Posts Tagged ‘ultimii romani’

Minunea din Doboi. Doi tineri din Braşov şi Făgăraş au reuşit să mobilizeze întreaga ţară pentru copiii ultimilor români din teritoriile ocupate, Harghita şi Covasna. FOTO/VIDEO

Familiile de români din satul Doboi, aflați în minoritate, au primit, în ziua de Florii, pachete cu alimente, copiilor le-au fost dăruite cărți și manuale, iar școala și paraclisul ortodox au fost dotate cu o centrală termică, într-o acțiune de solidaritate inițiată de doi tineri din Brașov, la care s-au alăturat români din întreaga țară și din diaspora.

Actiunea Doboi - Mihai Tirnoveanu si Florin Palas cu Parintele Lupu de Florii 2015Darurile, în valoare totală de peste 10.000 lei, au fost oferite după liturghia din Duminica Floriilor, care a fost oficiată în paraclisul din Doboi, după care cei prezenți au mers în procesiune către biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și au depus o coroană de flori la monumentul ridicat în memoria notarului din sat și a soției lui, uciși cu bestialitate în 1944, în timpul Dictatului de la Viena. Preotul din sat i-a îndemnat pe cei prezenți, printre care s-au numărat mulți tineri din Brașov, Cluj sau București, să aibă grijă “de limba noastră românească și de credința ortodoxă”.

Inițiativa s-a dorit a fi o reînviere a tradiției din perioada interbelică, atunci când școli și sate din această zonă erau adoptate de școli și parohii sau asociații din țară, iar sentimentul de solidaritate națională era foarte pronunțat.

“În primul rând este un gest de solidaritate față de românii din Harghita și Covasna față de cele două sate pe care noi le-am adoptat: Doboi din județul Harghita și Dobolii de Jos din județul Covasna. Este un semn de a fi alături față de frații noștri de aici, români, suplinind o lipsă a unei atenții pe care noi considerăm că statul român ar trebui să o acorde cu preponderență acestor români. Am zis să fim alături de ei, să sprijinim școala românească și biserica de aici și în acest sens am mobilizat prietenii noștri, biserici, preoți, care ne-au ajutat pentru a cumpăra o centrală termică, cu toate cele aferente, manuale pentru copii, cărți de povești, iar copiii din Țara Făgărașului au pictat icoane pe care le vor dărui acestor copii, într-un gest de împlinire a unei Românii de altă dată”, a declarat Florin Palas, unul dintre inițiatorii acțiunii.

În satul harghitean Doboi, cei mai mulți dintre românii ortodocși vorbesc acasă în limba maghiară, iar limba română se folosește doar la biserică. De altfel, cei mai mulți dintre localnicii prezenți, majoritatea persoane în vârstă, vorbeau între ei în limba maghiară, dar atunci când erau întrebați ce sunt, răspundeau că sunt români, ortodocși. Ei motivau faptul că nu vorbesc între ei în limba română, întrucât au făcut școala în limba maghiară și așa se obișnuiește în sat, să se vorbească în limba maghiară.

“Eu sunt româncă și ortodoxă. Aici așa am învățat, la biserică cântăm, dar nu putem să vorbim românește că nu am avut unde să învățăm, am făcut școala maghiară. Vorbim ungurește, dar suntem români și ortodocși”, a spus o bătrână venită la slujba de Florii.

Despre acest fenomen unic la nivel național, Florin Palas a spus că este unul straniu, dar a ținut să accentueze faptul că “românii de aici și-au păstrat cu tărie naționalitatea, religia, dar din păcate evenimentele petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a dus la un proces cumplit de pierdere a limbii românești”.

La rândul său, cel de-al doilea tânăr care a inițiat acțiunea caritabilă, Mihai Sorin Târnoveanu, a spus că prin această acțiune se transmite și un mesaj în zona Harghita și Covasna și anume că acei oameni “nu sunt singuri, nu sunt abandonați și că noi românii de pe tot cuprinsul țării și din diaspora ne gândim la ei și suntem cu sufletul și nu numai aproape de ei”.

Prezent la eveniment, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, profesorul universitar Radu Baltasiu, a spus că satul Doboi este un laborator transparent care arată cum cineva își poate pierde limba.

“Faptul că avem aici o comunitate care se roagă în limba română spunând ‘Tatăl Nostru’, ‘Tatăl Nostru’ fiind peste 85 la sută în limba latină și stând la baza limbii protoromâne, arată vechimea imemorială a acestei comunități și lămurește orice altă discuție privind cine, când a venit aici. Totodată, Doboi reprezintă un laborator foarte transparent de aculturație modernă, care arată cum își poate pierde limba cineva și în ce condiții. Deci, cine vrea să afle ce comunitate a avut de suferit, ce comunitate s-a transformat, poate să vină aici, la Doboi, duminica, la biserică”, a spus profesorul universitar Radu Baltasiu, care a efectuat și o cercetare sociologică despre acest fenomen.

Gestul de solidaritate a fost apreciat de liderii românilor din cele două județe, care consideră că ar trebui să se multiplice și să fie însoțit de o strategie a Guvernului pentru această zonă.

“Am vrea ca acest act de solidaritate de astăzi, superb prin motivația generoasă, să fie multiplicat, în condiții de actualitate și să ajungem la cât mai multe asemenea comunități, acolo unde nu este prea târziu, unde comunitatea românească nu este asimilată total. Iar la aceste acte de solidaritate să intervină mult așteptata strategie a Guvernului de păstrare aspectului multietnic și pluriconfesional al zonei și nu pentru constituirea unei enclave etnice”, a spus prof.dr. Ioan Lăcătușu, din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Acesta le-a transmit concetățenilor romano-catolici și reformați din zonă urări de bine cu ocazia Paștelui și a ținut să puncteze că românii de aici sunt interesați de conviețuire pașnică.

“Noi suntem interesați să trăim în conviețuire pașnică, dar în același timp avem nevoie de la liderii administrației și de la conducerea centrală a statului să-și arunce privirea asupra noastră. Altfel, va deveni de mare actualitate strigătul părintelui profesor Moldovan: ne va pieri neamul în această parte de țară”, a conchis prof.dr. Ioan Lăcătușu.

Sursa: AGERPRES/(autor: Gina Ștefan, editor: Cristian Anghelache)

Video: Părintele Costin Butnar; Muzica: Transilvanie frumoasa – de pe CD-ul ASCOR 20 (Suflet Transilvan)

Vedeţi şi: Acţiunea “Români pentru Români”: Grupul Editorial Semne – Artemis, Rao Books, Vicovia, Mica Valahie, Editura Militară şi Mănăstirea Petru Vodă se alătură iniţiativei Civic Media de constituire a unei biblioteci de carte românească pentru satele Doboi şi Dobolii de Jos, din Harghita – Covasna

Basescu in vizita la ungurenii lui. Ce obiective culturale nu trebuie sa rateze: busturile criminalilor antiromani si antisemiti Wass Albert si Nyiro Jozsef instalate de pupilul prezidential Szasz Jeno, extremistul PCM, in mijlocul Odorheiului Secuiesc

Traian Basescu este la o vizita de relaxare in Harghita si Covsana, pentru a multumi, din nou, ungurenilor sai si ai tovarasilor sai de drum Laszlo Tokes si Viktor Orban, care l-au salvat de la suspendare. Ce “obiective culturale” ii recomand? Busturile extremistilor antiromani si antisemiti Nyiro Jozsef si Albert Wass, acesta din urma condamnat ca criminal de razboi pentru uciderea a zeci de romani si evrei in Ardealul ocupat, care troneaza de ani buni in centrul orasului Oderheiu Secuiesc, pastorit pana nu demult de presedintele fondator al Partidului Civic Maghiar, Szasz Jeno. Extremistul cu ghivent mesterit in subsolurile de la Cotroceni este si unul dintre organizatorii principali ai “reinhumarii” ungurului bun, facut cenusa, Nyiro Jozsef, cu acordul Guvernului Romaniei (!), dat personal de ex-premierul lui Basescu, Mihai Razvan Ungureanu. In privinta busturilor care proslavesc criminali de razboi, domnisoara Laura Codruta Kovesi n-a avut nici un procuror disponibil sa ancheteze, pana acum, aceasta sfidare grosolana a legii – in urma careia bustul Maresalului Antonescu din curtea bisericii ctitorite de el si mama sa a fost demolat in 48 de ore – , in ciuda zecilor de plangeri penale facute de ultimii romani din Harghita si Covasna. Normal; armata de procurori se incalzea pentru anchetarea romanilor. Sa mai notam ca PCM-ul pupilului prezidential Szazs Jeno s-a infiintat in ciuda miilor de semnaturi false de “fondatori” din Tulcea si Braila si toata Moldova, semnalate de SRI la cel mai inalt nivel si prezentate public de ziarul Ziua la vremea respectiva, cat si a unei sesizari oficiale a Procuraturii?! Probabil Parchetul inaltei plagiatoare Kodruta Covesi inca buchiseste  plangerea pentru ca… e scrisa in romaneste.

Pentru o relaxare cat mai placuta ii recomand presedintelui sperjurian si urmatoarele lecturi de relaxare:

SINTEZĂ DOCUMENTARĂ. Tabăra EMI – ediţia a VIII-a/Borzont, judeţul Harghita, 8-12 august 2012

COMUNICAT – SEMNAL DE ALARMĂ. Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria: Românii din Ungaria nu dispun de niciun specialist care să le reprezinte interesele la nivelul administraţiei publice! Sperăm că Ungaria își va respecta propriile angajamente făcute pentru românii din Ungaria!

ULTIMII ROMANI. Romanii dispar din Harghita si Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

PS: Romanii din Harghita, Covasna si Mures au facut o cerere de a fi primiti la Cotroceni pentru a semnala gravele incalcari ale drepturilor lor si asimilarea fortata pe care o practica autoritatile maghiare din existentul de facto “Tinut Secuiesc”, in urma cu mai mult timp. Si-au asteptat, si-au asteptat, si-au asteptat… Dar erau deja condamnati. Abandonati de presedintele tuturor ungurenilor, care i-a preferat ca parteneri pe cel “cu care are o relatie si in afara politicului”, antiromanul visceral Viktor Orban, si pe alt falsificationist oficial de liste euro-electorale, pastorul preacurvit Laszlo Tokes, agent a doua securitati comuniste, a RPU si RSR. In ultimii opt ani au avut loc peste 15 vizite oficiale ale unor inalti reprezentati ai Ungariei in “Tinutul Secuiesc”. Din partea Guvernului Romaniei a venit, o singura data, Elena Udrea. Din pacate n-a avut nici macar ea timp de romanii din Toplita, care i-au solicitat o intalnire, ci doar de ungurii din Borsec, pentru un Regio mic. A, am uitat: a mai fost si presedintele tuturor ungurenilor, la relaxare…

ULTIMII ROMANI. Spovedania parintelui Iustin Garleanu

Ultimii romani din Bazinul Baraolt

In Ajunul Craciunului am implinit 5 ani de cand, prin voia Celui de Sus, am fost numit preot paroh pe seama celor doua parohii Aita Mare si Aita Medie din judetul Covasna. In aceasta perioada de timp am reusit sa fac tot ce mi-a stat in putinta pentru a ii calauzi pe ultimii romani ortodocsi pe drumul spre mantuire. NU am facut nimic altceva decat ce am invatat de o viata intreaga, sa slujesc lui Dumnezeu si oamenilor caror le-am fost harazit ca pastor.

Sa fii preot in Secuime la doar cateva familii care au mai ramas in zona este o cruce grea, mult mai grea, decat a fi preot in alte zone majoritar ortodoxe cu traditii, si mult prea grea pentru un tanar tocmai iesit de pe bancile scolii. Insa de-a lungul celor cinci ani, in fiecare clipa am stiut ca Dumnezeu este cu mine la fiecare pas. Am stiut ca daca ii voi sluji cu sarguinta, si cu devotament voi fi aproape de Dumnezeu, si El de mine.

De-a lungul vremii in cei cinci ani, au trecut pragul Bisericii, oameni din diferite zone ale Romaniei, carora am reusit sa le fac cunoscute putin din problemele romanilor care au mai ramas aici. Unii dintre ei ne-au si ajutat sporadic, iar altii in mod constant. In localitatea Aita Mare, astazi mai sunt doar 6 familii intregi de romani, 9 familii mixte, 18 vaduvi/singuri. Acest numar spune totul despre comunitatea romaneasca din Aita Mare. Media prezentei la Biserica de-a lungul anului este cam de 3 persoane/slujba.

In localitate sunt patru culte, iar ca numar predominant este cultul unitarian, apoi cultul reformat calvin, cultul catolic si noi ortodocsii. De subliniat este ca realatia mea cu ceilalti reprezentanti ai celoralte culte este una normala, bazata pe respect reciproc. Problemele de ordin pastoral sunt extrem de grele si in acelasi timp complexe, odata ca prezenta la biserica este foarte redusa, adesea chiar inexistenta. Cei care fac parte din familile ortodoxe au o prezenta considerabil mai mare decat cei care provin din familile mixte. Atat mesajul evanghelic ajunge foarte greu in sufletele oamenilor, cat si mesajul Bisericii, din cauza prezentei cat si din cauza limbii.

O alta problema de ordin pastoral este faptul ca limba romana nu este cunoscuta indejuns de bine pentru a deschide canale de comnicare cu unii dintre credinciosi. Sunt persoane pur ortodoxe care nu cunosc deloc limba romana. Realitatea este ingrijoratoare, iar viitorul sumbru, atat pentru copiii din familiile romanesti din Aita Mare, cat si Aita Medie,deoarece nu exista scoala cu predare in limba romana. Toti copiii din familile romanesti invata la sectia maghiara. Evident faptul ca majoritatea dintre acestia nu cunosc limba romana aproape deloc. Intrebarea este cum pot eu sa deschid un canal de comunicare cu acesti oameni? Raspunsul? Faptic este greu de dat.

Exista o certitudine in schimb. Acesti ultimi romani care isi au obarsia, din cele mai vechi timpuri, pe aceste meleaguri, cam de cand este atestata comunitatea, sunt ultimii romani care s-au incapatanat sa reziste de-a lungul vremii. Eu cunoscandu-i ii numesc eroi, pentru ca au rezistat in fata istoriei, din negura timpului, cam de cand in Transilvania religia Ortodoxa era doar tolerata, iar parintii lor iobagi. Din pacate astazi, romanii de aici, sunt la fel de singuri si de neajutorati cat au fost de-a lungul vremii. Cunoastem cu totii cam ce a facut intreaga clasa politica pentru romanii din secuime. Singura institutie care le-a fost aproape este Biserica, cea care a stat si i-a adunat de-a lungul istoriei sub cupola Sa, si care cupola, se regasea de mute ori in afara localitatii, acolo unde romanul era doar cu Dumnezeu.

Un lucru trebuie retinut, toate comunitatile romanesti din secuime, au avut o relatie pasnica cu celelalte comunitati. Realitatea este aproape identica cu celelate localitati din zona Baraolt

Pr. Iustin Garleanu

Cititi si: ULTIMII ROMANI. Un interviu zguduitor cu părintele Iustin Gârleanu, păstor peste ultimii ortodocși din Kosovo-ul românesc

Parintele Iustin Garleanu si ultimii romani din Aita Mare

Eu cred că românii de aici nu au avut lideri cu adevărat care să-i facă să se simtă mândri că sunt români. Și am văzut asta în 2009 când a fost IPS Ioan într-o vizită pastorală la Aita Medie. Când a intrat în biserică, la vederea dânsului mulți dintre oameni, bărbați și femei, au început să plângă. Era un plâns al bucuriei amestecat cu multă tristețe. Este una dintre imaginile care mă vor urmări toată viața.

Boboteaza! Locul Dlui Roncea este preluat temporar. Cititi aici despre suferintele ultimilor romani din Harghita si Covasna si marsul Ungariei Mari in Romania prin proiecte Regio


Buna Ziua! Ma numesc Maria Mocanu si dl Roncea m-a rugat sa-l ajut cu postarile sale pentru cateva zile pentru ca lap-top-ul sau lasat pe masa acasa i-a facut implozie cand l-a deschis la intoarcerea din vacanta de anul nou. Mi-a mai spus ca nici sotia dansului nu are timp pentru ca pregateste expozitia de fotografie “Precum in cer asa si pe pamant” si lansarea albumului cu acelasi titlu. Si ca ambii sunt mereu plecati pentru ca inca lucreaza la un film cu duhovnici ai ortodoxiei pentru lansarea unui Pateric egiptean (?) si mai au cateva manifestari in tara la care trebuie sa participe. Pentru ca “asa i se pare corect” m-a rugat sa ma prezint “cum vreau eu” inainte de a prelua cateva materiale de la Dan Tanasa, activistul pentru cauza romanilor din Harghita si Covasna, si de pe Ziaristi Online (acestea sunt “indicatiile”). Deci, sunt Maria Mocanu. E drept, Mocanu s-ar putea sa nu fie numele meu dar frumosul nume al Maicii Domnului este. Ce sa fac? In ziua de azi romanii au ajuns precum iepurii (cu frica-n san si urechile mereu ciulite), vorba Parintelui la care merge dl Roncea, duhovnicul din Neamt cu 17 ani de inchisoare doar pentru ca a fost preot militar pe Frontul de Est si legionar. Suntem “ilegalisti” in propria noastra tara. Bine ca nu suntem si “ilegali” :). Am absolvit Sociologia si Jurnalismul (asta ca hobby pentru ca nu foloseste la nimic). Am ajuns sa-l cunosc pe dl Victor Roncea cautand surse alternative de informare dupa ce am renuntat complet la televiziune, ceea ce va recomand si Dvs. De cand am citit (respectiv devorat) cartile lui Virgiliu Gheorghe despre “Efectele televiziunii asupra mintii umane” nu am mai pus mana pe telecomanda. Televizorul este in boxa din subsol (initial m-am gandit sa-l arunc pe geam si sa filmez cum se zdrobeste de asfaltul din curte pentru ca apoi sa generez o miscare similara in intreaga tara cu indemnul “Salvati-va Sufletele Voastre – Zdrobiti Dusmanul din Casa Dvs – Aruncati Televizoarele pe Geam” – sau ceva de acest gen. O sa fac si asta…). Apoi, pentru ca, totusi, am cochetat cu presa, am incercat sa gasesc si adevarul in ea. Nu am (mai) reusit. Asa am inceput sa caut jurnalisti “exilati” sau “auto-exilati” online. Sunt ici si colo dar niciunde “la un loc”, ca sa nu-ti mai pierzi timpul cautandu-i toata noaptea. Asa am ajuns la Ziaristi Online, unde, dupa ce am fost interogata ca la carte de baietii de acolo si am trecut testele (sper) mi s-au deschis portile online-ului. Acum, dl Roncea mi-a spus ca are incredere in mine cu site-ul sau si asta ma bucura. E drept si regret, nu am mai postat de ceva timp la Ziaristi Online pentru ca si eu sunt foarte ocupata cu un studiu despre viata si moartea lui Corneliu Codreanu, conducatorul Miscarii Legionare, studiu bazat pe documente ale serviciilor de informatii romanesti, unguresti, rusesti, franceze, britanice, germane, italiene, etc si analize sociologice. Fac o paranteza: este nevoie de un asemenea studiu stiintific in conditiile in care tinerilor li se ofera si azi aceeasi indoctrinare comunista despre elanul nationalist a peste 1.000.000 de romani in frunte cu nestematele culturii romanesti-universale – Eliade, Noica, Cioran, Vulcanescu, Nae Ionescu, Vintila Horia, Nichifor Crainic, Dumitru Staniloae, Bartolomeu Anania, marele poet-martir Radu Gyr (comparabil in poezie si crez cu Eminescu, dupa mine), necunoscuta literata Aspazia Otel Petrescu si multi-multi altii. Pe de-o parte avem amintirile unor batrani nostalgici iar pe de alta parte cainosenia urmasilor kominernistilor – agenti din tata-n fiu, ca sa zic asa, “gargaragii de pe centura istoriei” (nu e expresia mea dar e buna) – care si azi vor sa conduca Romania, cel putin… Noi, tinerii, ce vina avem? Chiar asa, sa ne aruncam la cos bunicii dupa ce au patimit chinuti ca in Iad, daca e sa adunam, cu zecile si sutele de mii de ani de inchisoare, ani smulsi din viata poporului roman? V-ati imaginat vreodata cate ar fi putut sa faca pentru umanitate toate geniile acestea inchise daca erau in libertate? Cati Paulescu – inventatorul insulinei, cel cu “Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria” sau cati Coanda si cati posibili Eminescu au fost anihilati in inchisori, intr-o veritabila operatiune de amputarea a sufletului, mintii si fiintei natiunii? De aceea cred ca este nevoie de acest studiu stiintific. Am divagat. Dl Roncea o sa-mi zica din nou sa-mi fac blog si cont de Facebook daca am “limbarita”. Profit de spatiul asta si cumsecadenia proprietarului lui :). Voi reveni. O zi buna!
Asadar, sa-mi intru in atributiuni.

Cum finanteaza Guvernul Romaniei prin Regio extremismul si revizionismul maghiar:

DOUA LICEE DIN MIERCUREA CIUC VOR BENEFICIA DE FONDURI NERAMBURSABILE PRIN PROGRAMUL REGIO

Va recomand de la Dan Tanasa:

Ce se intampla in Romania pe banii Regio (foto sus):

UN NOU CAZ ȘOCANT! STEMA UNGARIEI amplasată pe frontispiciul Liceului Marton Aron din Miercurea Ciuc! Județele Covasna și Harghita sunt bombardate de simbolistică maghiară, cu complicitatea celor doi prefecți unguri! FOTO

Drama Ultimilor Romani din “Tinutul Secuiesc”:

DOCUMENTAR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI. MĂRTURII CUTREMURĂTOARE despre maghiarizarea românilor din Harghita și Covasna. IPS Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei și Harghitei: ”Avem mai multe localități în Covasna și Harghita unde credincioșii noștri români vorbesc doar cu Dumnezeu în limba română”! AUDIO

Nici o zi fara a face ceva pentru tara:

SENTINȚĂ A TRIBUNALULUI COVASNA. Primarul din Gheorgheni, PCM-istul Mezei Janos, este obligat de instanță să îmi comunice informații de interes public!

Doamne, ajuta! Bucurati-va de Boboteaza!

INTERVIU. Drama traita zilnic de ultimii romani din Harghita şi Covasna. ÎPS Ioan: „Suntem grăniceri ai naţiei române”

I.A.: Cu ce sentimente priviţi în urmă, Înalt Prea Sfinţia Voastră?

ÎPS IOAN: Noi, românii din această zonă suntem grăniceri ai naţiei române, astăzi, aici, la izvoarele Mureşului şi ale Oltului. În 1994 s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei din raţiuni pastoral-misionare, dar şi pentru păstrarea identităţii româneşti în această zonă. După ‘90, la reacţia dură a populaţiei maghiare, foarte mulţi intelectuali români din zonă au fost, efectiv, alungaţi. Apăruseră inscripţii peste tot: „Românii să plece!”. Şcolile mixte care contribuiseră mult la apropierea celor două etnii s-au separat. Înainte, în clasele paralele de români şi de maghiari, în pauze, copiii se întâlneau şi se împrieteneau, vorbeau între ei şi româneşte şi ungureşte, legau prietenii care sprijineau stabilitatea şi menţinerea unui echilibru etnic aici, în zonă. Au fost despărţiţi dascălii şi profesorii care predau în aceleaşi şcoli într-o atmosferă de înfrăţire. A venit momentul învrăjbirii de după ‘89 care a bulversat societatea. Au fost perioade când autoritatea statului român din zonă aproape că nu mai exista, când erau câte doi prefecţi, unul român şi unul maghiar. La instalarea, după ‘90, a prefectului român, în faţa Prefecturii a fost plasat un sicriu negru. Pe fondul acesta tensionat al relaţiilor interetnice, au fost alungaţi profesori şi preoţi români. Se ajunsese, în anii ‘90, să se repete anumite situaţii din anii ‘40, au fost şi pierderi de vieţi omeneşti şi, în situaţia aceasta incertă, autorităţile statului român pierduseră efectiv controlul asupra situaţiei din zonă. Astfel, românii şi-au pus încă o dată nădejdea în Dumnezeu şi în Biserică. Într-o localitate unde trăiesc şi români şi maghiari e foarte greu să fie ales un primar român deoarece ai noştri votează candidaţii mai multor partide iar maghiarii votează un sigur partid. Iată de ce a trebuit să mă implic pentru a mai estompa anumite orgolii politice. De multe ori am făcut apel la oamenii politici pentru ca să avem un deputat, un senator pentru judeţele acestea, pentru că au fost perioade când nu am avut reprezentanţi în Parlament. Presiunea a fost atât de mare încât în prezent nu avem prefect român în nici unul din cele două judeţe.

(…)

I.A.: Cum a fost la început?

ÎPS IOAN: Am trăit situaţii foarte delicate. Îmi aduc aminte că într-o seară nu era nimeni la poartă. Am întrebat maicile unde este paznicul. „Iertaţi-ne, dar l-am trimis în pod să ne prindă nişte porumbei ca să avem ce să mâncăm mâine.” Asta a fost situaţia. Însă astăzi, prin muncă şi prin strădanie, nu este om care să treacă pragul Episcopiei noastre şi al bisericilor pe care noi le-am zidit în această parte de ţară şi să nu primească un blid de mâncare. Înfiinţarea Episcopiei noastre n-a fost văzută cu ochi buni de către autorităţile locale maghiare dar activitatea noastră s-a desfăşurat în spiritul păcii, noi întotdeauna considerând că suntem acasă, în ţara noastră şi că trebuie să facem să fie mai bine. Am încercat şi am recuperat o bună parte din credincioşii noştri ortodocşi maghiarizaţi, care au revenit la biserica noastră. Pe atunci, cale de 100 km de la Miercurea Ciuc, nu găseai un preot român. Bisericile româneşti au fost distruse în perioada horthystă. La Herculian rămăsese doar o ruină, cu molozul până la ferestre, biserica fiind transformată în depozitul de gunoi al localităţii. (…)

În biserica aceasta au vrut să mă bată anumite persoane de etnie maghiară. Eu n-am avut sfinţenia lui Hristos să las să mă lovească cu pumnul în faţă şi m-am tras la o parte. Cu câteva momente înainte, preotul maghiar din zonă fusese anunţat că cineva se accidentase la câmp, un maghiar, şi eu am oferit imediat maşina cu care venisem, să-l ducă de urgenţă la spital. Aşa am răspuns gestului aceluia agresiv. Într-o zi, o creştină româncă măritată cu un maghiar, mi-a arătat, cu ochii în lacrimi, o fotografie pe care o păstra ea în Biblia de grai românesc, o fotografie cu panorama satului, după care am putut reconstitui forma acoperişului bisericii. La Herculian, lucrarea era gata şi mai trebuia să se pună uşa bisericii. Singurul român din sat ne vizita adesea în timpul lucrării şi, după ce au montat uşa bisericii, muncitorii s-au dus să îi dea lui cheia de la biserică, dar omul murise de trei zile. N-au avut cui să o lase…

I.A.: Şi de la Herculian?

ÎPS IOAN: Am restaurat, apoi, biserica de la Doboşeni, cu o istorie foarte interesantă şi dureroasă. Din ea rămăseseră numai zidurile care adăposteau rugi de mure. Iar în altar crescuse un frasin. Şi, la apusul soarelui, am pus să se taie frasinul din altar. Copacul cădea într-o parte, soarele cădea după munţi. Am sărutat acel frasin pentru că, timp de 60 de ani, el a slujit în acea biserică. Preotul acelei biserici a fost frasinul. Oamenii alungaseră preotul român şi atunci Dumnezeu îmbrăcase în veşmânt verde, în veşmântul vieţii, un frasin care slujea acolo o sfântă liturghie împreună cu păsările care îşi făceau şi ele cuib în ramurile lui. Iată cum Dumnezeu a purtat de grijă şi acelei biserici şi neamului nostru românesc. Am refăcut acoperişul bisericii şi într-o zi a trecut pe lângă mine un cetăţean care vorbea destul de precar româneşte: „Părinte, ştiţi care este istoria acestei biserici?” Eu am crezut că este maghiar şi am zis: „Dumnezeu să ne păzească ţara şi lumea aceasta de războaie.” El era însă român asimilat. Mi-a spus: „După 30 august ‘40, la câteva zile, un colonel de armată maghiar a venit cu trupele în sat şi a convocat toţi bărbaţii români la primărie cu unelte de lucru… Ei au crezut că îi duce să repare drumuri, să repare poduri. Şi după ce s-au adunat toţi, le-a dat următorul ordin: „Acum vă îndreptaţi spre biserica voastră şi o dărâmaţi.” Nu şi-ar fi putut nimeni închipui aşa ceva. Toată lumea a amuţit. Atunci soldaţii au tras focuri de armă în aer şi au ameninţat că îi împuşcă. Şi, cu mare durere în suflet, sub foc de armă, s-au dus să-şi dărâme biserica. Foarte încet. La urmă, trupele maghiare au plecat, pereţii bisericii au rămas, dar au fost demolate turlele, acoperişul. Acolo m-a aşteptat tot Dumnezeu cu mure dulci şi am lucrat cu studenţii şi am restaurat biserica. Astăzi preotul de la Baraolt îi vizitează şi pe românii din Doboşeni care au revenit la biserica ortodoxă.

I.A.: Câte biserici româneşti au fost distruse de horthyşti? Care este starea de spirit a românilor maghiarizaţi?

ÎPS IOAN: În perioada horthystă au fost demolate în jur de 20 de biserici, unele au fost chiar dinamitate şi n-am găsit decât temelia. Aşa s-a întâmplat la Tulgheş şi la Căpeni unde am pus, pe locul fostelor biserici, câte o cruce şi o inscripţie comemorativă. La Bixad au fost peste 400 de familii de români, erau două biserici româneşti în localitatea aceasta şi chiar în ‘89, câţiva credincioşi au dormit în biserică pentru că maghiarii voiau să-i dea foc. În anii ‘90 au avut loc manifestări violente antiromâneşti… Ne îndreptăm spre Micfalău. Într-un recensământ făcut de maghiari în 1902, în localitatea aceasta trăiau 1818 români. Azi sunt mai puţin de 150 de suflete. Într-o zi, la slujbă, i-am întrebat: „Ce s-a întâmplat cu voi de aţi rămas doar 150 ?” Restul fuseseră trecuţi cu forţa la altă confesiune, la limba maghiară, şi mi-au spus: „Părinte, noi suntem fiii vitregi ai acestei ţări.” Sunt nişte oameni necăjiţi, care trăiesc o viaţă tristă. Ceea ce este important, chiar dacă mulţi dintre ei şi-au pierdut graiul şi limba românească, totuşi ei cu Dumnezeu doresc să vorbească în limba română, să se roage româneşte aşa cum s-au rugat moşii şi strămoşii lor. Ei îşi doresc preot român şi slujbă românească.

I.A.: Cum sunt sprijiniţi de autorităţi?

ÎPS IOAN: S-ar putea face un studiu să se vadă dacă sub conducere românească vreun maghiar şi-a pierdut limba, dacă a fost forţat să o părăsească, pentru că şi în perioada comunistă au avut şcoli în limba maternă. Dar acum autorităţile judeţene fac uz doar de limba maghiară, deşi limba oficială a statului român este limba română. Bietul român, trebuie să apeleze la traducător pentru a comunica cu autorităţile locale. Acesta este respectul lor faţă de România.

Continuarea la Ziaristi Online

EDITORIAL. Cum se suie popa Tokes calare pe UDMR (si pe Romania)

de George DAMIAN
La Parlamentul European, Sogor Csaba si Iuliu Winkler au declansat ofensiva de primavara printr-o petitie adresata presedintelui legislativului european, Hans-Gert Pottering. O petitie dura, care prezinta o imagine catastrofala a maghiarimii din Romania: modificare fortata a componentei etnice, militarizare a regiunilor locuite de maghiari, excluderea maghiarilor din autoritatile locale. Toate cele de mai sus sunt practic acuzatii de nerespectare a tratatelor internationale la care Romania este parte.

O tactica mai veche: actualul europarlamentar de la Budapesta, Tabajdi Csaba, acuza Romania in vara anului 1989 ca detine arme nucleare pe care intentioneaza sa le foloseasca impotriva Ungariei – pe modelul detinere de arme de distrugere in masa, invazie pentru eliminarea dictatorului. Solutia din petitia Sogor-Winkler: recunoasterea si extinderea drepturilor colective plus autonomia teritoriala pentru tinutul secuiesc. Aici recunoastem “modelul Kosovo”. La nivel international sunt recunoscute doua forme de autodeterminare: prin secesiune si prin respectarea drepturilor minoritatilor. Petitia de mai sus, cerand “drepturi colective” se indeparteaza de drepturile minoritatilor si se apropie usor de secesiune.
Continuarea la ZIUA
Vezi si
Contre romano-maghiare in Parlamentul European
Laszlo Tokes a condamnat la Parlamentul European, “omogenizarea si romanizarea Transilvaniei prin metoda schimbarii artificiale a proportiilor etnice”, informeaza Mediafax.”Dupa alegerile din toamna din Romania si dupa formarea Guvernului – la fel ca in Slovacia – si in Romania…
Vezi si Dan Tanasa
Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova