleşu se resimţea şi el. În ianuarie, pe 2, încă cu sarmaua-n gât, îşi dăduse, în sfârşit, demisia, din Guvernul Roman 2. Dar nu pentru morţii de la Mineriadă sau pentru arestaţii ilegal, dintre care unii mai erau încă, total abuziv, în detenţie. Nu. Ci pentru fugărirea Regelui Mihai pe autostradă. Foarte frumos. Un gest de mare demnitate! Pe 7 ianuarie îşi revine însă şi-şi anulează demisia. Continuă apoi să facă parte şi din Guvernul Roman 3 şi depune un nou jurământ în faţa lui Ion Iliescu, de care se ţine până în octombrie 1991, când pică odată cu “baiatul cu puloverul”.

În aparenţă, pentru un an rămâne, pentru prima oară într-o lungă perioadă, în afara sistemului bugetar dar nu şi în afara celui de grup. Revine însă cu aplomb în ianuarie 1993, când statul, respectiv chiar preşedintele Ion Iliescu îi oferă, cu deferenţă, plata integrală a revistei “Dilema”, cu salarii, angajaţi intelectuali (sau intelectuali angajaţi?), şoferi, maşini, sediu, birouri, secretare, căldură, electricitate, apă caldă, hârtie, tipar, portar. E vremea când Iliescu limita apariţia ziarului “România liberă” prin stoparea difuzării hârtiei de la unicul distribuitor, Fabrica Letea. La “Dilema” nu existau însă… dileme existenţiale. Salariul gros, revărsat din buzunarele contribuabililor în conturile intelectualilor, curgea valuri.

Chermeza ideologică decontată de Fundaţia Culturala Română merge ca unsă peste un deceniu, şi sub Constantinescu şi, din nou, sub Iliescu. Ar putea oare un contabil bun să ne facă un total, pentru o firmă, cu zeci de angajaţi şi cheltuieli pe măsură, timp de 11 ani? Au urmat alte funcţii călduţe, sub toate regimurile: ministru de Externe cu omletă rece dar bursă de 1.000.000 de mărci de la Fundaţia Volkswagen, ministru secretar de stat la CNSAS încercând să perieze dosarele de turnători DIE ale soţiei şi altor “rezistenţi prin mâncare”, consilier prezidenţial, beneficar al banilor negri ai lui Dinu Patriciu şi subaltern al traficantului de copii Cristian Burci. Şi, după cum se vede, #rezistenţa continuă!

Dar nu numai Pleşu este subiectul, ci şi comeseanul lui de rezistenţă prin tăcere – vorba Hertei Muller -, Gabriel Liiceanu, la care ne vom referi imediat. Trebuie să recunoaştem însă că, într-adevăr, pare suspectă ieşirea explicativă a lui Pleşu, după 27 de ani de la săvârşirea faptei. Respectiv emiterea unui ordin de ministru dubios, pe care îl prezentăm mai jos şi care, se pare, este ilegal, pentru simplul fapt că nu a fost publicat şi în Monitorul Oficial. Ca atare, dacă e luată puţin la scărmănat privatizarea Editurii Politice a PCR, actuala Editură Humanitas condusă de Gabriel Liiceanu, aceasta ar putea fi, la rândul ei, la fel de ilegală. Aceasta este însă, treaba organelor în drept.

În primul rând, observăm la Ordinul în cauză, Nr. 82, nişte ciudaţenii: el este semnat şi ştampilat pe 19 februarie 1990 dar înregistrat pe 20 februarie şi se referă la viitor la o acţiune care deja s-a desfăşurat, de la 1 februarie, în baza unei Hotărâri din… 5 februarie! Haloimăsul e general. Iată Ordinul:

Cât priveşte patrimoniul, dacă acesta nu exista, după cum invocă azi Pleşu şi Liiceanu, de ce este prevăzut în Ordin? Într-un articol pe această temă, din timpul “Epocii Băsescu”, respectiv din 2013, jurnalistul Ion Spânu afirmă în noul Cotidianul că patrimoniul Editurii Politice era format şi din “mijloacele fixe (inclusiv tipografie color) şi mobile existente la acea dată. Nimeni nu a spus niciodată cîţi bani erau în contul celei mai bogate edituri din România, ştiindu-se că Editura Politică era chiar editura PCR!”.

În schimb, într-un interviu din vechiul Cotidianul, citat de Hotnews (deci sursă “factuală”, nu trebuie să mai vin cu alte două, nu? 🙂 ), de pe vremea când ziarul se afla în portofelul de la spate al lui Sorin Ovidiu Vântu, împachetându-i pe toţi marii deontologi ai presei, de la Buşcu şi Sorin Avram la Turcescu şi Cristian Teodorescu, Liiceanu se disculpă, antologic, în felul următor:

“Cind Editura Humanitas s-a privatizat, in februarie 1991, aportul fostei Edituri Politice, recte al statului, la nou constituita SRL a fost de 23,46% dintr-un capital de 6.500.000 de lei, adica 1.524.900 de lei.
Ca sa ne dam seama ce insemna asta, transpunind in euro (ECU, pe atunci) la cursul mediu BNR din anul 1991 suma amintita, obtinem ca echivalent 17.365 de euro. Mentionez ca acest capital (al fostei Edituri Politice) a fost stabilit, asa cum era legal, in urma unei evaluari.
Imi amintesc ca, nemaiavind ce lua in calcul, evaluatorii au tras in sus cit au putut de “valoarea” bibliotecii amintite. In concluzie, “imensul patrimoniu al Editurii Politice” preluat de Humanitasul de astazi a constat in 17.300 de euro!
Cum vi se pare, domnule Teodorescu, comoara “fostei Edituri Politice” pe care huzureste Humanitasul? 17.000 de euro! Doua Dacii Logan de azi! Cu imbunatatiri.”

Povestea este, evident, de Radio Erevan. Dacă i-am fi lăsat să o continue pe Fantazi si Tapalaga ajungeam să credem ca Editura Politică a fost o bicicletă Pegas care nu i s-a dat lui Liiceanu ci i s-a luat, iar bietul filosof fără operă a venit cu bani de-acasă să-l publice pe Pleşu. Dragoste mare! Care este, însă, realitatea cifrelor? Nu o să înghiţim şmecheria de strada Covaci cu moneda fictivă ECU şi o să discutăm, la obiect, în dolari:

“HOTARIRE Nr. 238 din 29 martie 1991 privind modificarea cursului oficial al leului

EMITENT: Guvernul Romaniei

aparuta in MONITORUL OFICIAL Nr.66 din 29 martie 1991

Guvernul Romaniei hotaraste:

ART. 1
Se autoriza Banca Nationala a Romaniei sa modifice cursul oficial de schimb al leului de la 35 lei pentru 1 dolar S.U.A. la 60 lei pentru 1 dolar S.U.A.
Noul curs oficial al leului se aplica cu incepere de la data de 1 aprilie 1991.

ART. 2
Regimul cursului oficial fata de dolar si alte valute se stabileste de catre Banca Nationala a Romaniei.
PRIM – MINISTRU PETRE ROMAN ” (Sursa: Camera Deputaţilor)

Ca atare, în februarie 1991, când s-a “privatizat” Humanitas, suma de 1.524.900 de lei făcea 43.568 dolari şi nu invenţia lui Liiceanu de mai sus. Totodată, dacă o împărţim la salariul destul de gras al lui Liiceanu, de 6000 de lei, constatăm că i-ar fi ajuns timp de 254 de luni, adică pentru plata lui de către stat încă vreo 21 ani, până în 2012. Parcă mai venim de-acasă, nu? Cei care au trăit acele vremuri ştiu însă că un apartament era cotat la vremea aceea cam cât o Dacie şi costa circa 100.000 de lei (o mai zic şi altii aici). Ca atare, patrimoniul Editurii Politice era estimat, mai concret, la un bloc cu 16 apartamente. Căutând pe net azi ca să-i cumpărăm dlui Liiceanu un astfel de bloc, am găsit unul la Cluj, cu 15 apartamente (foto aici) si unul la Chişinău, cu trei etaje şi 16 apartamente (foto aici). La executări i-am mai găsit unul, evaluat la 1.569.475 lei – foarte aproape de suma de mai sus -, respectiv circa 344.940 Euro.

Cum ar fi două Loganuri cu îmbunătăţiri ceva mai complexe, eventual din aur masiv…

Adendă:

Despre impostura, Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, doi scriitori de anvergură mondială:

Ministrul Culturii lui Iliescu, A. Plesu, nu a iubit Romania pentru ca nu era el la putere. Scrisoarea orientalistei Amita Bhose despre “profitorul” Andrei Plesu, yoga, miscarea transcedentala si impostura in cultura. DOC

Radu Portocala: Trecătoarea sinceritate a impostorilor. Liiceanu, Patapievici, Plesu si Manolescu in Jurnalul Monicai Lovinescu. Cum a vrut Plesu sa ajunga presedinte ca candidat al FSN-ului lui Roman

Ce partide cu candidati anticrestini si antiromani NU trebuie sa fie votate de romanii informati: PSD, PNL, PDL, PMP, Forta Civica si Noua Republica. Explicatiile, pe capete, aici. Cine voteaza cu ele sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!

Musca Elena Udrea si Musca Cristi PredaNu este, cred, cazul sa intru in foarte multe detalii. O sa dau doar cateva exemple, arhisuficiente, consider eu. Este interesant de observat cum “Europa” in numele careia diversi agenti paraziti din “societatea civila” au reusit sa impuna in Romania harababura votului uninominal, atunci cand e vorba de Parlamentul ei are grija ca alegerile sa se faca, disciplinat, pe liste. In felul acesta chiar nu mai putem cerne cele doua trei boabe de grau din sacul cu neghina. Daca pe listele partidelor de mai jos se afla si persoane onorabile, este vina lor ca au ajuns intr-o astfel de companie. In plus, cand intri in troaca, ori devii porc ori te mananca porcii. Asadar, din punctul meu de vedere, oricine voteaza cu aceste partide de mai jos ori este un biet roman neinformat si manipulat ori este un ticalos care face parte din masinaria antiromaneasca ori este pur si simplu cretin, ca sa-l citez pe Tutea. Iata partidele care trebuie sanctionate sever si cateva din motivele pentru care nu trebuie votate cu nici un chip si pentru care trebuie sa veghem si pentru apropiatii nostri, ca nu cumva sa li se usuce mana, sau altceva, dupa vot:

Musca Victor PontaPSD (implicit si PC si UNPR): “USD” a facut cel mai ticalos pact din ultimii 24 de ani cu UDMR, formatiune extremista, antiromanesca, separatista, adusa de altfel pe scena politica chiar de fondatorul FSN/PSD, Ion Iliescu. Concret, prin intelegerea PSD-UDMR care sta la baza actualei coalitii de guvernare se merge pe calea autonomiei “Tinutului Secuiesc” cu pasi din ce in ce mai mari. In plus, Daciana Sarbu Ponta, sotia sefului PSD, are mari sanse ca dupa alegerile prezidentiale sa devina o a doua Elena Ceausescu. Cel putin pe imensele bannere PSD cei doi au intrecut deja cuplul Ceausescu. Cu toate acestea, este evident ca PSD ar putea sa se ridice la circa 40% in alegerile europarlamentare, ceea ce va da doar posibilitatea umflarii si mai mari a broscoiului Victor Ponta si, pe cale de consecinta, a lipitoarei Kelemen Hunor. Asadar, cine voteaza PSD sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!

MUsca Renate Weber PNLPNL: Este suficient sa atrag atentia ca pe lista PNL pentru europarlamentare se afla Renate Weber, fosta presedinta a Fundatiei Soros si consiliera a presedintelui Traian Basescu, una dintre cele mai nocive personaje din Romania. Renate Weber a militat, constant, in toata carierea ei de agent anti-Romania impotriva natiunii romane si a ortodoxiei, sustinand “conservator” eliminarea religiei si a icoanelor din scoli, casatoriile intre homosexuali, adoptia de copii de catre cuplurile homosexuale, “educatia sexuala” in gimnaziu, legislatia pro-avort, exacerbarea “drepturilor” tiganilor si ale ungurilor si, in acelasi timp, promovand conceptul stalinist de “etnie si limba moldoveneasca. Acum vor sa ni-l mai bage si pe infractorul Iohannis pe gat ca “catindatul dreptei” dupa metoda rocadei Basescu-Stolojan. Cu ce l-or fi prins, pana la urma, pe lipoveanul de serviciu? Concluzie: Cine voteaza PNL sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!

Musca Monica MacoveiPDL: Primii trei candidati de pe lista PDL, Macovei, Stolojan si Ungureanu (varianta Traian) sunt niste agenti verosi anti-Romania. Ii las pe pestisorii din plasa Securitatii Stolojan si Ungureanu deoparte, pentru ca o avem pe Conchita Wurst cu barba rasa (ca sa-l plagiez pe Mihai Tociu) in capul listei. Sinistra procuroare comunista resapata, Monica Macovei, tovarasa de agentura si misiune a Renatei Weber, de langa care mai lipseste doar a treia greata, Alina Mungiu, este, de asemenea, una dintre cele mai ticaloase agente anti-Romania din cele bagate in politica, ca un blestem pe capul intregii tari, cu mana inca neuscata a lui Traian Basescu. Anti-crestina, in special anti-ortodoxa,  anti-romanca, filo-homosexuala, filo-maghiara. Intr-un cuvant: o bolsevica! Vopsita (si rasa)! Nu m-ar mira ca dupa alegeri sa se pupe din nou cu Basescu bot in bot. In plus: vamesul Blaga – sa nu uitati niciodata -, este cel care impreuna cu fariseul Basescu, acesta din urma prin interpusi si prin analize sorosiste “stiintifice” girate de Administratia Prezidentiala (sef Comisie Marian Preda – actualul sef al Fund. PMP), a sustinut consumul “drogurilor usoare” si introducerea etnobotanicelor pe piata din Romania cat “legalizarea prostitutiei” (!). De prisos sa spunem cine avea deja retelele de “magazine de vise” si de bordeluri. Desigur, pentru ziaristii cu gura mare de pe centura presei, Blaga si mafiotii lui sunt ca votca pe paine… care se reduce, inteleg, la firimituri aruncate pe sub masa… Cine voteaza PDL sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!

Cristian PredaPMP: In capul la lista PMP, scos din eprubetele lui Andrei Plesu cu aceeasi mana inca neuscata a nefericitului Traian Basescu, a fost instalat hidrocefalul Cristian Preda, secondat de un baietel care poarta numele BMW-ului lui Liiceanu, Siegfried. Mai departe nu mai are nici o importanta cine se afla pe lista decat, poate ca amuzament, sa-l amintim pe Teodor Anatol Baconschi, teologul din Jacuzzi, care a avut numai “performante” ca politician, in alegerile de la Iasi, cu cateva miute de voturi sau cand a fost usuit din PDL, cu stampila esuat ca “brandul” la mal. In plus, la fel ca si creatorul lui, Andrei Plesu, ca ministru de Externe a primit spaga mascata prin sponsorizari de la o fundatie a statului german, chestiune neobservata de DNA sau ANI, ca sa nu mai zic de SIE sau SRI, la capitolul grav conflict de interese si tentativa (reusita) de influentare a unui membru al executivului de catre o entitate straina.

Este de subliniat insa, inainte de a ne ocupa de “alesul” lui Basescu, strategia murdara pe care a ales-o ayatollahul PMP, de a se baza la aceste alegeri pe voturile tiganilor – prin intelegeri oculte – si, in acelasi timp, pe voturile basarabenilor, printr-o sinistra propaganda mincinoasa. Cat de ticalos este sa introduci in Parlamentul European, prin mainile bietilor si naivilor basarabeni, un individ care l-a spurcat pe cel mai mare aparator al Basarabiei romane: Mihai Eminescu!?

Mani Pulite - Cristi Preda si Monica Macovei la Primarie - Cu toate pulitele susFost propagandist PCR si fost consilier al lui Emil Constantinescu si Traian Basescu, “anticomunistul” Cristian Preda face parte din aceeasi retea Soros-GDS cu actualii agenti antiromani sub acoperire de politicieni Renate Weber, Monica Macovei, Teodor Baconschi, Mihai Razvan Ungureanu si Mihaita Neamtu (plus Paleologu, Voinescu-Cotoi, Papahagi, ejudem farinae-sic) Este suficient sa amintesc cum, in timp ce consilierul lui Voronin, Vasile Stati, “parintele limbii moldovenesti”, il injura pe Eminescu la Chisinau, afirmand ca este “invaluit de stupefiante politicianiste, sovine (sic!), de cele mai multe ori cade in pacatul deformarii istoriei, de pilda, atunci cand trateaza independenta inchipuita a Valahiei la 1875 (sic!), divagatiile sale privind toponimul Basarabia”, la Bucuresti, consilierul lui Basescu, Cristi Preda, in tandem cu Stati, il injura pe Eminescu cu acelasi  nesat, in paginile “Dilemei” lui Plesu. Iata care sunt considerentele lui Cristian Preda despre “Romanul Absolut”, cum l-a numit Tutea, “Omul deplin al culturii romanesti”, cum a afirmat Noica, “Expresia integrala a sufletului romanesc”, cum l-a definit Iorga: “Atunci cand cativa politicieni romani si-au marturisit sursele intelectuale, mentionandu-i pe Eminescu, Caragiale si Cosbuc, cetateanul nu s-a simtit insultat. El ar fi avut toate motivele sa se simta jignit, afrontul e real. (…) De altfel, incoerenta rationamentului unui Eminescu a facut posibila recuperarea sa atat de catre socialisti, cat si de catre nationalisti”, scrie Cristian Preda, incheind apoi, pe masurile date de magistrii sai: “De ce, totusi, asistam la asemenea accidente, care nu reprezinta altceva decat o curata pierdere de timp? Un posibil raspuns ar fi urmatorul: lenea de a gandi, ignoranta sunt marcile culturii politice de la noi. In acest context, Eminescu e un personaj manipulat. Din nefericire, influenta sa a fost mare, in masura in care pamfletul eminescian a devenit gen al literaturii politice. Conservarea acestui gen e sinonima cu transformarea superficialitatii agresive intr-un fel de canon al receptarii politicului. Eminescu trebuie contestat si demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gandire politica. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai obiect”. Alte detalii, aici. Cat despre parasuta straina sub care defileaza “alesii” lui Plesu si Basescu, ma gandesc ca, urcata prea sus in copac, a vrut sa-i dea peste nas partenerului ei de viata politica. Ce si-a zis? “Daca porcul nu zboara, eu pooooot…” …fleosc!

UPDATE: Ultima declaratie “conservatoare” a personajului “de dreapta” Cristi Preda: “Sunt pro-avort! Nu am un răspuns legat de adopţia pentru cuplurile de acelaşi gen – i.e. homosexuale. Ştiu că e o dezbatere, nu am un răspuns.

“Sa-ti fie rusine”, Traian Basescu! Cine voteaza PMP – in cunostinta de cele prezentate aici – sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!

Musca Ungureanu Forta CivicaForta Civica si Noua Republica trebuie luate la pachet, pentru ca oricum amandoua intra in buzunarelul de la vesta al aceluiasi frecangiu la creuzetul de politicieni psiho-pupu ai “colegiului invizibil”, bulibasa A. Plesu, “disidentul” cu voie de la Securitate si sotie agent DIE. Ce se mai poate spune despre Mihai Razvan Ungureanu?!… Micul Ceausescu in varianta sorosista a reusit sa adune atatea fapte marete si agresive impotriva poporului roman incat cu siguranta n-ar trebui sa mai scriem nimic. Pentru uitici, doar una dintre fapte: tentativa de a transfera intreaga Mostenire a Fundatiei Gojdu, estimata la sapte miliarde de euro, Ungariei. Act care se incadreaza la tradare de tara. Desigur, e o problema atunci cand comandantul suprem sufera de aceeasi boala, spun unii, incurabila.

Monica Macovei-si-Mihaita Neamtu-fuck dreapta puternicaMihaita “Horia” Neamtu, produsul nedefinit extras din aceleasi laboratoare de pe strada Plantelor, se prezinta singur: este o clona mai mica si mai proasta a lui Mihai Razvan Ungureanu. Conform ordinului – “raspanditi-va baieti!” -, intregit de orgoliile personale si incomensurabile ale celor doi pitici de gradina ai lui Plesu, lui i s-a incredintat misiunea de a acoperi spatiul de “si mai dreapta”, dupa modelul angajatului lui Liiceanu, intelectualul “legionar” Sorin Lavric, altfel lansator al lui Patapievici, Tismaneanu si Lucian Boia, atunci cand nu se afla la dreapta lui Dan Puric. Este suficient sa amintesc ca la lansarea prostioarei PCdR-iste cu numele pompos de “Noua Republica” a participat ca matroana spirituala Monica Macovei – fondatoare si membra de onoare a asociatiei homosexualilor ACCEPT – , cea care avea, de altfel intentia, de a se inscauna in fruntea “Noii Republici Sorosiste” ca Elena Udrea in capul la Partidul Miscarii Prezidentiale, avandu-i ca tiitorii de trena pe Neamtu, Ungureanu si Papagalohagi (afisul aici). Un adevarat “conservator”, in timpul ocupat limbist si pupincurist la greu al lui Plesu, sustinut de o adevarata “conserva”, plina cu “sos toxic”, ca sa-l citez pe matronul lor: un melanj de homosexuali, anti-crestini, tradatori, ticalosi si cretini cu “staif”.

Cine voteaza cu marionetele astea sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!

Ce este de observat: ca in capul acestor liste, pe langa produsele “Scolii Iliescu” se afla in totalitate produsele anti-Eminescu, in esenta anti-nationale, anti-conservatoare, ale “Scolii Plesu” de “anticomunisti bolsevici”  – avand ca model Scoala de la Frankfurt – , respectiv produsele Fundatiei Soros, Grupului pentru Dialog Social si Colegiului Noua Europa. In 1990, cand Silviu Brucan a infiintat GDS ca partener de dialog al FSN, presedintele GDS era in acelasi timp si presedintele Fundatiei Soros. Privind aceste liste, intelegi mai usor de ce comunistul Iliescu l-a numit ministru pe “disidentul” Plesu si i-a incredintat Editura Politica “anticomunistului” Liiceanu inca din 23 august 1989 (!), la Tescani, cu Magureanu si Hrebenciuc alaturi. Si mai intelegi ceva: cat de mic este, de fapt, Traian Basescu.

PS: Despre independenti, ceva mai tarziu…

Nota: Organizatiile para-politice maghiare UDMR, PCM si PPMT-ul lui Laszlo Tokes ar trebui interzise si desfiintate intrucat militeaza pe fata impotriva Constitutiei Romaniei si a statului national unitar roman.

Foto: Mihai TociuActiunea “Euro-musca”

Musca mandra Victor Ponta

Andrei Plesu il spulbera pe Basescu de ziua lui in Click-ul si Adevarul lui Patriciu, minte despre atitudinea sa fata de bombardarea Iugoslaviei de Pasti, se lauda ca Baconschi, omul lui, l-a adus pe Papa in Romania si acuza: Teoctist s-a opus

O captura de imagine trimisa de un cititor fidel ma zguduie putin in veghea placuta de la miezul noptii: dintre decolteurile vulgare ale unor “Sanzi” si “Tonciu”, amorurile Annei Lesko cu “Iri”, nespalaturile pe dinti ale Ioanei Tufar si “fetele de la pagina 3” se iteste si figura din ce in ce mai negricioasa (merge pe urmele ficatilor lui Patriciu?) a bulibasei Plesu cu un titlu care, asociat cu mutra, pare sa spuna, de fapt: “Am dovada existentei extraterestrilor”. Sau: “Si tiganii – pardon, romii – cred in Dumnezeu”. “Interviul-eveniment” din Click-ul educativ al lui Patriciu – care va fi urma de alte doua “dialoguri-fluviu”, “intamplator” tocmai acum, cand instanta va hotari, din nou, dupa 10 ani, cum a colaborat cu Securitatea – este dat in tandem in Adevarul si poarta data de 4 noiembrie si ora 21.30. Dupa ora si continut, s-a vrut a fi un cadou pentru Basescu de ziua lui. Si nu numai.

Iata:

Ce spuneţi despre toate săgeţile acestea pe care preşedintele Băsescu le trimite către Rege?

Deprimante! M-am exprimat public despre asta. Nu se poate să te vizitezi cu Regele Cioabă, să dănţuieşti cu Bercea Mondial, să frecventezi emisiunile lui Dan Diaconescu şi să-l năşeşti pe bietul Paul de Hohenzollern şi, în acelaşi timp, să te răfuieşti, ignar, cu Regele Mihai. E de neînţeles. Preşedintele e liber, fireşte, să aibă ce păreri vrea. Dar funcţia lui nu-i permite să facă din idiosincrasiile proprii o politică de stat. Ca să nu mai spun că tot felul de caraghioşi din PDL s-au simţit obligaţi să danseze, servil şi mediocru, pe muzica lui.

I-aţi fost consilier în primul mandat. De la început nu-l plăcea pe Rege?

Da, de la început. Prin ianuarie 2005 a primit, din partea Regelui, o invitaţie la masă. Mi-a fost imposibil să îl conving să se ducă! E, în alcătuirea lui, o componentă plebee, care îl avantajează în planul sincerităţii, dar îl face, totodată, să fie un campion al bâtei în baltă. În plus, lui Băsescu nu îi place deloc să i se spună că a greşit. Dimpotrivă. Preferă să îngroaşe greşeala până la grotesc.  Dar v-am spus deja prea multe. Vă rog să mă lăsaţi să mă opresc aici. Altfel, îmi sabotaţi memoriile… ”

Dar povestea nu se termina la Basescu atata timp cat Plesu si-a propus sa termine Romania. Pe langa amintirile despre cum l-a instalat pe el Petre Roman la Externe si cum a acceptat ca ii era rusine sa-l refuze si cum nu si-a dat demisia nici dupa ce PD-ul s-a retras de la Guvernare, pentru ca… tocmai refuzase o bursa la Georgetown, etc, etc, etc, ceea ce m-a scarbit cel mai tare este modul nonsalant in care “isi aduce aminte” – in premiera dupa 12 ani! – ca el, de fapt, s-ar fi impotrivit bombardamentului NATO asupra Iugoslaviei chiar de Pasti. Poate chiar a stat pe unul dintre podurile peste Dunare cu un mare semn de “Target” pictat pe burdihan si noi nu ne-am dat seama, cine mai stie!?

Cum in vremea aceea, cu un frate aflat chiar sub bombardamente la Belgrad tocmai ma intorsesem la Bucuresti de la granita cu Iugoslavia dupa ce, de nervi si dezgust fata de noi, sarbii nu mai primeau nici un roman, si ma ocupam exact de Externe, cu surse chiar alaturi de marele ministru cu omleta rece, stiu mai mult decat sigur ca MAE si Plesu personal nu au schitat nici cel mai mic gest crestinesc pentru fratii sarbi. Ba dimpotriva. Iata si extrasele din presa vremii care dovedesc acest lucru.

Deci, la capitolul ticalosie, Plesu sta cam asa (tam-nesam se gandeste ca acum e momentul sa se dea “ortodox”, dupa 12 ani):

“În legătură cu involuţia contemporană a clasei politice, daţi-mi voie să mai spun ceva despre episodul Kosovo, care nu ne priveşte direct pe noi.

Vă rugăm.

Ştiţi că Belgradul a fost bombardat de Paşte. Mi s-a părut potrivit să telefonez doamnei Albright şi să o previn că nu e o idee bună să bombardezi  o ţară ortodoxă de Paşte! Aşa cum nu bombardezi o ţară musulmană de Ramadan.  „Va fi – spuneam – o reacţie negativă şi în România.” Şi atunci, dânsa mi-a pus o întrebare care m-a năucit: „Dar câţi catolici aveţi în România?”. „Vreo 4%” – zic eu, perplex. „Păi, atunci nu e nicio problemă!” Şi am înţeles că doamna ministru nu era informată asupra creştinismului răsăritean (Dar nici el nu s-a obosit sa o informeze, considerand prin absurd ca aceasta conversatie ar fi existat in afara suprarealismului lui Plesu! – nota mea, VR). Ne credea musulmani. Ea fiind născută, totuşi, prin preajmă, în Cehoslovacia! (Nu ştiu dacă ştiţi că tatăl ei a fost ambasadorul Cehoslovaciei la Belgrad în aceeaşi perioadă în care Tudor Vianu a fost ambasadorul nostru tot la Belgrad, încât Ionel Vianu, fiul lui, se va fi jucat cu doamna Albright în curtea ambasadei…)  De altfel, cu acelaşi prilej, am fost contrariat şi de Javier Solana, care e spaniol, catolic şi profesor universitar. L-am sunat şi pe el, cu acelaşi mesaj: „Domnule, bombardamentul de Paşte nu e o idee bună” (Cat de tare era dl Plesu! Auzi, i-a zis lui Solana: “nu e o idee buna”. Dar inainte si dupa Paste este “o idee buna” uciderea de civili nevinovati din marile orase ale Serbiei pentru o vina inventata in Kosovo, nu-i asa, domnule rect or al “Noii Europe”? – Nota mea, VR) Şi el zice: „Între ce ore e Paştele la voi?”. Ca şi cum Paştele e de la 3 la 5! Cam aici suntem… ”

Dar credeti ca s-a oprit vreo clipa bombardamentul de Paste? Ce gluma! Cam aici suntem, asadar: la un individ care a franat institutii cheie ale statului in toate Guvernele Romaniei si isi permite sa minta cu atata “naturalete” despre prestatia sa lamentabila din toate functiile pe care le-a ocupat. Si iat-o si pe tovarasa Zoe, adevarata “presedinta” a Romaniei, cam ce zicea, in ajun de Pasti:

In sfarsit, iata, probabil, si singurul adevar din interviu. Incercand, de fapt, sa-si laude produsul, pe prepusul din Jacuzzi, si sa “infunde” Biserica, face o prezentare reala a pozitiei Patriarhului Teoctist la venirea Papei, care a fost fortat sa accepte vizita chiar de gasca “neo-europenilor” lui Plesu, “stramba-dreptacii” de azi. Macar atat:

“„BOR a încercat blocarea vizitei Papei”

Cu vizita Papei cum a fost?

Trebuie spus că a contat foarte mult că era ambasador la Vatican Teodor Baconschi (n.r. – actualul ministru de Externe al României). A făcut, cu formaţia sa de teolog, o bună priză cu locul.  Vedeau pentru prima dată venind din Est un tip cu care se putea purta un dialog de substanţă. Rolul lui în pregătirea vizitei a fost important. Preşedintele Constantinescu a susţinut de asemenea, insistent, întregul demers. A contat, cred, şi solidaritatea tactică şi logistică a Ministerului de Externe. Din păcate, BOR n-a fost, într-o primă etapă, cooperantă. Am primit chiar vizita unui reprezentant al Patriarhiei, care avea mandat să descurajeze organizarea vizitei papale.  Îmi amintesc că avea obiecţii pe două fronturi. Mai întâi, îmi comunica dezacordul BOR cu privire la şefia corpului diplomatic din Bucureşti. Să vă explic: Adrian Severin, cât a fost ministru de Externe, a avut buna idee de a reintroduce şi la noi o regulă, curentă în lume, potrivit căreia şeful corpului diplomatic străin este Nunţiul Apostolic, adică trimisul Vaticanului. În România ateismului comunist, această regulă fusese abandonată în 1951. S-a hotărât ca, în locul Nunţiului Apostolic, să fie numit în funcţia respectivă cel mai bătrân dintre ambasadori. Cel mai bătrân era, mai întotdeauna, câte un african, uitat pe aici de statul său, în iureşul schimbărilor politice. Or, reprezentantul Patriarhiei vine şi îmi spune: „Suntem împotriva ideii ca Nunţiul Papal să fie şeful corpului diplomatic!” „Păi, dacă e vreun musulman, vă convine mai mult?” „Da, preferăm turbanul musulman mitrei papale!” A doua obiecţie, foarte apăsată, era legată de vizita Papei. Cu ce argumente? „Va pleda cauza greco-catolicilor.” Ulterior, s-a încercat blocarea vizitei printr-o sumedenie de condiţii, de natură să-l determine pe Suveranul Pontif să renunţe. Ei bine, Papa a acceptat toate condiţiile care i s-au pus!

Ce fel de condiţii?

Să nu iasă din Bucureşti, să nu pună în vedetă Biserica greco-catolică etc. Dar dorinţa lui Ioan Paul al II-lea de a veni a trecut peste toate piedicile. ”

A, stati putin! Ca sa stiti cum sta cu dovada “credintei” lui Plesu, abil speculata in titlul aruncat printre tatele si cururile din Click-ul lui Patriciu:

“Cine v-a impresionat dintre liderii pe care i-aţi întâlnit?

Am mai spus-o: având de a face, de-a lungul a doi ani, cu mai toţi liderii importanţi ai lumii, am ajuns la concluzia că mi se oferă dovada existenţei lui Dumnezeu. Fiindcă arareori anvergura reală a acestor lideri era pe măsura sarcinilor lor. Astfel încât am ajuns să cred că, de vreme ce, cu „administratorii” ei de-acum, lumea pare, totuşi, să funcţioneze, meritul e al Providenţei…”

Asa l-a descoperit Plesu pe Dumnezeu… Alaturi de “liderii importanti ai lumii” care distrugeau si ucideau cu bombardamentele lor o capitala si o tara europeana, pentru prima oara de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial… Si cate coarne avea “dumnezeul” lui Plesu: doua sau trei, ca cel al lui Patapievici?

No (more) Comment!

Colaborarea lui Plesu cu Securitatea ar putea iesi la iveala la Curtea Suprema. Gabriel Andreescu, dupa ce a castigat procesul contra lui Andrei Plesu la Strasbourg, cere dreptate si la Bucuresti. Cititi aici Scrisorile lui A. Plesu catre Tovarasul Secretar General al Partidului, N. Ceausescu

“Catarii de la Paltinis”… “işi petrec găunoasa lor existenţă întru superficialitate, eseistică, literatură şi alte diverse forme de amăgire”. – Parintele Nicolae Steinhardt

“Apelez, tovarăşe Secretar General, la dreapta dvs judecată şi la înţelegerea dvs omenească” – A. Plesu

Marele ex-om de stat, seful suprem al Colegiului Noua Europa, diriguitorul Dilemei lui Patriciu, fondatorul GDS alaturi de S. Brucan si conjuratul de la Tescani cu Iliescu si Magureanu, un marunt colaborator al Securitatii?

Cunoscutul activist pentru drepturile omului, Gabriel Andreescu, cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să anuleze hotărârea prin care acesta a fost condamnat în 2001 în procesul în care Andrei Pleşu l-a acuzat pe acesta de calomnie şi defăimare. Pleşu a făcut atunci o plângere penală împotriva lui Andreescu, după ce acesta din urmă a declarat într-o conferinţă de presă că fostul ministru al Culturii nu şi-a clarificat relaţia cu fosta Securitate, scrie Romania libera. Mai concret, adaug eu, în 20 februarie 2001, Gabriel Andreescu a participat la o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a referit la relaţiile unui membru CNSAS, Andrei Pleşu, cu Securitatea şi instituţiile regimului comunist. El a precizat că Pleşu a colaborat cu Securitatea şi a acceptat unele funcţii înalte în primele guverne formate după 1989.

Plesu l-a dat in judecata si, foarte rapid, in doar cateva luni, respectiv in octombrie 2001, judecătorii români l-au condamnat pe Andreescu, la plata unei amenzi penale de cinci milioane de lei vechi şi la daune de 50 de milioane de lei vechi către Andrei Pleşu, in recurs, dupa ce Andreescu fusese achitat de prima instanta. Este posibil ca procesul sa fi fost chiar cel mai rapid in Romania, daca tinem cont cat de repede a trecut prind doua instante si vacanta judecatoreasca din timpul verii. De notat ca Andrei Plesu, ca si Mircea Dinescu, era membru al Colegiului CNSAS desi fusese membru al Partidului Comunist Roman, inca de la 19 ani! Legea CNSAS interzicea membrilor Colegiului sa fi facut parte din orice Partid.

Gabriel Andreescu a intentat apoi proces statului român la CEDO, în anul 2002. El a invocat încălcarea articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la liberă exprimare şi a articolului 6, referitor la un proces echitabil. În 2010, CEDO a decis că lui Gabriel Andreescu i s-au încălcat dreptul la un proces corect şi libertatea de expresie.

Drept urmare, Guvernul, adica romanii, trebuie să-i plătească acum 10.000 de euro lui Andreescu din cauza lui Plesu, pentru ca i s-a încălcat dreptul la exprimare şi la un proces echitabil.

Nu în ultimul rând, CEDO a luat notă de faptul că daunele înscrise în soluţia finală a instanţei româneşti erau exorbitante: de 15 ori salariul mediu pe economie din România (in cazul proceselor mele cu gasca GDS – Liiceanu, Patapievici, Tismaneanu-Berindei -, pentru acuze similare, aceasta pretentie era de 200 de ori salariul mediu! – ati citit bine!).

Aceasta ar putea fi considerată o măsură care ar putea determina media şi liderii de opinie să se reţină de la îndeplinirea rolului lor de informare a publicului în chestiuni de interes general, mai arată CEDO (se aude “maestre” Stoica?).

Cererea de revizuire a hotărârii prin care Andreescu a fost condamnat a fost înregistrată în septembrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii au fixat primul termen al procesului pentru 24 octombrie, dată la care procesul s-a amânat pentru 21 noiembrie.

De abia astept!

Foto-document: Demonstratie la Iasi impotriva ministrului culturii FSN, A. PLesu

Cititi si: Civic Media: Conjuratii de la Tescani: Iliescu, Plesu si Magureanu, pe 23 august 1989

Secretele lui Plesu: Angajamentul si scrisorile catre Ceausescu

Cine-i iarta pacatele lui TULCEANU? Sabina Fati. Nume de cod “Maimuta”

Evenimentul Zilei: cenzura si favorizarea infractorului. In acest caz: Andrei Plesu, pentru care Romania a fost condamnata la CEDO in procesul disidentului si militantului pentru drepturile omului, Gabriel Andreescu. REPLICA

Nucleul de “front” al KGB de la Uniunea Scriitorilor. Fereastra Serviciilor Secrete: Cum si-a petrecut exilul “Cercul” Plesu-Dinescu-Magureanu-Iliescu

Cum si-au petrecut exilul Plesu, Dinescu, Magureanu si Iliescu

Scriitorul Petru Romoşan, patronul Editurii Compania, vă recomandă o ”lectură de vară”: cartea-bombă (cu efect de tsunami) ”Fereastra serviciilor secrete”, în care generalul Rogojan, fostul şef de cabinet al generalului Vlad, face trimitere la câteva dintre personajele-cheie ale revoluţiei: Iliescu, Pleşu, Dinescu, Măgureanu. Şi nu numai.

”Ceauşescu a considerat că, preventiv, Iliescu-Măgureanu-Militaru şi Dinescu-Pleşu trebuie împiedicaţi să se întâlnească pentru a nu se organiza“, se spune despre ”marii disidenţi” în ”Fereastra serviciilor secrete (România în jocul strategiilor globale)”, apărută recent la Editura Compania şi recomandată în paginile ”ring”. O carte în care nu scapă de tuşele grele puse de generalul Rogojan nici alte personaje ale culturii şi politicii româneşti postdecembriste, printre care şi ”micul Führer al culturii române peste hotare”. Despre care vom mai vorbi.

Cazul ”Iliescu”
”Pe când era prim-secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R., Ion Iliescu a înconjurat de câteva ori Copoul, purtând o lungă convorbire cu academicianul Cristofor Simionescu. Acesta, entuziasmat, s-a confesat că avusese marele privilegiu de a purta o convorbire remarcabilă cu primul-secretar, în care el îl intuieşte pe viitorul preşedinte al României. Comentariul a ajuns la urechile Elenei Ceau¬şescu. (…) Ori de câte ori se punea pe undeva problema alternativei la Ceauşescu, existau şi «suspecţii de serviciu». Ion Iliescu a fost cel mai longeviv şi mai norocos dintre ei”, se spune în carte, printre altele, despre ”Cazul Iliescu”.

KGB-ul, un frate mason şi… ”până unde au întins ruşii coarda” la Uniunea Scriitorilor
De unde venea ”lumina inspiraţiei” pentru unii ”scriitori”? De la Răsărit, bineînţeles. Generalul Rogojan mai dezvăluie: ”La Uniunea Scriitorilor funcţiona un nucleu «de front», foarte activ în unele momente, al KGB-ului. Surprinzător, nucleul era alcătuit din tineri scriitori, dar şi responsabili de cinematografe, cronicari de film ş.a., pretinşi critici ai lui Ceauşescu pentru că nu-i lăsa să scrie despre transformările şi noile realităţi din Uniunea Sovietică. Unii s-au legat cu lanţuri de grilajul Uniunii Scriitorilor şi au chemat la faţa locului corespondenţii presei sovietice acreditaţi la Bucureşti. Azi, unii din acel nucleu se află în prospere relaţii cu «foşti» ai serviciilor sovietice: îl aduc pe fratele (mason) Kondyakov la Palatul Victoria, fac privatizări de succes, se angajează ca mercenari – «analişti» şi «consultanţi» – prin partide, staffuri electorale şi pe lângă lideri politici. Cum erau recompensaţi unii dintre aceşti «activişti de front» ai KGB-ului? Primeau periodic (cam la două săptămâni) coşul cu produse alimentare multrâvnite în acele vremuri de numeroase «lipsuri şi greutăţi» (caviar, votcă, mezeluri, carne, batog, ulei, fructe exotice, cafea, dulciuri etc.), livrat în faţa porţii dintr-o maşină cu număr TC (taxi creditar) a Ambasadei URSS. Singur acest fapt arată până unde au întins ruşii coarda”.

Dinescu, la “undiţa pescarului”

Continuarea la Ziaristi Online

ATAC SOROS fara precedent impotriva presei libere, a lui Razvan Dumitrescu si a Elenei Basescu. Patapievici in EvZ, Fati in RL, Soros in lume. Bush?

Dupa ce a devenit din ce in ce mai clar ca “cele trei gratii”, madamele lui Soros in Romania, Renate Weber, Monica Macovei si Alina Mungiu au deja un razboi personal impotriva Elenei Basescu, rezultatele au inceput sa se vada in presa sectei anti-romanesti de pe la noi dar si in presa europeana si americana, unde milionarul ungur isi are intinse tentaculele. N-am auzit astfel de comentarii cand fiul lui Bush Sr a candidat pentru presedintia SUA. Si a si castigat. In Romania libera, trompeta GDS Sabina Fati tranteste un asa-zis editorial veninos intitulat Elenele (ne)faste ale Romaniei.

Interesele sunt multiple: gasca GDS-Soros isi doreste blocarea unei candidate pentru Parlamentul European, tanara si fara bube, preocupata de cauze romanesti si, totodata, greu de infrant in viitor, tinand cont atat de numele ei cat si de viitoarea sa cariera de prestigiu.
In acelasi registru, de executie publica, se inscrie si penibilul editorial al “senatorului” Ringier, fizicianul fara opera al Grupului pentru Monolog Social, HR Patapievici Călare pe caii cei mari ai ignoranţei, care-si permite practic sa ceara eliminarea jurnalistului profesionist Razvan Dumitrescu de la Realitatea TV.
Nu este o pozitie singulara. Patapievici a facut acelasi lucru si la ZIUA, printr-un proces – pierdut cu brio, in ciuda apararii “maestrului” Valeriu Stoica – in care cerea admonestarea presei libere si despagubiri de sute de mii de euro pentru ca un ziarist reprodusese o luare de pozitie din Senat privind impostura sa si fraudele de la ICR. Vezi Feuda lui Patapievici si ZIUA a castigat procesul cu Patapievici si l-a suspendat pe cel cu Berindei. La fel, adevarul in ce priveste reactia sa viscerala si totalitarista legata de Razvan Dumitrescu sta mai degraba intr-o dezvaluire fulminanta despre “secta intelectualilor” si patronul ei, Andrei Plesu, facuta de Tudor Octavian, intr-o emisiune a a lui Razvan Dumitrescu pe care calaii de serviciu ai libertatii presei nu o pot uita: Conjuratii de la Tescani!
Las ca le vine si lor randul…
Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova