BUGETUL PARTIDULUI ŞI PRIVILEGIILE MEMBRILOR NOMENCLATURII C.C. AL P.C.R. (1961-1965)
dr PETRE OPRIŞ
După cum sublinia domnul academician Florin Constantiniu în articolul „Metodă excelentă de predare a istoriei” („Dosarele Istoriei”, nr. 2 (114)/2006, p. 1–2), profesorii de istorie din România se confruntă de mai multă vreme cu o dilemă: cum trebuie predată istoria în şcoală?
Deoarece specialitatea pe care ne-am ales-o pentru aprofundare cuprinde doar perioada contemporană, îndrăznim să-l parafrazăm pe distinsul istoric şi să ne întrebăm, la rândul nostru: cum trebuie predată istoria contemporană în şcolile româneşti? Şi dacă ducem mai departe această idee, apare în mod firesc o altă întrebare: cum poate fi prezentată copiilor istoria comunismului din România?
Metoda propusă de membrii Centrului pentru Democraţie şi Reconciliere în Europa de Sud-Est şi recomandată de domnul Florin Constantiniu – de a învăţa istorie prin compararea şi comentarea unor texte de epocă – are, în mod cert, anumite avantaje: „a) ea îl pune pe elev (dar nu numai pe el, ci pe orice cititor interesat să cunoască trecutul) în contact nemijlocit cu sursele documentare, modalitatea cea mai sigură de pătrundere în realitatea istorică şi b) reduce la minimum interpretarea istoricului (care poate fi bănuit de subiectivism), lăsând judecăţii independente a cititorului/elevului sarcina de a soluţiona problema” .
Pentru a aplica această metodă modernă în România este necesar să se continue într-un ritm mult mai alert publicarea de documente reprezentative din perioada comunistă. Acesta este şi scopul selectării şi punerii la dispoziţia cititorilor revistei „Dosarele Istoriei” a unor documente inedite din fondul Comitetului Central al P.C.R. – Cancelarie.
După cel de-al doilea război mondial, starea de subdezvoltare economică a României era evidentă. Pe acest fond, liderii comuniştilor români au acaparat, cu ajutorul nemijlocit al Moscovei, puterea politică şi au promis că vor crea o societate în care nivelul de trai al populaţiei va fi mult mai ridicat. Din păcate, componenta ideologică a mesajelor respective a generat abuzuri grave; sute de mii de oameni au fost pedepsiţi fără a fi vinovaţi şi în societatea românească s-a instaurat frica faţă de semeni.
Diletantismului economic al liderilor comunişti, mesajele ideologice al acestora şi teama oamenilor obişnuiţi de a rosti adevărul au condus la o transformare radicală a societăţii româneşti faţă de perioada interbelică, însă nu în sensul pozitiv dorit de autorităţile comuniste. Economia românească a rămas în continuare într-o stare de subdezvoltare, comparativ cu statele europene din vestul continentului şi chiar faţă de unele ţări din lagărul socialist.
Eşecul economic înregistrat de autorităţile comuniste de la Bucureşti a fost multă vreme ascuns cu ajutorul aparatului de propagandă subordonat conducătorilor partidului. Sistemul de transmitere către mase a mesajelor politice a fost bine construit, dar a cedat în cele din urmă în faţa adevărului rostit mai întâi în şoaptă, apoi cu voce tare de un popor oropsit chiar de către liderii săi politici. De comunismul românesc s-a ales praful în decembrie 1989, chiar dacă unele persoane din nomenclatura de partid trăiau deja în comunismul propovăduit de propagandiştii regimului Ceauşescu.
Despre privilegiile de care au beneficiat membrii nomenclaturii C.C. al P.C.R. se pot scrie multe. Ceea ce este interesant de subliniat este faptul că acestea au existat în permanenţă, sub diverse forme, încă de la acapararea întregii puteri politice, la începutul anului 1948. Cum arăta viaţa ideală pentru cei care făceau parte din structurile de conducere ale Comitetului Central al partidului? Salarii foarte mari, comparativ cu munca prestată, locuinţe construite cu fondurile partidului – bani obţinuţi sub diferite forme chiar din bugetul statului –, deplasări în străinătate în interes personal, cu fonduri valutare asigurate de Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R., concedii petrecute în casele de odihnă deţinute de partid la munte, la mare (Agigea, Mangalia, Eforie Nord şi Sud) şi la Snagov, personal de serviciu pus la dispoziţie în mod gratuit de către partid etc.
Privilegiile respective au fost cunoscute de liderii supremi ai partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, dovadă fiind hotărârile strict-secrete adoptate în şedinţa Biroului Politic al CC al PMR din ziua de 22 aprilie 1965 – pe care le publicăm în premieră. Deşi personalul care a asigurat stenografierea discuţiilor din ziua respectivă a întrerupt activitatea înainte de finalul şedinţei – probabil pentru a nu asista la momentele penibile în care membrii acelui for de conducere comunist îşi împărţeau privilegiile –, dovezile au rămas sub forma unor documente nesemnate, dar autentificate de o notă întocmită la 16 decembrie 1965, în care s-a precizat: „Hotărârea alăturată având Nr. 627/VI – 1, adoptată de Biroul Politic al CC al PMR la 22 aprilie 1965, a fost abrogată de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., în şedinţa sa din 7 decembrie 1965. Textul noii hotărâri se află anexat la Protocolul Nr. 20 al şedinţei Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 7 decembrie 1965” .
În consecinţă, considerăm necesar să se amendeze, pe viitor, sintagmele de genul „Dej nu a ştiut” sau „Ceauşescu nu ştia ce se întâmplă”. Totodată, nu este cazul să ne mai mirăm atunci când constatăm că nu au existat dizidenţi autentici în interiorul partidului comunist, deoarece, pentru membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.R., privilegiul personal a însemnat mult mai mult decât interesul naţional.
Scurgerile secrete de fonduri din bugetul statului român au fost amplificate de nenumăratele congrese, conferinţe şi plenare ale unor structuri politice sau politizate, care făceau parte din angrenajul sistemului de propagandă comunist. De exemplu, pentru desfăşurarea în anul 1962 a trei şedinţe plenare ale Consiliul Central al Sindicatelor s-au alocat 135000 lei (aproximativ 6800 dolari SUA), iar pentru toate şedinţele plenare organizate de Consiliul Central al Sindicatelor şi de Comitetele Centrale ale Uniunilor Sindicatelor, 423000 lei (cca. 21300 dolari SUA, la cursul din anul 1962) – o sumă cu puţin mai mică decât subvenţia acordată de P.M.R. (citeşte: statul român) în anul 1962 pentru funcţionarea Sălii Palatului – 487800 lei (cca. 24600 dolari SUA). De asemenea, se poate observa că bugetul Partidului Muncitoresc Român şi al organizaţiilor subvenţionate de partid, pe anul 1965, a fost 887,4 milioane lei şi s-a bazat în principal pe o subvenţie de stat în valoare de 609 milioane lei (68,6% din suma totală necesară).
P.M.R./P.C.R. apare astfel sub forma unui parazit, o căpuşă care a consumat din resursele statului aproximativ 30,75 milioane dolari SUA (în anul 1965) pentru ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu şi cei din imediata lor apropiere să nu fie schimbaţi de la putere şi linia comunismului să fie menţinută în România.
Aprilie 1961.
Documente referitoare la aprobarea măririi salariilor unor membri ai nomenclaturii C.C. al P.M.R. (Ion Popescu-Puţuri, Gheorghe Zaharia, Valter Roman, Ştefan Voicu)
Direcţia de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R. [În manuscris:] VII – 7
Direcţia Treburilor C.C. al P.M.R.
No. 511 / 21 IV 1961
Referat
1. Prin Hotărârea Biroului Politic al CC al PMR, nr. 102/VII, din 13 februarie a.c. a fost numită conducerea Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.
În legătură cu aceasta, propunem ca tovarăşii din conducerea Institutului să fie salarizaţi astfel:
a) Ion Popescu-Puţuri, director al Institutului, cu lei 5500 (sic!) lunar, (până acum a avut un salariu de 5000 lei).
b) Gheorghe Zaharia, adjunct al directorului Institutului, cu lei 4800 lunar – salariu egal cu cel pe care l-a avut în armată (primul-adjunct al directorului are 5150 lei).
2. Directorul Editurii Politice, tov. Valter Roman, are un salariu de 3200 lei. Ţinând seama de faptul că Editura îndeplineşte toate sarcinile ce revin unei edituri a partidului, precum şi că tov. V. Roman îndeplineşte şi alte sarcini date de conducerea partidului, îndeosebi pe linia istoriei partidului, propunem să i se fixeze în cadrul bugetului Institutului de Istorie a Partidului, un salariu de 1500 lei.
3. De asemenea propunem ca tov. Ştefan Voicu, redactor responsabil al revistei „Lupta de Clasă” să primească pe lângă salariul de 6500 lei, o indemnizaţie de 1000 lei.
4. Propunem ca reprezentantul P.M.R. în colegiul de redacţie al revistei „Probleme ale Păcii şi Socialismului”, fie salarizat cu suma de lei 6000 (sic!) (până acum salariul lui a fost de 5000 lei).
21 IV 1961 ss. Leonte Răutu
Nr. 477/511 [În manuscris:] VII – 7 28 aprilie [19]61
Tov. Leonte Răutu, Vasiliu Tudose, Paul Niculescu-Mizil, Ion Popescu-Puţuri
Vă comunicăm că s-a aprobat salarizarea unor cadre cu munci de răspundere după cum urmează:
– Reprezentantul P.M.R. în Colegiul de redacţie al revistei „Probleme ale Păcii şi Socialismului” va primi un salariu lunar de 6000 lei;
– Directorul Institutului de Istorie a Partidului [, Ion Popescu-Puţuri,] va primi un salariu lunar de 5500 lei;
– Adjunctul directorului Institutului de Istorie a Partidului, tov. Gheorghe Zaharia, va primi un salariu lunar de 4800 lei.
De asemeni (sic!) s-a aprobat ca tov. Valter Roman să i se acorde, în afara salariului de 3200 lei pe care îl primeşte de la Editura Politică, un salariu de 1500 lei lunar de la Institutul de Istorie a Partidului, iar tov. Voicu Ştefan să primească pe lângă salariul actual, o indemnizaţie lunară de 1000 lei de la Editura „Scînteia”.
DIRECŢIA TREBURILOR CC AL PMR
• A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 22/1961, f. 48 ; 179.
Mai 1961.
Documente referitoare la aprobarea construirii unui complex de locuinţe în imediata apropiere a Arcului de Triumf de către Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R.
SECŢIA GOSPODĂRIEI DE PARTID A C.C. AL P.M.R. [În manuscris:] VII – 11
00494 5 MAI 1961
Direcţia Treburilor C.C. al P.M.R.
No. 596 / 11 V 1961 [Rezoluţie:] Se aprobă. ss. Gheorghe Gheorghiu-Dej
REFERAT
În urma indicaţiilor primite, s-a analizat posibilitatea de a se constitui apartamente din construcţiile începute pe terenul situat în Şoseaua Kiseleff nr. 14-16-18, colţ cu B-dul Voroşilov.
Pe baza studiilor de temă, rezultă că se poate realiza o suprafaţă construită de cca. 17000 m.p. Apartamentele ce se vor construi vor avea un grad de confort ridicat, cu 2 – 3 dormitoare, cameră de zi, birou, salon şi dependinţele corespunzătoare.
De asemenea, sunt necesare lucrări exterioare ca: centrală termică, canale de distanţă, iluminat exterior, post de transformare, drumuri, alei, spaţii verzi etc.
Lucrările arătate mai sus sunt evaluate, pe baza studiului de temă, la suma de 23000000 lei şi pot fi executate de unitatea noastră de construcţii.
Suma de lei 23000000 poate fi acoperită din fondurile rezervate la Ministerul Finanţelor, pentru terminarea lucrărilor de construcţii începute în Şoseaua Kiseleff.
Faţă de cele de mai sus, propunem să se aprobe următoarele:
1. Să se construiască pe terenul din Şos. Kiseleff nr. 14-16-18, colţ cu B-dul Voroşilov, apartamente cu o suprafaţă construită de cca. 17000 m.p., cu gradul de confort şi lucrările exterioare menţionate mai sus.
2. Ministerul Finanţelor să pună la dispoziţia Secţiei Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R. suma de lei 23000000.
3. Comitetul de Stat al Planificării să asigure cotele şi repartiţiile de materiale pe bază de liste provizorii, până la definitivarea documentaţiei.
[Completare, în manuscris:] CSP să asigure fondurile necesare în valută est.
4. Ministerul Comerţului să asigure din import materialele şi instalaţiile necesare, pe baza listelor ce vor fi predate de Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R.
ŞEFUL SECŢIEI GOSPODĂRIEI DE PARTID A C.C. AL P.M.R.
ss. Tudose Vasiliu
Nr. 477/596 11 mai [19]61
[În manuscris:] VII – 11
Tov. T. Vasiliu, I. Drăgan
Vă comunicăm că Secretariatul CC al PMR a hotărât următoarele:
„1. Din construcţiile începute pe terenul situat în şos[eaua]. Kiseleff nr. 14 – 16 – 18, colţ cu Bd. Voroşilov, se vor construi apartamente cu o suprafaţă totală de circa 17000 m.p. construiţi.
Apartamentele vor avea un grad de confort ridicat, cuprinzând cameră de zi, birou, salon, 2-3 dormitoare şi dependinţe corespunzătoare.
2. Ministerul de Finanţe va pune la dispoziţia Secţiei Gospodăriei de Partid a CC al PMR suma de lei 23000000 (sic), rezervată pentru terminarea lucrărilor de construcţii începute în Şoseaua Kiseleff.
3. Comitetul de Stat al Planificării va asigura cotele şi repartiţiile de materiale pe bază de liste provizorii până la definitivarea documentaţiei.
4. Ministerul Comerţului va asigura din import materialele necesare, pe baza listelor ce vor fi predate de Secţia Gospodăriei de Partid a CC al PMR, iar CSP va pune la dispoziţie valuta necesară în acest scop”.
DIRECŢIA TREBURILOR CC AL PMR
• A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 22/1961, f. 52; 188.
16 noiembrie 1961, Bucureşti.
Protocolul nr. 11 al şedinţei Secretariatului C.C. al P.M.R., în care s-a aprobat, printre altele, bugetul Partidului Muncitoresc Român şi al organizaţiilor subvenţionate de partid, pe anul 1962. Anexe: costurile unor şedinţe ale sindicatelor şi bugetul de venituri şi cheltuieli al Sălii Palatului pentru anul 1962.
1679/1961
PROTOCOL Nr. 11
al şedinţei Secretariatului C.C. al P.M.R. din ziua de 16 noiembrie 1961
Participă la şedinţă tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Dalea Mihai, Leonte Răutu.
Şedinţa începe la ora 10.00.
Prezidează tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Ordinea de zi:
I. Proiectul de buget al Partidului şi al organizaţiilor subvenţionate de partid pe anul 1962.
II. Cu privire la Muzeul Marx – Engels – Lenin.
III. Referat în legătură cu atribuirea de nume localităţilor, străzilor, obiectivelor industriale, unităţilor socialiste din agricultură etc.
IV. – VI. (…)
VII. Proiect de buget al Sindicatelor pe anul 1962.
VIII. (…)
IX. Proiect de hotărâre privind modul de trecere a frontierei de stat a R.P.R. de către eşaloanele militare care participă la diferite activităţi în cadrul Comandamentului Forţelor Armate Unite.
X. – XVI. (…)
În urma discuţiilor, Secretariatul C.C. al P.M.R. a hotărât următoarele:
I. Aprobă bugetul Partidului şi al organizaţiilor subvenţionate de partid pe anul 1962, cu indicaţia de a se găsi soluţii ca subvenţia de la bugetul statului să rămână la nivelul celei din anul 1961 (Se anexează).
II. Aprobă propunerile Secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. al P.M.R. privind transformarea Muzeului „Lenin – Stalin” în Muzeul „Marx – Engels – Lenin”.
Tematica muzeului va fi elaborată până la sfârşitul anului 1961 de un colectiv format din tovarăşi de la Institutul de Istorie a Partidului şi Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. Reorganizarea Muzeului se va face până la data de 23 August (sic!) 1962. Denumirea muzeului se schimbă la data prezentei hotărâri (Se anexează).
III. Cu privire la atribuirea de nume localităţilor, străzilor, obiectivelor indstriale, unităţilor socialiste din agricultură etc.
1. Aprobă propunerile Secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. al P.M.R. ca în viitor atribuirea de nume ale conducătorilor de partid şi de stat din ţara noastră şi din străinătate, ale eroilor clasei muncitoare, precum şi ale unor personalităţi politice, ştiinţifice şi culturale unor localităţi, pieţe publice, străzi, întreprinderi, unităţi socialiste din agricultură, instituţii de cultură etc. să se facă numai cu aprobarea Secretariatului C.C. al P.M.R. pentru fiecare caz în parte (…)
IV. – VIII. (…)
IX. Aprobă proiectul de hotărâre al Consiliului de Miniştri privind modul de trecere a frontierei de stat a R.P.R. de către eşaloanele militare care participă la diferite activităţi de pregătire operativă şi de luptă în cadrul Comandamentului Forţelor Armate Unite (Se anexează).
X. – XVI. (…)
Şedinţa s-a terminat la ora 14.30.
18.XI.1961 ss. Gheorghe Gheorghiu-Dej
ANEXA nr. 11
SECRET
ORGANIZĂRI ŞEDINŢE PLENARE [ÎN ANUL 1962]
a) La Consiliul Central al Sindicatelor
3 plenare a 45000 lei costul unei plenare lei 135000
b) La C.C. ale Uniunilor Sindicatelor
2 plenare pe an a 12000 lei costul unei
plenare – 12 Uniuni ale Sindicatelor lei 288000
Total cheltuieli organizări şedinţe plenare lei 423000
PLANUL DE CHELTUIELI ŞI VENITURI AL SĂLII PALATULUI R.P.R.
pe anul 1962
– în mii lei –
I. CHELTUIELI
Clasif. Natura cheltuielilor Sume aprobate
art. al.
1 a Salarii şi alte drepturi 1755,0
b Fondul şefului instituţiei 33,2 1788,2
2 Contribuţii asigurări sociale 147,4
3 a Cheltuieli de birou, ziare, reviste şi public[aţii]. 10,0
b Poştă, telegraf, telefon, radio 52,0
c Încălzit, iluminat, apă şi canal 1050,0
d Întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport 1,0
e Reparaţii curente la construcţii, utilaje şi inventar 100,0
g Alte cheltuieli de gospodărie 70,0 1283,0
4 Delegaţii, deplasări, transferări 2,0
5 Colaborări 25,0
7 Cărţi pentru bibliotecă 2,5
18 Locaţie filme 473,6
Impozite 64,0
Alte cheltuieli 200,0 737,6
29 Alocaţii de stat pentru copii 84,0
TOTAL CHELTUIELI 4069,7
II. VENITURI
Clasif. Natura cheltuielilor Sume aprobate
art. al.
1 Din spectacole
filme 1280,0
închirieri sală 1328,9 2608,9
2 Din recuperarea cheltuielilor la conferinţe, mitinguri, consfătuiri, congrese etc. 650,0
3 Din închirieri de binocluri 40,0
4 Din înregistrări în cabina radio 120,0
5 Din transmisiuni la radio şi televiziune 65,0
6 Din filmări 38,0
7 Din vizitarea sălii 45,0
8 Din alte venituri 15,0
9 Din subvenţie de la bugetul partidului 487,8
TOTAL VENITURI 4069,7
• A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 47/1961, vol. I, f. 1-10; 267; vol. II, f. 81.
15 ianuarie 1965, Bucureşti.
Protocolul nr. 1 al şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care s-a aprobat bugetul Partidului Muncitoresc Român şi al organizaţiilor subvenţionate de partid, pe anul 1965. Anexă: bugetul de venituri şi cheltuieli al Sălii Palatului pentru anul 1965.
1637/1964
ARHIVA BIROULUI POLITIC AL C.C. AL P.M..R
Nr. 13 / 25 I 1965
PROTOCOL Nr. 1
al şedinţei Biroului Politic al CC al PMR din ziua de 15 ianuarie 1965
Participă la şedinţă tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gh. Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan şi Ştefan Voitec.
Şedinţa începe la ora 12.00.
Prezidează tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Ordinea de zi:
I. Componenţa delegaţiei care va participa la sesiunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia (ianuarie 1965) şi poziţia pe care o va adopta la sesiunea delegaţia.
II. Includerea în protocol a unor probleme aprobate în perioada de la ultima şedinţă.
În urma discuţiilor, Biroul Politic al CC al PMR a hotărât următoarele:
I. 1. Aprobă ca delegaţia care va participa la sesiunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, ce va avea loc între 19 – 20 ianuarie a.c., să fie alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorhgiu-Dej, Ion Gh. Maurer, Leontin Sălăjan şi Corneliu Mănescu.
2. Aprobă poziţia pe care delegaţia RPR o va adopta la sesiunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia aşa cum ea a fost prezentată în şedinţă de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Textul intervenţiei principale să fie trimis membrilor Biroului Politic, pentru a-şi face eventualele observaţii.
II. Aprobă includerea în protocol a următoarele probleme aprobate în perioada de la ultima şedinţă:
1. Bugetul Partidului Muncitoresc Român şi al organizaţiilor subvenţionate de partid, pe anul 1965, în sumă de 887400000.
Subvenţia de la bugetul statului va fi de 609000000.
2. – 3. (…)
Şedinţa s-a terminat la ora 13.00.
18 I 1965 ss. Gheorghe Gheorghiu-Dej
PLANUL DE CHELTUIELI ŞI VENITURI
AL SĂLII PALATULUI R.P.R. PE ANUL 1965
– în mii lei –
I. CHELTUIELI
Clasificaţie Natura cheltuielilor Suma
art. alin.
1 a Salarii şi alte drepturi 1763,9
2 Contribuţii asigurări sociale 161,2
3 a Chelt[uieli] de birou, ziare, reviste şi publicaţiuni 11,0
b Poştă, telegraf, telefon, radio 50,0
c Încălzit, iluminat, apă şi canal 768,0
d Întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport 50,0
e Lucrări de vopsit, văruit şi reparaţii curente 154,6
g Alte cheltuieli de gospodărie 70,0
Total art. 3 1103,6
4 Delegaţii, deplasări 2,0
5 Colaborări 15,0
7 Cărţi pentru bibliotecă 1,5
12 Investiţii 477,6
18 Alte cheltuieli
– locaţie filme 1061,9
– impozite filme 143,5
– drepturi [de] autor 21,5
– diverse cheltuieli 120,1
Total art. 18 1347,0
29 Alocaţie de stat pentru copii 90,0
TOTAL CHELTUIELI 4961,8
II. VENITURI
din
– Rulări filme 2870,0
– Închirieri sală pt. spectacole 1305,0
– Închirieri sală pt. congrese 482,0
– Închirieri binocluri 44,0
– Înregistrări fonice 18,0
– Transmisiuni radio şi [de ] televiziune 36,0
– Filmări 30,0
– Vizitări sală 30,0
– Alte venituri 146,8
TOTAL VENITURI 4961,8
• A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 7/1965, f. 2-3; 129.
22 aprilie 1965, Bucureşti.
Protocolul nr. 22 al şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care s-a hotărât, printre altele, reglementarea unor drepturi ale membrilor Biroului Politic şi Secretariatului C.C. al P.M.R., a vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri, a membrilor C.C. al P.M.R. şi a miniştrilor. Anexe: Hotărârile adoptate în legătură cu acordarea unor privilegii membrilor nomenclaturii C.C. al P.M.R.
627/1965
ARHIVA BIROULUI POLITIC AL C.C. AL P.M..R
Nr. 841 / 16.06.1965
PROTOCOL Nr. 22
al şedinţei Biroului Politic al CC al PMR din ziua de 22 aprilie 1965
Participă la şedinţă tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec.
Au fost invitaţi la şedinţă tovarăşii: Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Rădoi Gheorghe, Blajovici Petre.
Şedinţa a început la ora 10.00.
Prezidează tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Ordinea de zi:
I. – III. (…)
IV. Unele probleme externe.
V. Numiri în funcţii.
VI. Probleme curente.
În urma discuţiilor, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a hotărât următoarele:
I. – III. (…)
IV. Cu privire la unele probleme externe
1. Aprobă propunerile M[inisterului] A[facerilor] E[xterne] ca Crucea Roşie a R.P.R. să acorde ajutor în medicamente, îmbrăcăminte, alimente şi auto-sanitare în valoare de 1500000 lei victimelor bombardamentelor din R. D. Vietnam, iar Liga Română de Prietenie cu Ţările din Africa şi Asia să acorde ajutor în alimente, îmbrăcăminte şi medicamente în valoare de 1000000 lei Frontului de Eliberare Naţională din Vietnamul de Sud.
2. Nu se aprobă propunerea M.A.E. ca Liga Română de prietenie cu popoarele din Africa şi Asia (corect: Liga Română de Prietenie cu Ţările din Africa şi Asia – n.n.) să adreseze un mesaj de solidaritate Frontului de Eliberare Naţională din Vietnamul de Sud cu prilejul transmiterii ajutorului de mai sus.
3. – 4. (…)
5. Aprobă componenţa delegaţiei R.P.R. la cea de-a XVIII-a Adunare Mondială a Sănătăţii. (Se anexează)
6. – 8. (…)
9. În ce priveşte invitarea în S.U.A. de către Dl. Glenn T. Searborg, preşedintele Comisiei pentru energia atomică a S.U.A., a tovarăşului acad[emician] Horia Hulubei, să se amâne această vizită pentru luna septembrie a.c. (Se anexează)
V. Cu privire la numiri în funcţii
Aprobă numirea tov. Fara Dumitru, ambasador al R.P.R. în Argentina, şi în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. în Republica Cjhile, cu reşedinţa la Buenos Aires. (Se anexează)
VI. Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a mai aprobat:
1. Proiectul de hotărâre cu privire la reglementarea unor drepturi ale membrilor Biroului Politic şi Secretariatului C.C. al P.M.R., a vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri, a membrilor C.C. al P.M.R. şi a miniştrilor. (Se anexează)
2. (…)
Şedinţa s-a terminat la ora 15.30.
ss. Nicolae Ceauşescu
Nr. 627 / VI – 1 29 aprilie 1965
Tovarăşului VASILIU TUDOSE
Vă comunicăm că Biroul Politic al CC al PMR a aprobat propunerile cuprinse în materialul alăturat privind reglementarea unor drepturi ale membrilor Biroului Politic şi Secretariatului CC al PMR, a vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri, a membrilor CC al PMR şi a miniştrilor.
DIRECŢIA TREBURILOR CC AL PMR
[În manuscris:] Nr. 627 / VI – 1 STRICT SECRET
1. Cu privire la trimiteri în străinătate pentru tratamente medicale.
Plecarea la tratamente medicale în străinătate a membrilor şi membrilor supleanţi ai Biroului Politic, a secretarilor C.C. al P.M.R., a vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri al R.P.R., precum şi a membrilor de familie ai acestora, se va face la indicaţia Ministrului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi cu aprobarea Secretariatului C.C. al P.M.R.
Cheltuielile de transport, cazare şi masă, plata consulturilor, tratamentelor, medicamentelor şi analizelor medicale, precum şi o indemnizaţie în valuta ţării respective, corespunzătoare la 15 dolari S.U.A. pe zi se vor acoperi din bugetul partidului.
2. Cu privire la deplasările în străinătate în interes personal.
Cu aprobarea Secretariatului C.C. al P.M.R., membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretarii C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R., precum şi membrii lor de familie, vor putea pleca în străinătate în interes personal pe o durată de cel mult 30 [de] zile pe an.
Cheltuielile de transport, cazare şi masă, precum şi o îndemnizaţie în valuta ţării respective, corespunzătoare la 15 dolari S.U.A. pe zi, de fiecare persoană se vor suporta din bugetul partidului.
3. Cu privire la deplasările în străinătate în interes de serviciu.
Cu ocazia deplasărilor în străinătate în cadrul delegaţiilor de partid sau a delegaţiilor comune de partid şi guvernamentale, membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretarii C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R. vor primi diurna la nivelul baremului în vigoare pentru categoria demnitari.
Secretariatul C.C. al P.M.R. va aproba şi plecarea soţiei sau a unui membru al familiei tovarăşilor de mai sus atunci când situaţia impune sau tovarăşii doresc acest lucru; pentru aceste cazuri se stabileşte, de asemenea, diurna la nivelul baremului pentru categoria demnitari.
Secretariatul C.C. al P.M.R. va stabili, de asemenea, sumele în valută ce vor fi acordate pentru cheltuieli de reprezentare a delegaţiei.
Toate cheltuielile privind deplasările delegaţiilor de partid vor fi suportate din bugeul partidului. Cheltuielile delegaţiilor comune de partid şi guvernamentale vor fi suportate din bugetul statului.
4. Cu prilejul deplasărilor în străinătate (în delegaţie, la tratamente medicale sau în interes personal) tovarăşii vor putea schimba, prin intermediul Secţiei Gospodăriei de Partid, unele sume în valută, la cursul de 12 lei dolarul S.U.A., şi anume:
– Membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., precum şi membrii lor de familie, câte 40 dolari S.U.A. pe zi;
– Secretarii C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R., precum şi membrii lor de familie, câte 20 dolari S.U.A. pe zi;
– Membrii C.C. al P.M.R., miniştrii şi şefii secţiilor C.C. al P.M.R., câte 20 dolari S.U.A. pe zi;
– Membri ai delegaţiilor de partid sau comune de partid şi guvernamentale, care nu au funcţiile arătate mai sus, câte 15 dolari S.U.A. pe zi.
5. Cu privire la aprovizionarea cu produse alimentare şi articole de uz personal şi casnic-gospodăresc.
Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R. va asigura – prin sectorul special – aprovizionarea membrilor şi membrilor supleanţi ai Biroului Politic, a secretarilor C.C. al P.M.R. şi a vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu produse alimentare şi cu articole de uz personal şi casnic-gospodăresc din producţia internă, contra cost.
Secţia Gospodăriei de Partid va putea procura unele produse din import, după cum urmează:
– Pentru membrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în limita sumei de câte 2000 dolari S.U.A. pentru soţ şi soţie şi 1000 dolari S.U.A. pentru fiecare copil până la terminarea studiilor superioare;
– Pentru membrii supleanţi ai Biroului Politic, secretarii C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R. în limita sumei de câte 1500 dolari S.U.A. pentru soţ şi soţie şi 700 dolari S.U.A. pentru fiecare copil până la terminarea studiilor superioare.
Plata produselor aduse din import se va efectua la cursul de 12 lei dolarul S.U.A.
6. Cu privire la organizarea odihnei.
Membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretarii C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R., precum şi membrii de familie ai acestora, vor primi locuri de odihnă la mare, la munte şi la Snagov.
(Membrii de familie sunt consideraţi: soţul, soţia, copiii până la terminarea studiilor superioare, precum şi copiii căsătoriţi şi părinţii care locuiesc în aceeaşi casă cu tovarăşii prevăzuţi în alineatul precedent din prezenta hotărâre).
Cheltuielile privind întreţinerea şi dotarea clădirilor respective se vor suporta din bugetul partidului.
Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R. va asigura, la toate aceste locuri de odihnă, aprovizionarea cu produse alimentare contra cost.
7. Cu privire la întreţinerea locuinţelor.
a) Locuinţele membrilor, membrilor supleanţi ai Biroului Politic, ale Secretariatului C.C. al P.M.R. şi ale vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri sunt clădiri ale partidului.
Cheltuielile de întreţinere a acestor locuinţe: taxe comunale; abonamente telefon, radio, televiziune; întreţinerea clădirilor, a instalaţiilor şi a grădinilor; reparaţiile capitale la clădiri şi salariile personalului de curăţenie şi pentru bucătărie (conform normativului de personal) se vor suporta din bugetul partidului.
Cu aprobarea Secretariatului C.C. al P.M.R. pentru fiecare caz în parte, Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R. se va îngriji ca aceste locuinţe să fie dotate cu mobilier, perdele, draperii, covoare, tablouri, vase, veselă şi tacâmuri, utilaje pentru bucătărie şi pentru spălătorie, utilaje gospodăreşti şi pentru curăţenie, aparate electronice. Toate cheltuielile de dotare a acestor locuinţe se vor suporta din bugetul partidului.
Secţia Gospodăriei de Partid a C.C. al P.M.R. va asigura pentru aceste locuinţe, la cererea tovarăşilor, contra cost, articole de uz personal şi casnic-gospodăresc.
8. Secretariatul C.C. al P.M.R. va putea aproba, de la caz la caz, acordarea unor drepturi prevăzute în prezenta hotărâre, familiilor unor tovarăşi care au avut munci de răspundere în organele de partid sau de stat.
28 IV 1965
Plaja de la complexul Agigea va fi folosită de membrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R., membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretarii C.C. al P.M.R., vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R., împreună cu membrii lor de familie. (soţ, soţie şi copii).
Membrii C.C. al P.M.R., miniştrii şi şefii secţiilor C.C. al P.M.R., împreună cu membrii lor de familie, vor folosi plaja şi vestiarele de la Eforie Sud.
Membrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R., membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretarii C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri al R.P.R. vor primi locuri la mare în vilele existente la Eforie Nord şi la Mangalia, asigurându-se ca aceste clădiri să fie folosite pe toată durata sezonului.
Numărul personalului de bucătărie şi pentru curăţenie la locuinţele membrilor şi membrilor supleanţi ai Biroului Politic, ai Secretariatului C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri al R.P.R. se va aproba de către Secretariatul C.C. al P.M.R. – la propunerea Secţiei Gospodăriei de Partid – pentru fiecare casă în parte, în funcţie de mărimea spaţiului şi de numărul membrilor de familie.
NOTĂ
Hotărârea alăturată având Nr. 627/VI – 1, adoptată de Biroul Politic al CC al PMR la 22 aprilie 1965, a fost abrogată de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., în şedinţa sa din 7 decembrie 1965.
Textul noii hotărâri se află anexat la Protocolul Nr. 20 al şedinţei Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 7 decembrie 1965.
Bucureşti, 16 decembrie 1965.
• A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 58/1965, f. 2; 4-6; 294-301.
Kominternistul de serviciu tine sa va corecteze: Valter Neulander , shalom!
Putem oare spera ca vom vedea in curand si DOSARELE de la SECURITATE si LIVRETELE MILITARE ale membrilor GOLEGIULUI CNSAS?
Stim de exemplu despre DINESCU ca a facut armata la SECURITATE. Din moment ce a ajuns acolo fiind sustinut de protectori puternici (cf. Istoria literaturii, Alex Stefanescu) putem banui la ca incheierea termenului (NU A FACUT LA TR) a iesit macar SOLDAT FRUNTAS, daca nu CAPORAL SAU SERGENT. Cu siguranta la terminarea studiilor la ACADEMIA DE PARTID STEFAN GHEORGHIU, scoala de politruci a PCR-ului, a primit grade asa cum primeau toti absolventii de studii superioare.
Apoi a participat – sau a fost salvat de aceiasi protectori puternici din nomenclatura de partid? – la toate concentrarile ulterioare incheierii stagiului militar si Academiei de Partid Stefan Gheorghiu.
CE GRAD CREDETI CA ARE ACUM MIRCEA DINESCU?