Lumea pe cale de globalizare dupa tipic deocamdata american e mai complicata decat lumea razboiului rece. Nu mai e bipolara, ci una de tranzitie de la unipolara (se poate spune si asa?) la multipolara. Nu mai e o ciocnire intre doua ideologii (una in colaps, alta rau festelita), ci intre multe interese nationale, de alianta sau parteneriat, oculte sau ale altor forte nonstatale. Distrugerea nucleara reciproc asigurata a lasat locul unei puzderii de conflicte, multe dintre ele asimetrice, deci mai imprevizibile. Estul nu mai e Estul de pana in 1989-1990, nici Occidentul nu mai e ce-a fost, iar Europa incearca sa se structureze ca entitate geostrategica distincta.
In aceasta lume miscatoare si derutanta evolueaza, cat poate si cum poate, o Romanie care ar avea, teoretic, sansa rara de a-si urma propria carare-n codrul national si mondial. Tara este fixata prin doua ancore temeinice in lumea occidentala (NATO si UE) si intretine (sau nu) relatii cam mediocre cu “restul” lumii, daca Rusia, China, Japonia, India, lumea musulmana etc pot fi numite “restul”.
Ortodocsi si abia iesiti din anomalia comunista, facem parte, in mod cert, din Occident, dar din care Occident?
Caci Occident sunt si Statele Unite, Occident este si Europa Unita, iar aceste doua Occidenturi par sa se indrepte, fiecare, pe propria cale. Constatarea ca malurile Atlanticului se indeparteaza treptat unul de altul incepe sa devina loc comun. Presedintelui Obama i-ar mai trebui probabil un alt premiu european (poate premiul Lenin?) pentru a mai pune din nou piciorul pe Vechiul Continent; trimis al sau pe acest pamant a fost uns, de altfel, vicepresedintele Biden.
Bifurcarea (in cel mai simplu caz) ce se prefigureaza in traseul de viitor al Occidentului poate fi constatata, intre altele, in relationarea fata de Rusia. “Intre altele” e un fel de a spune, caci pentru Romania, si nu numai pentru ea, e vorba de o problema geostrategica sensibila. Statele Unite isi gestioneaza relatiile bilaterale cu Rusia in functie de interesele globale americane, care sunt, in mod tot mai evident dar si explicabil, altele decat interesele UE si chiar ale NATO – in ce priveste Orientul Mijlociu, terorismul, problematica energetica etc. Unui demnitar american i s-a pus intrebarea daca SUA vor ca euro sa reuseasca si el a raspuns sincer, americaneste: “Da, sa reuseasca, dar cat mai prost cu putinta”.Washingtonul mai pune Rusia si in ecuatie cu superputerea mondiala emergenta care este China . Europa Unita? In primul rand,ea nu are o politica externa si de aparare comuna (n-are un numar de telefon al ei, cum glumea rautacios Kissinger), iar acest lucru se vede si in relatia sa cu Moscova, pe care o vrea mai cordiala, mai aproape. Iata cateva demersuri de apropiere, de ultima ora: Franta, stat membru al NATO, este dispusa sa inarmeze Rusia (cu Mistral); proiectul Nabucco (al UE) ar urma sa se contopeasca, fie si partial, cu proiectul rusesc South Stream; Germania si Rusia sunt pe cale sa dea drumul gazului pe conducta Nord Stream, numita in mod malitios si “oleoductul Ribbentrop-Molotov”; revine tot mai insistent ideea cooptarii Rusiei in NATO; mari puteri europene (Germania, Franta, Italia) fac afaceri de anvergura si profitabile cu Rusia.
Iara noi, noi epigonii? Pe care din aceste (cel putin) doua cai occidentale se indreapta Romania? Ca parte a “Noii Europe”, despre care se spune ca este mai proamericana si mai rezervata fata de Rusia, Romania s-a inclus in sistemul american de aparare antiracheta, fata de care NATO nu se pronunta oficial (dar si tacerea asta spune ceva) iar statele vesteurpene manifesta reticenta, poate prudenta. Decizia, in aceasta privinta, a Bucurestiului nu are nici gir european, nici macar din partea NATO ; este o decizie intemeiata pe Parteneriatul strategic romano-american.
Deocamdata, Romania nu se afla in fata unei optiuni dramatice pe relatia ei cu Occidentul, dar s-ar putea, la un moment dat, ca Bucurestiul sa trebuiasca sa-si arate cartea pe care va merge, cu tot ce presupune acest lucru. Aceasta eventualitate, de mare gravitate si raspundere, cu implicatii serioase pentru tara, trebuie sa gaseasca Romania pregatita.
Corneliu Vlad
pentru Roncea.ro