Posts Tagged ‘turcia’

Interviul lui Victor Roncea cu Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federatiei Ruse. Raspunsurile Kremlinului la problemele Romaniei si ale zonei, de la Tezaur la Transnistria, de la Basarabia la bazele SUA si gazele Rusiei

Experimentatul diplomat Serghei Victorovici Lavrov este ministru de Externe al Federatiei Ruse de opt ani si se afla in prezent la al treilea mandat. Aceasta continuitate imperiala denota modul in care trateaza Diplomatia Rusia. In aceeasi perioada, daca numaram si doua interimate, asigurate de Tariceanu si Predoiu, Romania a avut 11 ministri de Externe. Cristian Diaconescu a fost de doua ori sef in Aleea Alexandru, dar, in total, daca-i adunam lunile mandatelor de abia daca ajunge la un an de ministeriat. Geoana si Comanescu au reprezentat vechea garda, de diplomati de cariera, Marga de musca-n lapte si Corlatean de ariergardist pe urmele fostilor sai magistri. De departe cei mai catastrofali ministri de Externe pe care i-a avut Romania, in aceasta perioada dar si in intreaga istorie a diplomatiei romane, sunt produsele cooperativei de agitprop “Noua Europa” scoase din jobenul rapciugos al lui Soros de cuplul contra naturii Basescu – Plesu. Respectiv “trio formidable”: Mihai Razvan Ungureanu, in prezent “os de aradean”, Adrian Cioroianu, “yesman” desavarsit, si Teodor “Dorel” Baconsky, teologul din Jacuzzi, tustrei demisi din functie pentru activitatea lor lamentabila. Prosti la MAE, buni in Parlament, forul suprem al Romaniei? Haida, de! Daca Romania se afla in haznaua in care se scufunda astazi nu este numai din cauza serviciilor speciale si a noastra, ca nu am facut ce a trebuit cand a trebuit, cat, mai ales, din cauza imbecililor care au condus-o, mai ales a celor din “fruntea” diplomatiei inexistente a Romaniei. Cand aud, azi, tot felul de habarnagii din presa si politica discutand savant pe nas despre Tezaur, fara macar a sti ce contine, sau despre Transnistria, fara macar a fi siguri ca stiu unde e pe harta, ma ia din nou amocul de emigrare. Fara indoiala, numai animalele politice care se numesc Iliescu si Basescu pot genera asemenea sentimente nefiresti care au dus la pustiirea Romaniei de valorile sale umane si la destararea in masa a romanilor, cu efecte distrugatoare asupra prezentului si viitorului natiunii. Dar sa ne intoarcem la Rusia “noastra”. Rusia face ce stie, dintotdeauna. Nimic nu mai este nou si nu ar trebui sa ne surprinda din partea ei. Totul este deja scris, de la Petru cel Mare citire. Asa si cu Tezaurul si Transnistria. In primul si singurul interviu pe care – din cate stiu – l-a acordat unui ziarist roman, seful diplomatiei ruse da cheia tratarii problemelor dintre Romania si Rusia inca din urma cu 7 (sapte) ani. Urechi nu s-au gasit, pana acum, sa-l auda, nici creiere sa-l inteleaga, daramite vreun barbat de stat care sa-i raspunda cu demnitate si responsabilitate, calitate si simt incompatibile cu gargara cu care ne-am obisnuit in ultimii ani. Opt ani de scandal si sapte ani de “diplomatie” irosita, pentru a ne gasi exact in acelasi punct, mort, in relatia cu Rusia. Cu mici exceptii, extrem de notabile: oameni ca filosoful Constantin Barbu, cel care a reusit, iata, de unul singur, sa extraga din bunkerele Rusiei un al doilea Tezaur romanesc si universal – Operele lui Dimitrie Cantemir. Republic aici, pentru ochii celor care vor sa vada, si sa inteleaga, interviul pe care mi l-a acordat Serghei Lavrov in urma cu exact sapte ani.

Ziua, Joi, 10 noiembrie 2005

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acordat un interviu in exclusivitate sefului Departamentului Externe al ziarului ZIUA, Victor Roncea

Rusia ne da praful de pe Tezaur

Rusia isi permanentizeaza prezenta militara din Transnistria, este stirea principala rezultata in urma vizitei ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Bucuresti. Ministrul rus a afirmat ca in zona separatista transnitreana sunt in misiune 500 de militari rusi membri ai “fortei de pace” si inca 1000 care asigura paza depozitelor de munitii ale fostei Armate a XIV-a ruse, cifre contradictorii cu alte rapoarte neoficiale. Rusia este deranjata de planurile Statelor Unite de a instala mai multe facilitati militare in Romania, la Gurile Dunarii si Marea Neagra, este o alta remarca importanta pe care seful diplomatiei ruse a lasat-o sa razbata in cadru public, printre foarte putinele declaratii oficiale. Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, este asteptata luna viitoare la Bucuresti pentru a semna cu presedintele Traian Basescu acordul bilateral privind bazele mobile americane. In exclusivitate pentru ZIUA, Serghei Lavrov a raspuns, in tonul diplomatiei ruse, mai multor intrebari legate de problematicele relatii romano-ruse.

Trecutul este o realitate care apartine istoriei

Rusia este una din marile puteri ale lumii. In istoria noastra comuna, Rusia, in cautarea spatiului sau geopolitic vital, a traversat spatiul Romaniei de mai multe ori, lasand in urma rani care nu s-au vindecat nici pana acum. Cum ar fi Basarabia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Insula Serpilor si chiar unele parti importante din Delta Dunarii. Regimul comunist impus, de asemenea, cu forta Armatei rusesti si romanii deportati in Gulaguri au adancit aceste rani si mai mult. Inaintarea Rusiei in Europa prin Romania l-a facut pe unul din marii nostri politicieni, Take Ionescu, sa ii numeasca pe rusi “dusmanii naturali” ai poporului roman. Ce considerati ca ar putea fi facut pentru inlaturarea aceste sentimente, deosebit de actuale pentru romani, in pofida declaratiilor de la nivel oficial?

Intrebarea dumneavoastra vorbeste despre cat de complicata a fost istoria relatiilor dintre tarile noastre in secolul XX, mai ales in perioada interbelica si in anii celui de-al doilea Razboi mondial. Cu toate acestea, consideram ca in prezent este important sa ne concentram atentia in primul rand la ceea ce se intampla astazi in relatiile noastre si cum vor arata ele maine. Este important sa ne dam seama unde ne aflam, sa ne straduim sa folosim toate posibilitatile pe care ni le ofera viata internationala extrem de dinamica si sa atingem orizonturi noi de colaborare. Asa cum remarca presedintele Vladimir Putin inca din anul 2003, in discutia avuta cu seful statului roman, nu trebuie sa lasam ca istoria sa ne traga de maneca inapoi. Presedintele Traian Basescu, la randul sau, a spus in timpul vizitei la Moscova in februarie, anul acesta, ca trecutul este o realitate care apartine istoriei.

Ministrul de Externe roman, Mihai Razvan Ungureanu, a apreciat, cu ocazia ultimei sale vizite la Moscova, ca nu exista probleme intre Romania si Federatia Rusa, ci numai “subiecte de discutie”. Jurnalistii romani si rusi nu au fost de acord cu acest punct de vedere, mentionand Tezaurul romanesc, retinut de Moscova, drept una din probleme. In cazul in care istoricii care cerceteaza aceasta problema nu vor descoperi nimic, nu considerati ca Rusia ar trebui sa returneze Romaniei contravaloarea Tezaurului?

Predarea spre pastrarea Guvernului tarist, in perioada primului Razboi Mondial, a tezaurului national al Romaniei este un fapt istoric. Numai ca eu nu as incepe sa masor istoria cu un echivalent in bani. De altfel printre valorile transmise, dupa cum se stie, nu era numai aur, ci si documente, opere de arta, a caror valoare este greu de stabilit si care au fost restituite Romaniei in anii ’30-’50 din secolul trecut. Haideti sa lasam timp specialistilor istorici sa lamureasca definitiv aceste probleme in cadrul comisiei de specialitate existenta.

Rusia dezvolta “planul Iuscenko”

Transnistria este deja considerata in regiune drept un al doilea Kaliningrad. Considerati ca formatul extins de negocieri se va dovedi folositor si cum vedeti viitorul acestei regiuni si al Republicii Moldova?

Nu vad nici un fel de motiv pentru a face o analogie intre Kaliningrad si Transnistria. Regiunea Kaliningrad, spre deosebire de Transnistria este subiect al Federatiei Ruse. In ceea ce priveste problema transnistreana, solutionarea sa necesita punerea de acord intre Chisinau si Tiraspol a unui model de stat comun, viabil, in cadrul caruia sa i se acorde Transnistriei un statut special, cu garantii sigure. In legatura cu aceasta Chisinaul si Tiraspolul vor trebui sa cada singure de acord. Trebuie insa ca si cei invitati sa le fie mediatori – in prezent acestia sunt Federatia Rusa, Ucraina si OSCE – sa sprijine crearea unui climat de incredere intre partile aflate in conflict, sa le sugereze solutii de compromis in fondul normalizarii care s-a constituit in acesti ani. De exemplu, Rusia, in contextul initiativelor care se elaboreaza in prezent a adus la masa tratativelor propuneri suplimentare – “Foaie de parcurs de reglare”, care dezvolta “planul Iuscenko”, orientata spre realizarea urgenta a intelegerilor, in etape. La finele lunii octombrie, anul acesta, la Chisinau si Tiraspol, dupa aproape un an si jumatate de cand Moldova a intrerupt procesul de participare la negocieri, au fost reluate contactele directe ale partilor aflate in conflict. Pentru prima data acestea si-au dat acordul ca la procesul de negociere sa fie invitati observatori din partea Uniunii Europene si SUA. Noi salutam acest lucru. In sens larg, procesul este transparent pentru comunitatea internationala, structurile politice europene, unde problematica solutionarii conflictului transnistrean este examinata in legatura indisolubila cu crearea premiselor pentru stabilitate si securitate in aceasta zona a intereselor reciproce.

Portile Marii Negre raman inchise

Marea Neagra se imparte, la acest moment, dupa cum a fost si in trecut, in sfera de influenta a Rusiei si Turciei. Presedintele Traian Basescu, sprijinit de strategii ale NATO, a solicitat internationalizarea Marii Negre pentru a pune capat activitatilor transfrontaliere ilegale si chiar teroriste, referindu-se, de asemenea, si la conflictele inghetate din regiune, in majoritatea acestora fiind implicate trupe sau baze rusesti. Cat de departe credeti ca va ajunge aceasta propunere? Veti accepta si alte forte navale in Marea Neagra in afara de cele din BlackSeaFor?

Nu pot fi de acord cu faptul ca Rusia si Turcia ar imparti Marea Neagra intre ele. Dimpotriva, Marea Neagra a devenit, mai ales in ultimul timp, o punte care a deschis cele mai largi oportunitati pentru colaborarea ruso-turca. La randul sau, Marea Neagra trebuie sa devina un factor dinamizator al colaborarii multilaterale in regiune, in special pentru unele institutii regionale cum ar fi Organizatia pentru Colaborare in Zona Marii Negre. Romania a devenit presedintele acesteia pentru urmatoarele semestre. Cresterea eficientei Organizatiei pentru Colaborare in Zona Marii Negre reprezinta directia principala in care depun eforturi atat Rusia, cat si Romania. In ceea ce priveste dimensiunea militara, as dori sa apreciez in mod pozitiv activitatea “BlackSeaFor”. Tarile noastre, la fel ca si alte state membre ale acordului privind crearea grupei maritime militare, au convenit sa completeze mandatul acesteia in lupta impotriva terorismului si a raspandirii armelor de distrugere in masa. Cred ca in cadrul “BlackSeaFor” tarile riverane vor putea rezolva cu eforturi comune aceste probleme. Referitor la accesul in Marea Neagra a fortelor maritime militare ale tarilor neriverane Marii Negre, aceasta problema este reglementata prin prevederile cunoscutei conventii semnate la Montreux.

Bazele SUA, contestate prin acordul Rusia-NATO

Principala putere concurenta a Rusiei – Statele Unite – a fost acuzata de comentatorii rusi ca ar incerca sa limiteze influenta ruseasca, de la regiunea Marii Baltice, Caucaz si pana in Asia Centrala, imbinand problemele de securitate cu obtinerea de resurse naturale. Romania si Bulgaria vor gazdui, in curand, facilitati militare americane. Cum comentati situatia?

Nu, probabil ca nu mai este nevoie sa explicam ce importanta are situatia din Caucaz si Asia Centrala pentru Rusia. Cu tarile din aceste regiuni suntem uniti prin istoria multiseculara, prin stransele relatii economico-comerciale si culturale, legaturile dintre familii. Rusia este interesata sa aiba vecini stabili din punct de vedere politic si economic. A ramas de domeniul trecutului timpul discutiilor scolastice privind sferele de influenta in spiritul “razboiului rece”. Noi suntem impotriva incercarilor de instigare a competitiei politico-militare artificiale acolo unde sunt necesare cu adevarat eforturi colective. Suntem convinsi ca numai o colaborare pe scara larga, pe baze egale, crearea unor contexte stranse a relatiilor integrationiste va permite atingerea unui progres calitativ in solutionarea problemelor social-economice si ecologice din regiune, a luptei mai eficiente impotriva terorismului, extremismului, traficului de droguri, imigratiei ilegale si altor amenintari la adresa stabilitatii. Pentru noi este important ca aceasta colaborare sa fie transparenta si previzibila, sa se faca in spiritul increderii reciproce si cu luarea in considerare a intereselor tuturor statelor din regiune. Acum, in ceea ce priveste planurile anuntate de reconfigurare a prezentei militare a SUA in strainatate. Partea americana ne informeaza despre stadiul elaborarii acestor planuri. Acest lucru raspunde intereselor mentinerii unui climat politic pozitiv in intregul spatiu euroatlantic. Noi pornim de la faptul ca orice pasi in cadrul “reconfigurarii” nu trebuie sa contravina spiritului Documentului fundamental Rusia-NATO si declaratiei Consiliului NATO din 8 decembrie 1998. In aceste documente sunt stabilite obligatiile Aliantei de a se abtine de la amplasarea suplimentara continua de forte militare importante ale “vechilor” membri NATO pe teritoriul noilor tari membre NATO in cadrul procesului de extindere a organizatiei. Speram ca in viitor se va respecta cu strictete intregul complex de obligatii, politice si juridice din partea tarilor membre ale NATO in sfera controlului asupra inarmarilor.

Uniunea Rusia-Belarus ramane deschisa

Asa-numitele “revolutii portocalii” au beneficiat de sprijinul unor structuri occidentale. Considerati ca aceasta a facut parte din operatiuni mult mai elaborate sau ca reprezinta, in egala masura, rezultatul regimurilor autoritare din regiune, care au reflectat necesitatea unei schimbari?

Rusia porneste de la faptul ca in problemele spatiului ex-sovietic trebuie sa aiba o atitudine ponderata, tinand seama de particularitatile situatiei in fiecare tara in parte. Anii anteriori au demonstrat deja cat este de complicata si de contradictorie perioada trecerii la democratie si la economia de piata, ce probleme importante trebuie rezolvate pe acest drum. Cu atat mai mult sunt inacceptabile incercarile de a impune din afara standarde unice pentru structura sociala. Este treaba popoarelor respective sa decida cum sa-si construiasca viata. Principala prioritate aici este cat de buna va ajunge viata oamenilor din aceste tari. Pentru Rusia toate fostele republici sovietice sunt parteneri cu drepturi egale iar noi nu intentionam sa le dictam in ce fel trebuie sa-si rezolve problemele interne.

Rusia intentioneaza sa realizeze o uniune cu Belarus, care, se spune, ar oferi presedintelui Putin ocazia de a-si prelungi sederea la Kremlin. Ucraina se pare ca nu o sa acceada la aceasta structura, desi Kievul a facut parte intotdeauna din civilizatia ruseasca. In cazul in care Putin va deveni liderul Uniunii, credeti ca Ucraina se va alatura acesteia sau isi va pastra orientarea spre UE si NATO, reprezentand in aceste structuri si o viziune ruseasca?

In primul rand as dori sa subliniez ca motivul principal al crearii Uniunii Statale nu sunt interesele personale ale diferitilor politicieni, asa “cum considera unii”, ci cerintele profunde, obiective ale tarilor noastre. Posibilitatea ca si alte state sa adere la Uniunea Statala formata din Rusia si Belarus este prevazuta in documentele constitutive – cu conditia ca acestea sa fie de acord cu obiectivele si principiile acestei Uniuni.

Rusia, China, Iran, India, Pakistan, impreuna in SOS

Considerati ca o eventuala alianta intre China si Iran ar putea diminua influenta exercitata de SUA in Orientul Mijlociu si Asia? Considerati ca Organizatia de Cooperare de la Shanghai – SOS – ar putea deveni replica unei structuri conduse de SUA?

Nu am auzit nimic despre o uniune chino-iraniana. Ambele tari sunt doua state asiatice puternice, desfasoara o politica externa de sine statatoare, determinata de propriile interese nationale. Poate ca dumneavoastra aveti in vedere participarea Chinei si a Iranului la Organizatia de Colaborare de la Shanghai, dar aceasta organizatie nu urmareste scopul de a submina interesele cuiva in Orientul Apropiat sau in Asia. Agenda sa de lucru este cu totul alta. Organizatia de Colaborare de la Shanghai nu este un club inchis si nici o dublura a vreuneia din institutiile existente. Aceasta este o organizatie deschisa parteneriatului, orientata spre mentinerea pacii si stabilitatii in regiunea din centrul Asiei, spre lupta activa impotriva noilor provocari si amenintari, dezvoltarea colaborarii economico-comerciale inclusiv in domeniul energiei si al retelei de transporturi din tarile membre, investitiilor reciproce, colaborarii in domeniul stiintei, invatamantului, culturii. La summit-ul Organizatiei de Cooperare de la Shanghai din vara aceasta, India, Iranul si Pakistanul au obtinut statut de observator.

Baza solida Moscova-Berlin

Care este opinia dvs privind rezultatele alegerilor legislative din Germania si viitoarea orientare a politicii externe a acesteia?

Rusia este deschisa colaborarii constructive cu noul Guvern al Germaniei, care va fi constituit in urma alegerilor din 18 septembrie, anul acesta. In opinia noastra, nu exista o alternativa reala la dezvoltarea in continuare a parteneriatului strategic dintre Germania si Rusia. Contactele de incredere stabilite in timpul cancelarilor Helmuth Kohl si Gerhard Schröder intre Moscova si Berlin constituie o baza solida, care permite si astazi sa privim cu incredere in viitor, dezvoltand relatiile dintre statele noastre in spiritul bunei vecinatati si a egalitatii in drepturi. Si in acest plan remarcam cu satisfactie acordul tuturor fortelor politice din Germania spre mentinerea unor relatii constructive stranse cu tara noastra.

Belgradul, drepturi egale la negocieri in Kosovo

Revenind in Balcani: la atatia ani de la invadarea Kosovo de catre trupele internationale, drepturile populatiei sarbe din regiune inca nu sunt respectate, misiunile ONU si KFOR aflandu-se sub semnul esecului. Cum vedeti viitorul provinciei sarbe Kosovo?

Dupa cum se stie, Consiliul de Securitate al ONU, pe baza recomandarii cuprinse in raportul Trimisului special al Secretarului general al ONU pentru urmarirea respectarii prevederilor referitoare la provincia Kosovo, K. Aide, a decis inceperea procesului de negocieri pentru determinarea statutului Kosovo. Cadrul provizoriu al negocierilor, precum si decizia finala nu au fost prestabilite. Pornim de la necesitatea mentinerii rolului conducator al Consiliului de Securitate al ONU in aceasta etapa. Ramane imperativa realizarea standardelor stabilite de comunitatea internationala pentru Kosovo. Situatia in aceasta sfera este extrem de nesatisfacatoare, in primul rand in ceea ce priveste securitatea si asigurarea drepturilor populatiei care nu este de origine albaneza din acest tinut, libertatea circulatiei, reintoarcerea refugiatilor. Consideram ca desfasurarea negocierilor trebuie sa fie direct corelata cu progresul in respectarea standardelor. Principala raspundere revine aici organelor de conducere provizorie a tinutului, partii albaneze din Kosovo. Un rol activ trebuie sa-l aiba si prezenta internationala in aceasta directie. Ne pronuntam pentru participarea cu drepturi egale a Belgradului la negocieri, care trebuie sa se poarte in mod direct intre parti. Numai in cazul acesta s-ar putea ajunge la o solutie acceptabila pe termen lung si la consfintirea acesteia intr-o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU.

Gazprom si legile economice

Relatiile intre Romania si Rusia in domeniul afacerilor s-au imbunatatit. Companiile rusesti deja actioneaza in Romania in sectoare importante. In aceste conditii, nu considerati ca o renegociere a pretului gazelor naturale importate de Romania din Rusia ar putea fi interpretata drept un semn al acestei bune cooperari?

Noi traim de ceva vreme in conditiile economiei de piata, in care preturile nu sunt dictate de “gesturi de bunavointa”, ci se formeaza sub actiunea legilor economice general cunoscute. Principalul furnizor de gaze in Romania este “Gazprom” si activitatea sa de asemenea este determinata de conditiile pietii. In afara de aceasta, el nu controleaza retelele de distributie a gazelor din interiorul Romaniei, iar acesta este un factor important pentru determinarea pretului pe care il plateste consumatorul roman si pentru gazele rusesti si pentru gazele proprii romanesti.

Cand va veni Vladimir Putin la Bucuresti?

Invitatia ca Vladimir Putin sa viziteze Romania a fost confirmata in octombrie, anul acesta, in mesajul de felicitare adresat de Traian Basescu cu ocazia zilei de nastere a sefului statului rus, precum si verbal, in cadrul vizitei la Moscova a ministrului roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Cred ca trebuie sa lucram serios in directia completarii substantiale a continutului acestei vizite, astfel incat aceasta sa devina un reper important in relatiile noastre.

Victor Roncea

Nota mea, de azi: De prisos sa spun ca aceasta vizita de stat n-a mai avut loc niciodata, Putin multumindu-se sa fie vedeta Summitului NATO de la Bucuresti, din 2008? Si atat!

Plus: O amintire de la Moscova, dintr-o vizita din 2009:

 

Philip Gordon, emisarul trimis de Hillary Clinton in Romania, a facut ordine intai in Kosovo, unde a hotarat ca o decizie a Curtii Constitutionale de a prelungi mandatul presedintelui de la 9 luni la… 5 ani, e corecta! :) :) :) Traiasca Gyuri Soros!

Incep cu ce lasasem pentru PS, ca e prea bun: Ca o picanterie a situatiei, Philip Gordon s-a deplasat luna trecuta in provincia separatista Kosovo (foto), unde a reiterat sustinerea puternica a SUA fata de “suveranitatea Kosova” si a sustinut… decizia Curtii Constitutionale a “republicii independente” de a i se prelungi mandatul actualei presedinte Atifete Jahjaga, de la 9 luni, cat se agrease politic la numirea ei, la… cinci ani! Ha, ha, ha!

Continua: “Jahjaga a fost aleasă în 7 aprilie 2011, fiind un candidat de compromis, după ce instanţa a decis că alegerea lui Begjet Pacolli ca preşedinte a fost neconstituţională deoarece boicotul parlamentarilor de opoziţie a lăsat parlamentul fără cvorum”, scrie SEE Times. “Jahjaga trebuia să aibă un mandat de nouă luni, dar curtea a declarat în 6 iulie că încheierea timpurie a mandatului său ar fi de asemenea o încălcare a constituţiei”. Ha, ha, ha!

Si inca: “O interpretare atât de îngustă reprezintă amestecul acestei curţi în organismul care aplică constituţia, atunci când acesta va putea fi văzut ca un amestec în puterile Adunării de a adopta şi amenda constituţia”, a declarat Arsim Bajrami, şeful Comisiei pentru Amendamente Constituţionale. Ha, ha, ha!

Dar a venit musiu “Phil” Gordon si i-a linistit pe kosovari. Ca doar SUA i-au facut din teroristi, ca Hashim Thaci, actualul prim-ministru, “parteneri de dialog european si transatlantic”. Thaci a declarat ca va respecta decizia Curtii si a SUA. Ha. ha. ha!

Si bomboana pe coliva: Cu doar o luna inainte de decizia Curtii, deci in iunie a.c., “presedintele Republicii Kosovo” si-a numit o Iulia Motoc in functia de judecator al Curtii Constitutionale! 🙂 🙂 🙂

Stop cadru.

Pentru cei care titreaza ditirambic “au venit americanii!!!” (cu multe semne de exclamare si satisfactii daunatoare organismului pe timp de post), pentru ca un asistantel de-al lesbo-comunistoidei Hillara Clinton aterizeaza la Bucuresti, intr-un mini-turneu regional, avem a face niste lamuriri, de bun simt.

Luam pagina sa semi-oficiala, de Wikipedia. Din primele randuri, numitul Philip H “Phil” Gordon se lauda cu blocarea recunoasterii de catre Statele Unite a genocidului armean facut de Turcia. O fi bine, o fi rau? Laudatorii Suspendatului stiu mai bine…

Apoi, vedem ca, in timpul liber, Gordon propavaduieste globalismul la International Institute for Strategic Studies, una din pepinierele de lux ale Retelei Soros prin care se incearca, printre multe altele – sa dam doar un singur  exemplu, de pe pagina Soros.com -, “regandirea strategiei globale fata de droguri”, de la cocaina si heroina la droguri usoare. O fi de bine, o fi de rau, laudatorii Suspendatului stiu mai bine…

Tipul este si “contributor” la Foreign Affiars, revista in a carui “board” de “ofiteri si directori” se afla, printre altii, personaje importante ca Madeleine Albright, Robert Rubin, David Rubenstein, Colin Powel, David Rockefeller, eiusdem farinae. FA este gazeta de perete a Council on Foreign Relations (CFR), despre care se spune ca e un “branch” al “Guvernului Mondial”. O lista a membrilor CFR, din care nu lipseste Soros, evident, este oferita de societatea americana Bible Belivers.

Gordon se mai lauda – si pe buna dreptate – ca  a fost Senior Fellow la Brookings Institution, un alt tank al “societatii civile” (chiar No 1 din lume, dupa cum sustine) menit sa slefuiasca pana la disparitie mintile bietilor oameni, de la laudatori ai Suspendatului in jos. Si Brookings este finantat de Soros. O lista cu principalele organizatii sponsorizate de Soros, aici, de la “Republica Libera” / Free Republic. Daca va intereseaza subiectul, Forbes ne face cadou si o lista a miliardarilor lumii care se aseaza si in fotolii de think-tank-isti ai politicii globaliste.

Daca vreti sa vedeti cum e pupat in fund Soros de un “fellow” de la Brookings urmariti interventia video de mai jos si cititi textul aici. Puteti afla cum “Mr. Soros himself emphasizes yet a third reason, that the deliberate actions we take, based on our understanding of the world, actually change the world outside our window”. O fi bine, o fi rau, numai laudatorii Suspendatului stiu!

A, era sa uit: “Phil” Gordon e reprezentantul Americii care sta sa cada, diriguita de o dementa extremista ca Hillary Clinton (care, la Bucuresti, a refuzat sa intre in frumoasa Biserica Kretulescu, dupa cum era stabilit in program, in semn de protest fata de modul cum sunt tratati in Romania… “Martorii lui Yehova”!), si al carei sef, pe hartie, este un clown vopsit care militeaza oficial pentru legalizarea in “intreaga lume civilizata” a casatoriilor intre homosexuali. Poate aici sa se potriveasca Obama cu Basescu, ca parca ceva de genul asta sustinea si el, odata, “n-asa”?

Daca vreti ca un astfel de “emisar”, de rangul II, sa “dea de pamant cu Guvernul”, atunci da!, laudatori ai Suspendatului, preluati modelul Patapieviciului, cu urinatul si fecalizatul on si off-line pe Romania, ca altceva oricum nu v-a mai ramas. Intrebarea ramane: daca o administratie de stanga ca a lui Obama ii va face “lobby” Suspendatului de “dreapta”, oare ce, cine si cui a mai promis ceva? Sa fie de la nivelul celor care discuta “subtil”, “discret”, cedarea suveranitatii Romaniei – fara a informa vreodata poporul roman! – pentru proiectul antinational “Statele Unite ale Europei”? Just a question…

Ca sa intelegeti mai bine ce e cu vajnicul asistentel: “Phil” Gordon e un fel de Leustean de-al lui Ungureanu. Cum? L-ati uitat pe Leusteanu, secretarul de stat al ministrului demis al Afacerilor Externe, al carui singur merit “diplomatic” era ca fusese in aceeasi grupa UTC cu micul “Il Succesore” de pe tarlaua ICCD? Pai sa va amintesc eu la ce nivel inalt se ridica asistentul “viitorului presedinte al Romaniei”, conform brigaziilor rosii ale lui Soros strans unite in jurul Suspendatului. Dupa ce “Austro-Ungureanu” a declarat in Die Presse ca “Romania este ca si un land federal al Austriei” (ceea ce, trebuie sa recunoastem, e adevarat, in acceptul ca Austria e la randul ei un land al Imperiului Ruso-German), Leusteanul i-a mers pe urme (cum altfel?).

PeRomaneste aminteste: “Din pacate pentru efectele diplomatiei romanesti in UE, interviul ministrului de externe face parte dintr-un context temporal si tematic in care intra si declaratia secretarul de stat al MAE Lucian Leustean la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. D-l Leustean a afirmat ca in cazul Ordonantei de Urgenta pentru Acordul intre Ungaria si Romania privind infiintarea unei noi Fundatii Gojdu, situatia dintre Ungaria si Romania ar fi: “… ca un meci de fotbal intre Brazilia si Liechtenstein. Liechtenstein poate sa castige, sa faca egal sau sa piarda. Sansele ca sa castige cu Brazilia sunt insa minime. La fel de minime sunt si sansele ca partea maghiara sa accepte aceasta interpretare”.”.

Iata doar cateva motive pentru care “Phil” Gordon nu ar trebui primit la un nivel mai inalt de secretar de stat al MAE. Ca-n rest 0 sa-l imbrobodeasca si infofoleasca ca pe-un stiulete fierbinte ayatollaha societatii civile multilateral dezvoltate Alinutza Bubulinutza si comisareasa in civil a Suspendatului, colonaleasa peroanelor Macoveia Gherghescu. Saracul de el!… 🙂 🙂 🙂

No (more) comment

PPS: Acesta este unul dintre ultimele articole politice de pe acest blog.

Tango energetic in trei la Marea Neagra. Rolul Romaniei

Desi s-au aflat pe parcursul mai multor secole in dispute pe viata si pe moarte vizavi de hegemonia la Marea Neagra, Turcia si Rusia au gasit un limbaj comun – cel economic. Daca rivalitatile dintre cele doua mari imperii – Otoman si Tarist – s-au perpetuat continua in istoria zonei Marii Negre, astazi ele s-au preschimbat in interese economice comune, legate in special de bogatele resurse de hidrocarburi din zona Marii Caspice.

Colaborarea cele doua forte de la Marea Neagra s-a materializat prin curtarea comuna a bogatei tari, Azerbaidjan, o oaza de bunastare in regiune din punct de vedere economic, dar un focar de instabilitate din punct de vedere politico-militar, situatie favorizata in special de conflictul mocnit pe care aceasta tara il intretinere cu Armenia asupra provinciei Nagorno-Karabach, aflata de aproape 20 de ani sub controlul Erevanului. Dupa luni intregi de negocieri si tatonari, Moscova si Ankara si-au dat mana, in cadrul vizitei presedintelui rus Dmitri Medvedev in Turcia, de pe 11-12 mai, asupra mai multor proiecte energetice despre care vom vorbi mai pe larg. Noua intelegere ruso-turca va permite Rusiei un control sporit in sectorul energetic turc iar Turcia va beneficia de oportunitatea repararii relatiei cu Baku in scopul asigurarii unei surse de gaz natural care va lua apoi drumul pietelor europene. De asemenea, in urma intelegerii ruso-turca, Ankara va putea oferi Azerbaidjanului garantii politice si de securitate in disputa teritoriala cu Armenia.

(more…)

ALERTA ENERGETICA: NABUCCO prinde viata prin Iran si Turcia. Doua interviuri, de la Teheran si Bucuresti, care prefigurau de acum un an acordul de azi

Kommersant anunta azi ca s-a ajuns la un acord istoric intre Iran si Consortiul Nabucco. Realizat de Turcia cu sprijinul tacit al Statelor Unite, conform acestui acord gazul iranian va fi sursa prioritara de alimentare a conductei Nabucco. Intelegerea a fost prefigurata si in doua interviuri cu autoritatile iraniene, de la Teheran si Bucuresti, unul dintre ele publicat exact acum un an, pe 29 octombrie 2008.

Interviu din Teheran
publicat in 29 octombrie 2008

“Iranul va fi un pol al lumii”

Dr. Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului National de Securitate al republicii islamice, s-a intretinut peste doua ore cu o delegatie a presei romane la Teheran

Ziaristii romani prezenti recent intr-o incursiune in Iran au avut ocazia sa inter­vie­veze oficialitati politice si din domeniul securitatii, printre care se numara si Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului National de Securitate. Temele discu­tate in cadrul intalnirii prelungite, de peste doua ore, cu dr. Ali Bagheri, altfel si profesor de economie la Universitatea Imam Sadeq din Teheran, au fost legate atat de interesele romanesti si razboiul energetic, cat si de alegerile din SUA si preferintele iraniene. Cate­va dintre aceste abordari, chestionate de jurnalistii Corneliu Vlad, Ion Cristoiu, Carmen Gavrila, Vlad Teo­dorescu, Raluca Luncu­les­cu, Sergiu Olteanu, Ma­rius Draghici si trimisul ZIUA, in randurile urmatoare.

Care este principala amenintare la adresa Iranului in actualul context geopolitic mondial?

Amenintarea asupra Iranului provine din mai multi factori. Ceea ce pot sa va spun eu este ca amenintarea, si asta nu numai pentru Iran, dar si pentru alte state din aceasta zona, o reprezinta prezenta trupelor straine in regiune, ceea ce a ridicat intregul nivel de instabilitate al zonei. Lipsa sigurantei reprezinta un pericol pentru orice stat. La est, in Afganistan, prezenta fortelor care au ocupat aceasta tara a determinat, de exemplu, in numai cativa ani, cresterea de aproxi­mativ patru ori a traficului cu stupefiante. Inainte de invazia americana din Afganistan, in aceasta tara productia de droguri se ridica la aproximativ 2000 de tone anual, iar acum este de 8000 de tone. In acest moment, coalitia internationala, care declarase ca nu poarta discutii cu teroristii, acum urmareste negocieri tocmai cu talibanii. Acest fapt demonstreaza ca radacina credintei fortelor de ocupatie sau a celei talibane sunt unul si acelasi lucru. Practic, cei care au venit sa lupte impotriva terorismului trebuie sa isi recunoasca esecul in acest sens, lucru asupra caruia noi am insistat ani de zile. Cunoasteti poate mai bine decat mine povestea din Irak, o alta tara vecina aflata sub ocupatie. De aceea noi suntem de parere ca situatia este nesigura pentru toate statele din zona. Prima amenintare o reprezinta asadar aceasta prezenta straina in regiune.

Elvetia si OMV versus Nabucco

Iranul este un exportator important de petrol si gaze. Teheranul are o pozitie geostra­tegica importanta. Ar fi interesant de aflat cat conteaza factorul politic si cel economic in expor­turile energetice.

In relatiile pe care le-am avut cu tarile din cadrul formatului de negocieri 5 plus 1, in urma cu sase luni, noi am oferit mai multe propuneri care au incadrat trei probleme importante. Printre acestea s-au numarat subiectul politico-economic, de securitate si cel al energiei atomice, pentru care am raspuns in detaliu. In legatura cu subiectul economic, acolo s-a insistat ca Iranul este gata pentru a folosi tot potentialul energetic pentru cooperarea cu Europa. Am luat toate masurile pentru o cat mai buna cooperare cu Europa. S-a semnat un acord cu Elvetia pentru exportul de gaze. De asemenea, noi venim in intampinarea oricarei actiuni de investire de capital in domeniul energiei. Este bine de expus un lucru: energia nu este numai si numai un lucru ce tine de domeniul economic. Factorul si parametrul de securitate este de asemenea foarte important.

Care este pozitia Iranului fata de Nabucco in paralel cu noul proiect la care ati facut referire, al conductei catre o alta tara europeana, Elvetia?

Din punctul nostru de vedere, nu este niciun impediment ca Iranul sa fie parte integranta a proiectului Nabucco. Nu noi avem vreo problema. Tarile europene implicate au probleme cu statele prin care trece conducta Nabucco si ele trebuie sa si le rezolve singure. Este insa firesc ca Iranul sa nu astepte rezolvarea problemelor cu terte tari si ne rezervam dreptul de a participa la oricare proiect care implica direct gazele iraniene. In ce priveste acest proiect paralel, responsabila pentru constructia conductei de gaz Iran-Elvetia este numai partea elvetiana. O parte din acest proiect exista, iar cealalta parte urmeaza a fi construita in circa doi ani de zile. Traseul acestei viitoare conducte ce urmeaza a transporta gaze iraniene va fi pe relatia Iran-Turcia-Grecia-Albania – unde urmeaza a fi construit un terminal de energie – iar de aici, conducta va continua traseul prin Italia, Elvetia si apoi, posibil, Germania. In acelasi timp, amintesc ca OMV-ul din Austria a incheiat si el un acord separat cu partea iraniana care insumeaza cateva miliarde de dolari.

“Israelul este mult prea slab”

Pe fondul tensiunilor existe, Consiliul de Securitate ira­nian are in calcul un posibil atac extern din partea Americii sau Israelului ?

Filosofia alcatuirii unei armate inseamna ca o tara doreste sa se apere. Iranul a fost de mai multe ori amenintat de catre americani cu atacarea. Este firesc ca noi sa fim pregatiti pentru astfel de situatii. In legatura cu Israelul nu ne facem probleme. Israelul este mult prea slab sa intre in vreun conflict, fortele lor nu au putut sa alunge populatia din Palestina nici pe calea armelor. Nu putem sa nu criticam pozitia dumnea­voastra, ca stat european, fata de astfel de amenintari externe la adresa unui stat suveran. Daca Israelul ameninta asa de usor state independente, Europa de ce nu ia nicio pozitie?

Vorbiti despre o solutie democratica pentru rezolvarea problemelor cu Israel, dar cum se face ca presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, in discursurile sale a folosit formule ca “Israelul trebuie impins in mare” sau “Israelul trebuie sters de pe harta lumii”?

Liderul nostru nu a spus niciodata asa ceva. Trebuie sa urmariti mai cu atentie contextul, ca jurnalisti, si sa nu va aflati sub influenta stirilor unor agentii internationale interesate in dezinformare. Trebuie sa aveti o privire mai acuta, mai obiectiva. Problema palestiniana se bazeaza pe votul fiecarei persoane care traieste in aceste teritorii. Toata lumea accepta ca sionistii au ocupat aceasta zona. Dar acest teritoriu pe care s-a instalat statul Israel apartine de drept poporului palestian, care nu a fost intrebat niciodata daca accepta aceasta ocupatie. Eu stiu istoria Romaniei; daca Romania a stat sub ocupatie otomana circa 400 de ani si apoi s-a eliberat, acesta nu este un lucru bun, va intreb? Dumneavoastra ar trebui sa aparati o solutie logica. Dumnezeu nu iubeste nici tiranul si nici pe cel care accepta tirania. In cursul celor 60 de ani de existenta a statului Israel, au fost lansate peste 100 de proiecte pentru crearea statului palestinian. De ce trebuie sa plateasca palestinienii pentru greselile europenilor? Pentru ca, daca va uitati in istorie, in timpul celui de al treilea Reich europenii sunt aceia care au ucis evrei. In Orient, nimeni nu a omorat evrei, crimele asupra evreilor au avut loc numai in Europa. Noi avem in Iran si locuri de rugaciune pentru evrei si avem, din punct de vedere istoric, cel mai bun comportament fata de evrei. Peste 60.000 de evrei traiesc aici si au sinagogi alaturi de moschei si de biserici. Suntem oameni civilizati. Problema este altundeva. Acolo unde au fost ucisi evreii, acolo trebuie gasita solutia.

Domnule Ali Bagheri, faceti istorie. Intelegem ca recunoasteti Holocaustul?

Daca noi am accepta existenta Holocaustului, aceasta ar fi impo­triva intereselor dumnea­voastra. Ar insemna ca am fi de acord ca evreii au fost ucisi chiar de conationalii dumneavoastra. Daca voi insistati ca ati facut acest lucru salbatic, noi nu avem nimic impotriva.

“Lumea va fi ori apolara, ori multipolara”

Cine credeti ca va castiga alegerile din SUA?

Nu cred ca este important daca un negru sau un alb va deveni presedinte. Subiectul cel mai important este ca ei trebuie sa isi corecteze viziunea fata de lume in general. Adica americanii au luat in urma cu sapte ani de zile niste masuri extreme si de abia acum isi dau seama si spun public ca au gresit. Atunci cand SUA au ocupat Irakul, aceasta tara a avut un surplus economic foarte mare, iar in prezent are un deficit de 250 de miliarde de dolari. Dupa parerea noastra, urmeaza sfarsitul perioadei unipolare. Lumea va fi ori apolara, ori multipolara. Nu conteaza daca va fi presedinte Obama sau McCain, ci cum vor schimba ei soarta Americii. Lumea trebuie sa aiba mai multe puteri printre care, ceea ce recunosc inclusiv neo-conservatorii americani, veti vedea ca se va numara si Iranul.
Pagina realizata de Victor Roncea

Interviu din Bucuresti publicat in 9 iunie 2009

Iranul il asteapta pe Basescu si atacul

Intr-un interviu acordat in exclusivitate ziarului ZIUA, ambasadorul Republicii Islamice Iran in Romania, ES Hamid Reza Arshadi, face dezvaluiri despre intentiile de dezvoltare a rutelor de gaz iraniene din Europa si viitorul politic al regiunii. Iranul este pregatit pentru orice tip de atac, ne asigura ambasadorul, cu toate ca specialistii iranieni considera ca riscurile unui nou razboi in zona sunt limitate. Peste cateva zile, pe 12 iunie, in Iran se vor desfasura alegerile prezidentiale, in urma carora se asteapta ca Mahmoud Ahmadinejad sa castige un nou mandat. Ambasadorul Iranului apreciaza ca stabilitatea regiunii dorita de conducerea tarii trebuie sa fie si un obiectiv al Statelor Unite, la fel cum este si al Chinei, Rusiei, Indiei si Pakistanului, state cu care Iranul se afla impreuna in Organizatia Cooperarii de la Shanghai. Nu in ultimul rand, ambasadorul evidentiaza rolul Romaniei in acest spatiu sI ne reconfirma ca Ahmadinejad il asteapta pe Basescu.

Iranul a stabilit contracte pentru conducte de gaze, direct cu unele state ale Europei, independent de Nabucco si South Stream?

Bineinteles. Iranul a cautat sa aiba relatii si cu alte state. Existau angajamente anterioare legate de traseul conductelor, unde evident conditiile nu sunt favorabile. Am avut discutii cu mai multe state europene in vederea semnarii unor contracte pe termen lung si in prezent se afla in studiu traseele pe care le-ar urma conductele.

Care ar fi aceste state europene cu care este in discutii?

De exmplu Austria si Elvetia. Toate aceste proiecte au primit mai multe denumiri, in fuctie si de traseele discutate. In prezent suntem in negociere cu multe state care si-au exprimat intentia de a incheia astfel de proiecte si in momentul in care ele se vor finaliza vom anunta in mod oficial. Exista insa posibilitate ca traseele sa se schimbe si sa treaca prin mai multe tari.
Nu noi avem nevoie de gazul Europei
In ceea ce priveste Elvetia, compania EGL si Norsk Hydro din Norvegia au anuntat ca deja au incheiat un memorandum de intelegere sau un contract cu Iranul. Si atunci care ar fi celelalte multe tari cu care sunteti in discutie?

Asa cum am spus, suntem in negocieri cu tarile care ar putea sa se afle pe traseul eventual al conductelor si nu stiu daca e necesar sa le mentionez pe fiecare. Deocamdata totul se reduce la vointa reala a Europei de a obtine gazul din Iran. Atata timp cat exista aceasta vointa reala, toate celelalte probleme se vor solutiona. Suntem deschisi dialogului cu toate statele, indiferent de angajamentele lor paralele. Nu noi avem nevoie de gazul Europei ci Europa de gazul Iranului.

Care ar fi cantitatea maxima pe care Iranul ar putea sa o exporte in Europa indiferent de tara, presupunand ca ar fi toate conditiile indeplinite?

In prezent, resursele de gaze ale Iranului sunt in permanenta expansiune, se fac mereu noi descoperiri. De exemplu, in sudul Iranului, la Golful Persic, se pare ca ar exista zacaminte de 7-11% din totalul resurselor din intreaga lume. Exista insa mai multe etape de exploatare si acum se ajunge la cele finale. Oricum Iranul are cantitati suficiente de gaze pentru a furniza Europei si, dupa cum vam spus, nevoia Europei pentru aceste gaze este mai mare decat nevoia Iranului de a le vinde. Expertii sustin ca singura tara, pe langa Rusia, care poate sa asigure necesarul de gaze pe termen lung este Iranul. Noi nici nu putem astepta la nesfarsit ca Europa sa se decida daca vrea sau nu gazul iranian. In prezent avem discutii si cu India, China, Pakistanul, iar data fiind populatia acestor state, cantitatea care ar fi exportata ar fi considerabila.

Creti ca proiectul Nabucco, in lipsa gazului iranian, este fezabil?

La conferinta care a avut loc de curand la Praga expertii au confirmat ca fara Iran acest proiect nu ar fi fezabil.

Ahmadinejad are cele mai mari sanse

Saptamana aceasta presedintele Ahmadinejad se va confrunta cu contracadidatii sai, la alegerile prezidentiale. Care este situatia politica interna a Iranului in prag de alegeri?

Candidatii sunt implicati in vizite electorale prin tara pentru a atrage voturile oamenilor, iar pe 12 iunie vor avea loc alegerile in care oamenii isi pot exprima in mod direct votul. Candidatii sunt foarte activi si pe Internet, unde ii puteti gasi si dvs. Competitia este destul de stransa iar informatiile se schimba cu rapiditate. Se pare insa ca dl Ahmadinejad are sanse foarte mari sa castige alegerile.

Credeti ca presiunile care se pun acum asupra Iranului dinspre Occident au vreo interferenta cu unii dintre candidatii la alegeri? Exista un anume candidat favorizat in mod clar de Occident?

In conditiile actuale ale globalizarii, orice tara este supusa influentelor si poate sa exercite, la randul sau, influente, insa, in cele din urma, cel care are ultimul cuvant este poporul iranian. Nu exista un amestec, o interventie exterioara in treburile interne ale Iranului. Nici o tara nu si-ar putea permite acest lucru, dar cu siguranta un anume schimb de informatii care are loc in prezent poate avea o influenta.

Care sunt la ora aceasta prioritatile Iranului in politica externa?

In primul rand cred ca este vorba de stabilirea unei politici de detensionare cu celelalte state, apoi stabilizarea relatiilor cu celelate state in jucarea unui rol pozitiv activ pe scena internationala dar si in zona. De asemenea, se fac eforturi in vederea instaurarii pacii si dreptatii in regiune.
Ar putea deveni Iranul membru cu drepturi depline al Organizatiei Cooperarii de la Shanghai?
In prezent suntem membru invitat si am solicitat sa devenim membru plin. Depinde insa de deciziile care se vor lua la urmatoarea intrunire a sefilor de la summitul organizatiei. Ne asteptam sa fie pozitive.

Venirea atacului e ca o raceala

Excelenta, aproape in fiecare saptamana apare cate un scenariu referitor la iminenta atacare a Iranului, fie din partea Israelului, fie din partea SUA, fie din partea extraterestrilor. Conform expertilor dvs in securitate, credeti ca acest lucru este chiar posibil sau avem de a face doar cu speculatii politice?

Intr-un fel este la fel de posibil ca si posibilitatea ca dvs sa luati o raceala, o gripa. Tehnic insa, potrivit unui studiu recent, aceasta probabilitate este mica si in aceste conditii ar fi oricum un lucru de mare amploare. Dat fiind ca aceste sanse sunt totusi si masurile de prevenire sunt foarte puternice. Cei mai realisti analisti militari sustin ca aceasta probabilitate este insa foarte mica in viitorul apropiat. Cu toate acestea, Republica Islamica a luat toate masurile care se impun pentru a face fata unui posibil atac. Intreaga tara, armata si structura de securitate nationala sunt pregatite sa contracareze, in orice clipa, orice tip de atac. Dar, va spun, aceste lucruri nu ne influenteaza viata cotidiana. Sunt doar cateva tari care ne acuza constant ca am dori sa atacam Israelul. Tocmai ei sunt cei care ataca de fapt, la nivel oficial, statul nostru.

SUA si Iranul sunt mari vectori geopolitici

De cand s-a schimbat conducerea la Casa Alba se intrevede vreo schimbare in relatiile americano-iraniene?

Da, au avut loc schimbari la nivelul tonului SUA la adresa Iranului, de asemenea si in textele oficiale. Rezultatul venirii lui Obama la Casa Alba este semnul unei schimbari. Este insa importanta producerea unor schimbari la nivelul actiunilor concrete. Am primit insa semnale contradictorii. Sunt voci care, in continuare, vorbesc amenintator la adresa Iranului, care sustin prelungirea sanctiunilor impotriva Iranului, dar si voci care spun ca au intins o mana Iranului si ca doresc stabilizarea relatiilor. Ca diplomat sunt optimist si cred ca vom vedea in practica aceste schimbari. Important este ca nu Iranul este cel care a rupt relatiile cu America. America a intrerupt in mod unilateral aceste relatii si a supus Iranul la sanctiuni. Asa ca noi asteptam ca America sa fie cea care sa remedieze aceste legaturi.

Cat timp au fost petrolisti la Casa Alba au atacat Irakul pentru petrol, pe de o parte. Pe de alta parte, in 2006 si 2007, consumul de petrol si gaze a crescut exponential, cu vreo 20-30% iar la granita cu Mexicul au facut o statie de gaz lichefiat. Pentru ca la Casa Alba nu mai sunt petrolisti, este posibil ca relatiile dintre Iran si SUA sa devina din ce in ce mai bune?

Importanta pe care o reprezinta Iranul are mai multe laturi. Pozitia geopolitica a Iranului este unica in Orientul Mijlociu. 70% din energia lumii trece fie prin sudul Iranului fie pe la Golful Persic, prin nord, pe la Marea Caspica. Atat sustinatorii nostri cat si dusmanii nostri spun ca rolul pe care Iranul il va juca in evolutiile ulterioare in Golful Persic este unul extrem de important. Un aspect important ar putea sa il reprezinte si relatiile dintre companiile petroliere. Cred ca la nivel macro, politica unei tari este de o asemenea dimensiune incat indivizii nu pot sa o schimbe si existenta acestor interese petroliere nu poate sa schimbe per ansamblu situatia. Sloganul pe care Obama l-a avut in timpul campaniei electorale este cel al schimbarii. In plus, pentru prima data in istoria SUA un afro-american este presedinte si asta arata ca poporul american a inteles ca politicile practicate anterior nu serveau intereselor lui. Noi credem ca noua administratie ar putea sa imbunatateasca relatiile. Credem ca aceste schimbari nu pot fi unele de fatada, ci trebuie sa fie unele fundamentale. Inca nu am abandonat speranta ca relatiile vor fi mai bune.

Care sunt relatiile cu cealalta super-putere a lumii, Rusia? Chiar daca sunteti impreuna cu Rusia, China, Pakistan si India in Organizatia Coope­rarii de la Shanghai, stim ca au avut loc recent si niste intalniri la nivel bilateral.

Rusia este un important vecin al nostru si noi incercam, in principiu, sa avem relatii cat mai bune cu toti vecinii nostri, la cel mai inalt nivel posibil. Viitorul regiunii se bazeaza pe aceste relatii.

Teheranul nu a uitat Bucurestiul

Daca Organizatia Cooperarii de la Shanghai, din care faceti parte, poate fi asemuita cu o NATO si o UE la un loc, putem spune ca si noi suntem vecini cu Iranul, pe Marea Neagra. Cu Romania aveti stabilite actiuni diplomatice concrete, schimburi comerciale, culturale sau politice? In trecut am avut relatii foarte bune…

Presedintele Academiei Romane, insotit de o importanta delegatie stiintifica, a fost, recent, in Iran. In domeniul comercial exista schimburi in acest moment , dar ca diplomat si vorbind sincer, nu sunt multumit de nivelul acestora, potentialul fiind mult mai mare decat este in prezent. La nivel politic exista schimburi de delegatii si speram ca ele se vor dezvolta sI vor ajunge la nivelul pe care ni-l dorim. Cu doua saptamani in urma, presedintele Consiliului Gardienilor a fost in Romania pentru a se intalni cu reprezentantii Curtii Constitutionale si cu alte autoritati de la Bucuresti. Dat fiind trecutul bun al relatiilor cu Romania, speram ca pe viitor ele se vor dezvolta la toate nivelurile si in toate domeniile. De asemenea directorul Centrului de Studii al Ministerului de Externe de la Teheran a participa zilele acestea la un semniar important organizat de Eurisc.

Ultima data cand am vorbit despre posibilitatea unei intalniri dintre presedintele Ahmadinejad si presedintele Basescu ramasese ca s-au transmis invitatii la nivel de Minister de Externe. Ce s-a intamplat mai departe?

Si in Romania autoritatile au fost si sunt implicate in alegeri, iar in Iran de asemenea.

Dar Basescu mai este asteptat in Iran?

Da. Autoritatile iraniene sunt pregatite sa il primeasca.

Au consemnat Gabriela Moroianu sI Victor Roncea

"Doar Iranul poate aproviziona o conducta ca Nabucco" – Fostul ministru de Externe al Turciei, Yasar Yakis

Former Turkish FM Yakis on Black Sea, crisis in Georgia

ATHENS, Nov 14. (ANA/MPA). Turkish National Assembly European Harmonisation Committee President and former Turkish foreign minister Yasar Yakis said in an address at a downtown Athens hotel on Thursday on the theme of “The Black Sea and the crisis in Georgia” that the existing challenges and dangers in the Black Sea region have been aggravated by the crisis in Georgia.

Focusing on Russia’s role in the crisis in Georgia, Yakis said that “before, we were not aware that the meanings of ‘back yard’ and ‘overseas proximity’ could be translated into specific action. We now know that they mean what they say.”

He believes that, on the one hand, due to the emergence once again of Russia as a powerful force under Vladimir Putin and thanks to the increase of oil and natural gas prices and, on the other, due to the deployment of elements of the American anti-missile system in Poland and the Czech Republic, Russia was seeking an opportunity to proceed with a display of power. And this golden opportunity was given to it with the intervention of the Georgian forces in Southern Ossetia, Yakis added.

The promotion or not of the energy cooperation agreement between the European Union and Russia, for whose negotiations Brussels decided to go ahead recently, would play no role in Moscow’s stance in the crisis, according to Yakis.

“Russia would be a claimant with or without the energy cooperation agreement with the EU. In no equation in the region, either for the Black Sea or also for the EU, can Russia be ignored. Russia is destined to be a claimant in all cases. It will continue to display a claiming policy in every case that will arise,” he said.

Lastly, Yakis stressed that the main reason that the programme for the construction of the “Nabucco” pipeline, which is destined to provide Europe with natural gas, sidestepping Russia, is at a very primary stage, is that the initial precondition is lacking, namely the locating of deposits having adequate deposits to supply a pipeline with the transportation capacity of “Nabucco.”

“Only Iran can supply a pipeline such as ‘Nabucco’. At this stage, ‘Nabucco’ is obscure,” Yakis pointed out.

Sursa: The Black Sea Association of National News Agencies

Ion Cristoiu nu a fost (inca) rapit

In ciuda unor zvonuri vehiculate in mediile diplomatice si informative, maestrul Ion Cristoiu nu a fost (inca) rapit. Dovada in foto, pe aeroportul Ataturk din Istanbul, unde Ion Cristoiu este alaturi de reputatul analist Corneliu Vlad.
Stirea este ca ambasadorul Romaniei in Iran, Cristian Teodorescu, ar fi aflat ca Ion Cristoiu nu mai este in grupul de ziaristi romani care se indreapta spre Teheran. Dar singura sa aventura turceasca tine doar de faptul ca a fost nevoit sa-si ia viza de Turcia pentru a putea fuma o tigara, in afara aeroportului. Altfel, maestrul Cristoiu este cu noi rememorand vizite similare in Orient (Irak, etc), si dezbatand probleme de KGB si politica externa.
De fapt, ceva este. Dar cam ca la Radio Erevan, nu Radio Teheran. Sursele guvernamentale iarasi nu-si fac treaba. Pentru ca, in realitate, este vorba de cei doi redactori ai Televiziunii nationale, Dragos Tabaran si Cristina Liberis, care au fost retinuti la sol (romanesc) in ciuda vointei lor. Deh, probleme de serviciu/i…
Intr-o ora decolam spre aeroportul Imam Khomeini unde vom ajunge pe la 12 noaptea. Diferenta orara este de o jumatate de ora! De la Teheren voi posta si niste fotografii din Istanbul, de azi. Pe curand!

PE TERITORIUL TURCIEI ESTE INTERZISĂ FOLOSIREA APARATELOR DE DETECTARE A RADARELOR

MAE – INFORMAŢII DE CĂLĂTORIE

Pentru cetăţenii români care călătoresc cu autoturismul în Turcia, MAE semnalează faptul că pe teritoriul acestei ţări este interzisă folosirea aparatelor de detectare a radarelor.

Fapta constituie infracţiune şi poate atrage aplicarea unei amenzi între 2.700 – 3.600 lire turceşti (echivalentul a circa 1.500, respectiv 2.000 euro) şi confiscarea aparatului.

Cu acest prilej reamintim cetăţenilor români care se deplasează în străinătate faptul că este necesar să se informeze asupra legislaţiei ţării de destinaţie şi să o respecte ca atare, precum şi faptul că necunoaşterea legii nu poate fi invocată pentru evitarea sancţiunilor.

Mai multe detalii privind condiţiile de călătorie în diferite ţări pot fi regăsite pe site-ul MAE, secţiunea Sfaturi de călătorie – http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=29605&idlnk=3&cat=29919

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova