Posts Tagged ‘video’

Mărturisirea Profesorului Dinu Giurescu: “Mă doare de tot ce se întâmplă României!”. VIDEO Roncea Ro: “Ungurii vor să schimbe percepția opiniei publice internaționale despre Trianon.”



Academicianul Dinu C. Giurescu, vice-președinte al Academiei Române, fiu și nepot de academician, cu toții istorici, la cei 90 de ani ai săi, împliniți în februarie, urmărește activ viața politică și culturală cotidiană, observând cu întristare o decădere continuă a instituțiilor statului.

Românii trăiesc sub “un război continuu, pe toate planurile: economic, social, identitar, etc”, afirma într-un interviu de dinaintea împlinirii celor nouă decenii de viață. „Să-ți iubești țara în zilele noastre este aproape o infracțiune…Poate sunt naiv, dar eu încă mai cred în națiune și în forța ei. Poporul ăsta mai are vigoare, poporul ăsta are ingeniozitate, poporul ăsta e creativ. Cred în el și cred că la un moment dat se va trezi”, spunea profesorul atunci.

Întâlnindu-l acum, la apropierea de centenarul Marii Uniri și înainte de o nouă aniversare a Tratatului de la Trianon, profesorul Giurescu nu mai pare la fel de optimist. În primul rând nu înțelege cum la șase luni distanță de intrarea în anul 100 al Marii Uniri încă nu se știe ce face Departamentul guvernamental “Centenar” și care sunt proiectele pentru anul 2018. “Este rușinos!”, afirmă profesorul.

În acest timp, Budapesta a înființat la rândul ei o Comisie, “Trianon 100”, care activează deja, deși aniversarea Trianonului este în 2020. Comisia în cauză, după cum a relevat și academicianul Ioan Aurel Pop într-o amplă analiză, are drept obiectiv contestarea Tratatului de la Trianon pe plan internațional. Profesorul Dinu Giurescu întârește această teza: „Ungurii se gândesc la un plan cu bătaie lungă. Și anume să schimbe percepția opiniei publice internaționale despre Trianon. Să arate că Trianonul a fost o nedreptate, etc, etc… Ungurii se nasc și trăiesc până la moarte cu această imagine a Ungariei Mari – de la Brașov până în Coasta Dalmației, și din Slovacia până spre Dunăre. Așa sunt învățați, zeci și zeci de serii de elevi…” , spune profesorul.

„La noi este procesul invers: am creat acest Departament “Centenar” și “marele ajutor” – spun în derâdere – pe care ni-l dă Ministerul Învățământului este că a suprimat Istoria, și a rămas o singură oră de istorie. În al doilea rând nu mai există “Istoria Românilor” – ci “Istorie 12”, așa, o simplă cifră… Și în al treilea rând nu se mai vorbește despre istoria României. Pe 9 Mai s-a sărbătorit “Ziua Europei”. Ei bine, de “Ziua Europei” am auzit vorbindu-se de Europa, de liru-liru, de alte minunății contemporane, dar n-am auzit aproape nimic de faptul că la 9 Mai am proclamat Independența de Stat a României”, mai spune profesorul, între altele.

„Mi se pare foarte curios. Adică la dubiile pe care le am privind faptul că există Departamentul “Centenar” și deocamdată nu știm ce face, se adaugă faptul că Ministerul Învățământului, în “mărinimia” lui, a tăiat Istoria din conștiința generațiilor tinere – de cel puțin 15 ani! – și astfel tineretul nu mai are cum să știe ce a fost cu noi în secolele trecute. În același timp, ceilalți bombardează. Și spun: românii nu au istorie, sunt un popor fără istorie, că n-am avut un stat recunoscut pe plan internațional… Ba da, am avut un stat recunoscut pe plan internațional: a încheiat tratate și s-a bătut pentru existența lui. Noi nu ne mai batem pentru existența noastră. Acesta este adevărul! Și stăm așa, în poziție de milogi… Acum ni s-au băgat pe gât și vreo 4000 și ceva de străini, care trebuie “neapărat” să trăiască, în România… Știi, e un spectacol, pentru noi, cei de-o vârstă respectabilă… dureros. Te doare! Pe mine mă doare! Mă doare când văd cum este neglijată propria noastră istorie și cum ea dispare din conștiința națională. Dacă nu am conștiința identității mele și a ceea ce reprezint eu pe acest pământ, pe acest colț al Europei, atunci degeaba. Nu poți să aperi nimic; cu formalități diplomatice, cu “eurovision”, nu obții nimic. Aceasta este povestea dubiilor pe care le am”, ne-a mărturisit marele istoric român. ActiveNews a publicat în exclusivitate filmarea integrală, reprodusă şi aici:

„Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei înșiși”, ne-a spus profesorul la despărțire.

A consemnat Victor Roncea

Citiți și Dinu Giurescu, un Titan al Academiei Române, la 90 de ani: “Încă mai am chef să mă bat cu ăștia, încă mai am forța să lupt pentru ideile mele!” La Mulţi Ani!

Ultimele cuvinte ale Profesorului Dinu C. Giurescu despre “demitizatorul” lui Liiceanu: “Lucian Boia este un om care nu iubește adevărul și nu iubește Istoria”. Prezentare de Victor Roncea în EVENIMENTUL ISTORIC: “Mărturia unui istoric singuratic” de Narcis Dorin Ion. VIDEO cu Ioan Aurel Pop

Un an fără Profesorul Dinu C. Giurescu. „Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei înșiși.” FOTO / VIDEO RONCEA.RO

Nu uităm 20 Martie 1990 – Măcelul maghiar de la Târgu Mureş! VIDEO şi EXCLUSIVITĂŢI RONCEA.RO

Premiată la Gala Uniunii Ziariştilor Profesionişti, Cristina Nichituş Roncea a făcut o surpriză mamelor din proiectul “Alăptarea e Iubire”: se pregăteşte lansarea Albumului Campaniei, de Bunavestire, pe 25 martie, la Muzeul Satului

Cristina Nichitus Roncea premiata pentru Alaptarea e Iubire de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania 2015 - 2016 - Photography Studior Ro

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a acordat miercuri, 16 martie 2016, la Sala ARCUB a Primăriei Capitalei, 38 de premii pentru cele mai bune producţii ale membrilor săi din presa scrisă, online, radio, tv şi de carte, în cadrul Galei Premiilor UZPR 2015, transmite Radio România – Actualităţi. Între acestea se numără Premiul de Excelenţă acordat fotografei şi managerului Photography Studio, Cristina Nichituş Roncea, pentru fotografiile Campaniei “Alăptarea e Iubire” realizată în parteneriat cu Asociaţia de Pediatrie şi Consultanţă în Alăptare (APCA) şi alte organizaţii non-guvernamentale şi instituţii culturale româneşti şi europene, informează Ziaristi Online

“Mulţumim colegilor noştri mai mari de presă cât şi partenerilor principali ai acestui proiect, APCA, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul Bucureştilor – Palatul Suţu, IA Sibiu, Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” dar mai ales tuturor mămicilor care s-au implicat cu atâta dragoste în promovarea alăptării, acest dar minunat de la Dumnezeu oferit copiilor, îngerii noştri de pe pământ, cum îi denumea profesorul Ilie Bădescu la vernisajul uneia dintre expoziţiile Campaniei “Alăptarea e Iubire”,” transmite Photography Studio.

Cristina Nichitus Roncea - Alaptarea e Iubire - Premiile UZPR 2015 - 2016 - Foto Valentin TigauCu ocazia acestui eveniment, Cristina Nichituş Roncea a anunţat în premieră – după cum puteţi vedea în filmarea de mai jos – şi surpriza oferită mamelor participante la proiect, dar nu numai, şi anume lansarea Albumului Campaniei “Alăptarea e Iubire”, care va avea loc de Bunavestire, pe 25 martie, la Muzeul Satului. Amănunte, în curând. Până atunci, transmite sursa citată, reproducem din Cuvântul de Laudatio a laureatei, susţinut de jurnalistul militar Benone Neagoe, din cadrul Consiliului Director al UZPR:

“Cristina Nichituș Roncea dă viață imaginilor, redă stări, surprinde emoții și sentimente. Ochiul ei trece dincolo de priviri şi de gesturi, căutând punctul acela unic în care o expresie a feţei sau o poziţie a trupului dezvăluie forţa imaginii. Fotografiile ei poartă cu sine o frântură din sufletul artistului. Aduc emoție și simplitate. Nasc irizări şi vibraţii, au un mesaj artistic şi estetic și o cromatică seducătoare.
Zidurile unei vechi cetăți, întoarcerea la rădăcini, peisaje urbane, puritatea din ochii unui copil, silueta unei păsări, fragilitatea și frumusețea unei flori răsărită la rădăcina unui copac, ca şi imaginile din Campania “Alăptarea e Iubire”, îţi dau o stare de bine, de încântare.” mai transmite sursa citată.

Preluare de la: Ziaristi Online

Brancuşi 140. VIDEO excepţional: filmări şi auto-filmări din perioada 1923-1939

Patriarhul Teoctist, la 101 ani, ultimii 9 în Ceruri. Autobiografie: Anii, viaţa si slujirea creştină. VIDEO IN MEMORIAM

Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist

Anii, viata si slujirea crestina

Sunt recunoscator, in primul rand, Bunului Dumnezeu, care mi-a daruit viata aceasta. De copil am invatat, de la vatra si intelepciunea parintilor mei – sfinti pururea pentru mine -, o data cu insemnatatea chemarii clopotului la slujbele Bisericii, pastrarea randuielilor ei si ca trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si pentru darul vietii.

Era greu pentru ei, caci eram zece copii, cu ei 12, in anii 1915, cand am venit eu pe lume, in plina pregatire pentru razboi. Dar nu am auzit de la ei decat cuvinte de incurajare, de nadejde in Dumnezeu. Nu asteptau ajutoare din nici o parte, nu asteptau sa primeasca ceva fara munca, daruri sau drepturi. Tatal meu si mama mea purtau ei insisi de grija gospodariei si nu le lipsea nimic. Si nu posedau altceva decat acea gospodarioara foarte modesta pe care o mai vad astazi, cand merg spre sat, de la Iasi spre Stefanesti, pe malul Prutului sau spre Husi, unde mai sunt inca sate cu gospodarii, cu case acoperite cu stuf, ca aceea pe care ochii mei au vazut-o o data cu lumina zilei.

Ce valori nepretuite, morale, se cultivau intr-o asemenea familie! Nu se auzeau minciuni, vorbe desarte despre vecini sau despre altii. Ci, dimpotriva, numai lucruri frumoase. Pot sa spun cata insemnatate avea respectul pentru semeni. Cel putin doi din familie trebuia sa fie in fiecare sarbatoare si duminica la biserica. Acestia doi mergeau la biserica pregatiti si aduceau acasa anafura, daruri ale Duhului Sfant din sfintenia Bisericii, aduceau binecuvantare, aduceau cuvant ziditor de bucurie. Aceasta este comuniunea, una dintre frumusetile Ortodoxiei, ale romanilor, ale familiei romanesti.

“Manastirea satului meu”

(more…)

Un ostaş al lui Hristos s-a dus la Părintele Justin şi fraţii săi, Sfinţii închisorilor: Părintele Paulin Clapon, aviator şi veteran al primei unităţi de paraşutişti militari ai Armatei Române, cu 20 de ani de temniţă, pentru România. Veşnică pomenire!

Inmormantarea-Parintelui-Justin-Parvu-Petru-Voda-Monahul-Paulin-Clapon-foto-Victor-RonceaMănăstirea Petru Vodă anunţă:

Schimonahul Paulin Clapon s-a mutat la cele cereşti

La marele praznic al Înălţării Sfintei Cruci, la care Dumnezeu le-a rînduit unor plăcuţi ai Săi să fie primiţi în Împărăţia cea Cerească (precum îi avem pe Sfîntul Ioann Gură de Aur şi pe Arhimandritul Sofian Boghiu, ca să dăm numai două exemple), la sfîrşitul Sfintei Liturghii s-a mutat dintre noi la cele de sus mărturisitorul şi plăcutul lui Dumnezeu schimonahul Paulin Clapon.

Parintele-Paulin-Clapon-Petru-Voda-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea

După o viaţă întreagă de suferinţe şi cruci, şi-a încheiat cel din urmă zbor plecînd de lîngă prietenul său iubit, Părintele Justin, lîngă care a venit să-şi (de)săvîrşească viaţa sa de pătimitor. Părintele Paulin, numit Gheorghe în Sfîntul Botez, s-a născut la 16 Aprilie 1920, la Brăila. În 1941 a plecat pe front împreună cu nou înfiinţatul batalion de paraşutişti, o armă de elită a Armatei Române. Încercările războiului mondial l-au numărat mai apoi între aviatorii de elită ai României. A fost arestat în anul 1944, pe cînd încerca să organizeze o rezistenţă armată împotriva invadatorilor comunişti – Armata Roşie. A făcut 20 de ani de închisoare, trecînd prin cele mai cumplite închisori comuniste: Piteşti, Gherla, Aiud, Cavnic, Jilava şi din nou Aiud. A fost eliberat în 1964, apoi s-a căsătorit în oraşul său, Brăila. În anul 2005 a venit la Mănăstirea Petru Vodă, unde a fost călugărit de Părintele Justin. Pentru noi, cei din mănăstire, a fost un sprijin de mare nădejde, ducînd o viaţă exemplară, de sfinţenie, fiind prezent la absolut toate slujbele şi, pe cît i-a ajutat sănătatea şi puterea fizică, şi la ascultările din obşte. Cu multă rîvnă, auzind că Părintele Gheorghe Calciu s-a săvîrşit întru Domnul şi a cerut să fie îngropat la mănăstirea noastră, s-a implicat personal în construirea podului spre cimitirul mănăstirii, de care s-a îngrijit ca să arate în forma în care arată astăzi, ca un bun gospodar ce îşi pregăteşte din vreme locul cel de veci. În urma unui accident cerebral din anul 2011 nu a mai putut vorbi, dar a fost foarte viu şi prezent pentru toţi cei ce l-au căutat. Armata Română i-a recunoscut meritele de luptător pe frontul de răsărit, decorîndu-l de două ori, la 22 Octombrie 2014 şi 10 Iunie 2015.

2015.06.08 Parintele Hariton Negrea si Parintele Paulin Clapon decorat de Armata Romana„În tinereţe, părintele Paulin a zburat cu aripi de metal pe înaltul ţării, ca să ofere acestei ţări linişte, pace, independenţă, ca oamenii să aibă parte de Sfânta Biserică, iar familiile să-şi împlinească idealul lor. Acum, părintele se află într-o altă armată – cea a lui Hristos, având chipul îngeresc, tot cu aripi, după rânduiala Sfinţilor Părinţi Vasile cel Mare, Teodosie cel Mare şi Pahomie“, a subliniat protos. Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă, la decorarea eroului-monah de 95 de ani.

Veşnică pomenire fă, Doamne, schimonahului Paulin! Să avem parte de rugăciunile sale!

Post Scriptum: Vom anunţa tot pe această pagină detalii despre ziua înmormîntării.

PS VR: Voi reveni cu mai multe fotografii In Memoriam monahul care declara, asemenea camarazilor săi de suferinţă şi jertfă, „Eu am reuşit să uit. Nu mă mai interesează cel care m-a chinuit”.

Vedeţi: Erou pentru România şi martir pentru Hristos: Părintele Paulin Clapon, şoim al trupelor de paraşutişti şi fost deţinut politic, decorat de Armata Română la Mănăstirea Petru Vodă. GALERIE FOTO, VIDEO şi doua interviuri

Citiţi şi: Dosarele CNSAS şi o declaraţie de “bandit legionar”: ”N-am urât pe nimeni dintre dușmanii care ne-au asuprit” – Părintele Sofian Boghiu (7 octombrie 1912 – 14 septembrie 2002)

Parintele Paulin Clapon decorat de Armata la Petru Voda

Bravo, Nicolae Breban! Radu Boroianu, început cu dreptul la ICR. VIDEO UPDATE: Pleşu, Patapievici şi Liiceanu, pulverizaţi împreună cu patronii lor, Soros şi Băsescu

nicolae-breban-istoria-dramatica-a-prezentului
Academician Nicolae Breban: “George Soros, din America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, Liiceanu, Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că toate aceste lucruri trebuie aruncate la gunoi, noi, aştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă, de c.r (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism.

Noi exportăm mizerabilismul care apoi se întoarce la noi şi ne uimeşte cum de ne văd occidentalii atât de nenorociţi. Pentru că noi, prin literatura unor tineri şi prin unele filme, premiate la Cannes, (bravo, şi eu am fost ales în selecţia oficială, n-am luat premiu, bravo lui Mungiu), dar mizerabilismul ăsta noi îl cultivăm, pentru că băieţii ăştia sunt foarte abili, pentru că ei produc ceea ce cred ei că se cere în afară. Într-adevăr, afară unii cer imaginea României mizerabile, joase. Vechiul meu prieten, marele regizor Lucian Pintilie, el a început primul cu filmul “Balanţa” să producă de tipul violent-mizerabilist. Parcă ne-a convins şi pe noi că suntem o ţară de nimica. Chipurile suntem ultimele otrepe ale Europei…”

“Eu m-am dedicat romanului, Buzura la fel, din păcate el a fost demis la modul brutal de acest nefericit şi corupt preşedinte care se numeşte Traian Băsescu, care a numit o echipă catastrofică pentru cultura română, o echipă de necreatori în primul rând, de comentatori doar, dar de comentatori de prost aluat. Patapievici nu era un om prost, din păcate s-a întâmplat cu el ce se întâmplă cu unii care sunt umflaţi excesiv, i s-a părut că este un fel de guru al culturii româneşti. Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri, strâmoşii noşti. I-am recomandat într-un text o parafraza a lui Bertolt Brecht: dacă nu-ţi place poporul român caută-ţi altul…

La fel a făcut şi un fost amic de-al meu, unul care promitea să fie filosof şi între timp i s-a stricat căruţa pe drum, Gabriel Liiceanu, care după Revoluţie imediat s-a dus la Paris şi în Le Monde, unde Breban şi-a dat în 1971 demisia contra tiranului din România, lucru unic în ţările din Est, Gabriel s-a dus repede la Paris să spună că poporul român nu e apt pentru democraţie, consonând cu altă haimana şi ticălos al politicii româneşti, Brucan, căruia i s-au închinat zeci de mii de intelectuali şi posturi de televiziune… care ne spunea nouă că suntem “stupid people”, un popor de proşti. Nimeni n-a stat să spună că adevărul este cu totul altul…”

„Am intrat în librărie, pe primul raft este numai Pleşu, cu înca doi-trei băieţi deştepţi, care scot nişte cărţulii drăgute, finuţe, vioaie. Cu Pleşu am fost prieten. (…) Am mai avut astfel de eseişti, dar nu e substanţă acolo”.

Extrase din conferinţa de presă a noului preşedinte al ICR, Radu Boroianu.

Dau o bere cui face rost de filmarea integrală a conferinţei!

Voi reveni!

UPDATE: „E o ruşine să constatăm că preşedintele României, dar nici Ceauşescu, nici Antonescu, nici Zelea Codreanu, n-a făcut-o nimeni, să creezi o mafie în fruntea statului, să foloseşti instrumentele statului, pentru a fura sume faraminoase. Cred că marii producători din Cocaină din America de Sud sunt uimiţi şi invidioşi: că “săracii” acolo se luptă pentru câteva milioane iar aici se furau cu zecile cu sutele de milioane”, a spus Breban, citat de TVR Ştiri, care oferă şi o mare parte din filmarea conferinţei:

PS: Berea merge la ActiveNews! 🙂

Vedeţi şi: VIDEO: Radu Theodoru şi Nicolae Breban despre “epoca” Patapievici: “România ca o pradă”

Acasă la Avram Iancu, Crăişorul Munţilor, şi la Horea, în satul Fericet din Munţii Apuseni, în fotografii de Cristina Nichituş Roncea

Prin-muntii-Apuseni-02-foto-Cristina-Nichitus-RonceaAcolo sus – sus, sus, sus, la munte sus, la Vidra de Sus – acasă la Avram Iancu, Craişorul Munţilor, este, după părerea mea, unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Cine n-a fost, a pierdut un colţ din raiul pe care ni l-a adus Dumnezeu din cer pe pământ. Aşa că mergeţi! La casa lui Horea, din cătunul Fericet, Alba, de la un capăt de ţară, la fel! Antena Satelor a considerat că aceste frumuseţi ale României trebuie să fie prezentate şi pe noul portal online al postului, aşa că a reprodus două galerii de fotografii realizate de Cristina Nichituş Roncea pe potecilor Apusenilor. Eu am filmat românii locului, pentru Dvs. Vizionare plăcută! 🙂

Cu Avram Iancu în gând, la Vidra de Sus

3 La Casa Memoriala Avram Iancu din Vidra - Foto Cristina Nichitus Roncea
13 In muntii Apuseni - Vidra - foto Cristina Nichitus Roncea
14 Invatatorul Iosif din Vidra din Scoala de la casa lui Avram Iancu -foto-Cristina-Nichitus-Roncea

Vedeţi o Galerie cu 2o de fotografii din comuna lui Avram Iancu, la Antena Satelor.

“În Transilvania lupta a avut întotdeauna un caracter istoric; se apăra fiinţa unui neam – nu se cucereau privilegiile unei clase sau voturile unui partid. O luptă politică în vechea Transilvanie – însemna o revoluţie, cu riscurile ei: temnița, moartea. Oamenii care veneau la întrunirile politice, îmbrăcau cămaşa morţii. Cea dintâi revoluţie socială din Europa au făcut-o trei români de dincolo: Horia, Cloşca şi Crisan. Cel mai mare mit politic al României moderne l-a creat Avram Iancu.” – Mircea EliadeElogiu Transilvaniei

Acasă la Horea din Fericet

15 La Casa lui Horea din Fericet - Muntii Apuseni - Foto Cristina Nichitus Roncea 8

6 Spre Casa lui Horea din Fericet - Muntii Apuseni - Foto Cristina Nichitus Roncea 3
9 La Casa lui Horea din Fericet - Muntii Apuseni - Foto Cristina Nichitus Roncea 2

Vedeţi o Galerie cu 20 de fotografii din satul lui Horea şi împrejurimile lui, la Antena Satelor

EXCLUSIV. Eminescu şi masonii. Generalul Ilie Torsan, specialist în criptologie, a “spart” Codul lui Eminescu. VIDEO – Interviu Ziaristi Online

Gen. Ilie Torsan specialist in criptologie - despre Mihai Eminescu -foto Victor Roncea Ziaristi OnlineIlie Torsan, profesor de matematică, 40 de ani în serviciile secrete româneşti, domeniul criptologiei. A ieşit la pensie cu gradul de general de brigadă. De atunci şi-a consacrat timpul unor studii excepţionale, descoperind numeroase texte criptate în literatura română. Aplecându-se în mod deosebit asupra lui Eminescu, generalul Torsan a reuşit să facă o serie de descoperiri aproape uimitoare, pentru profani, dintre care unele au fost folosite de către eminescologi şi cercetători reputaţi, ca profesorii Theodor Codreanu şi Nae Georgescu precum şi George Ene, Dan Toma Dulciu şi Ion Rogojanu. A scris peste 20 de cărţi pe aceste teme, dintre care oferim azi, aici, două, de referinţă: Mihai Eminescu – Investigaţie Criptologică şi Mihai Eminescu Documente… si Enigmele lor (disponibile mai jos, de la Scribd, via Dan Toma Dulciu). Cunoscutul bibliofil care a descoperit şi primul film documentar despre Eminescu, Ion C. Rogojanu, afirmă că formula pe care a găsit-o profesorul Ilie Torsan pentru a “sparge” textele cu cifru ale unor mari poeţi români, îndeosebi ale lui Eminescu, poate fi denumită „Teorema Torsan cu privire la aplicaţiile şirurilor Fibonacci în domeniul Poeziei”. Ilie Torsan consideră că a identificat în scrierile lui Eminescu folosirea de către acesta a şirurilor lui Leonardo Pisano Fibonacci (1175 – 1240), considerat cel mai mare matematician pe care l-a dat Occidentul creştin până în secolul al 18-lea, după cum îl prezintă profesorul de criptologie. Mai mult: Eminescu nu numai scria dar şi vorbea criptat, după cum se relevă din spusele sale dramatice, înregistrate de fiica lui Titu Maiorescu pe peronul Gării de Nord, la momentul în care Eminescu este expediat de Titu Maiorescu la sanatoriul Ober-Döbling (demonstraţia mai jos).

Despre toate acestea şi multe altele puteţi afla chiar de la generalul Ilie Torsan, care a acordat un video-interviu portalului Ziaristi Online, în exclusivitate.

Documentare extrasă din articolul “Juramantul lui Ion Creanga nu este masonic“:

Matematicianul şi profesorul de criptologie cu grad de general de brigadă Ilie Torsan, relevă într-o demonstraţie ştiinţifică exemplară codul folosit de Eminescu pentru a arată că ştie cine sunt cei care îl “sacrifică”.

Eminescu Arh-AnghelLa două zile după semnarea Tratatului secret dintre Regatul Român şi Imperiul Austro-Ungar (octombrie 18/30 1883), Eminescu este trimis la sanatoriul Ober-Döbling, la Viena, arată discipolul lui Constantin Noica, profesorul Constantin Barbu, în articolul “Eminescu – Istorisirea celei mai cumplite crime din Istoria Romaniei (Revista Tribuna, Nr 249, 16-31 ianuarie 2013 PDF). “În Gara de Nord, pe peronul gării îl conduc Titu Maiorescu şi fiica sa, Livia Maiorescu Dymsza. Dintr-un fragment de scrisoare, păstrat miraculos – disponibil la sursa citată -, aflăm ce s-a întâmplat pe peronul Gării de Nord”: “Când ne apropiarăm de cupeu, păzitorul deschise fereastra. Eminescu întinse îndată mâinile afară, se puse la fereastră şi, făcându-şi un “ochian” din degetul cel gros şi din arătătorul ambelor mâini ce-l ţinea la ochi şi râzând foarte înveselit, spuse lui papa: “Dr. Robert Mayer, marele moment, o conspiraţie şi colo marea domnişoară”; apoi scuipă de câteva ori, începu să râdă şi se aşeză. Păzitorul ridică geamul şi E. continuă să vorbească, scuipă apoi de două ori în geam. În momentul plecării îl nelinişti flueratul şi sunatul şi începu să strige Argus, nu se ridică însă de pe canapea.

Ei bine, specialistul serviciilor secrete româneşti Ilie Torsan decriptează fraza pe baza unui cod folosit şi în cazul interogatoriului lui Eminescu, cu un rezultat care îţi dă fiori: “Maiorescu, Marele Mason… “. Iar numele zeului cu 1000 de ochi devine “Ateul!” şi, în acelaşi timp, “O ştiu!”. Iata cheia spartă:

Ilie Torsan descifrare cheie Eminescu Maiorescu mason 1883 via Roncea RoCitiţi şi: A fost Eminescu asasinat de masoni? Din misterele si secretele vietii si mortii Romanului Absolut si razboiul de ieri si azi contra si pentru Eminescu. VIDEO/ FOTO/ DOCUMENTE INEDITE

Două lucrări ale Profesorului Ilie Torsan despre Eminescu via Roncea.Ro:

ILIE TORSAN Investigatie Criptologica by Dan Toma Dulciu

Ilie Torsan Mihai Eminescu Documente….si Enigmele lor. by Dan Toma Dulciu

Victor Roncea – 21 Decembrie 1989. Acum 25 de ani

21 Decembrie 1989 Victor Roncea pe Magheru cu Ovidiu Paulescu, Titi Calistru, Pascal Ilie Virgil, Harald Alexandrescu si alti nebuniComemorare azi, orele 16.30, Piata Universităţii, la Crucile Eroilor

Mărturia mea: Cum mi-am petrecut sfarsitul comunismului cu nebunii lui 21 Decembrie 1989

Ziaristi Online:

FOTO EXCLUSIVE de la ultimul miting al lui Ceauşescu din 21 Decembrie 1989, când dictatorul a recitat, primul, “Deşteaptă-te, române!”. VIDEO

Foto 3 21 Decembrie 1989 - KGB-ul in Revolutia Romana - Victor Roncea - Marian Rizea - Ed. Mica Valahia 2015Foto din lucrarea “KGB-ul în Revoluţia Română – Mărturii şi Documente din Arhivele SRI, CNSAS, Senatului şi Instanţelor de judecată din România”, coordonatori Victor Roncea şi col (r) Marian Rizea, Editura Mica Valahie, Bucuresti, 2015

21 Decembrie 1989 văzut, trăit şi fotografiat de Dinu Lazar. FOTO INEDITE

21 decembrie 1989 - Dinu Lazar via Ziaristi Online“Pe de o parte aia cu scuturi si akaemuri au inceput sharjarea in rapait de bastoane pe scuturi, pe de alta parte “elementele ostile comunismului” au pornit spre ei. Nu am vazut niciodata si nu am crezut vreodata ca poate exista atata curaj si atata determinare.”

“Vom muri şi vom fi liberi!” IPS Bartolomeu Anania: Jertfa tinerilor din Decembrie 1989. FOTOGRAFII cu Cimitirul Eroilor în ianuarie 1990

National Mourning Day in Bucharest“Atunci s’a strigat o zicere cutremuratoare, care ar trebui sa fie scrisa in enciclopedia mondiala: “Vom muri si vom fi liberi!”. Faptul acesta mi se pare extraordinar. „Vom muri si vom fi liberi”. Si revin la ideea aceasta: disponibilitatea de a muri, de a-ti asuma moartea, pentru ca prin ea sa-ti capeti libertatea.”

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova