Foreign Policy Romania, revista lui Dinu Patriciu din conducerea careia fac parte ca angajati si colaboratori foştii miniştri de externe Andrei Pleşu, Mihai Răzvan Ungureanu, Adrian Severin şi Petre Roman si analisti ca Ovidiu Nahoi, Dan Dungaciu, Andreea Vass sau mai cunoscuta Zoe Petre, a lansat, avandu-l ca moderator pe “distinsul intelectual” Emil Hurezeanu, o dezbaterea cu diplomati romani despre “Cum trebuie să abordăm schimbarea de la Kiev” si “Cât putem sprijini noua orientare europenistă a Moldovei?”, informeaza Adevarul, in urmatoarea relatare:
La finalul Reuniunii Anuale al Diplomaţiei, pe care Ministerul de Externe o organizează la fiecare 1 septembrie, revista Foreign Policy România i-a invitat pe ambasadorii români să dezbată împreună cu experţi şi oameni de afaceri din ţară ultimele evoluţii strategice din regiunea noastră.
Una dintre întrebările cu privire la noile deschideri din Republica Moldova puse de Ovidiu Nahoi, redactor şef al FP România, a fost: cum putem să nu creăm moldovenilor aşteptări care nu pot fi onorate? S-ar putea ca noi să avem aşteptări mai mari de la Republica Moldova decât invers – a fost răspunsul scurt al ministrului de Externe. Teodor Baconschi a descris o nouă prezenţă românească în Moldova, care însă nu trebuie făcută “cu ton de recuperatori coloniali”: acordul pentru micul trafic de frontieră, accelerarea redobândirii cetăţeniei române, ajutoare nerambursbile şi mai ales un insistent lobby la Bruxelles.
Dacă MAE face paradă de pragmatism în noua relaţie cu Moldova, distinsul intelectual Emil Hurezeanu, invitat ca vorbitor, a atras atenţia însă că pentru români istoria nu mai e obiect al dezbaterii publice şi a punctat ideea – revolută? – de „patrie a limbii”. Exemplul a fost, desigur, cel german: de pildă, în toţi cei 45 de ani în care au fost despărţiţi, germanii din vest vedeau zilnic un buletin meteo care acoperea şi RDG-ul. Analistul de relaţii internaţionale a adus aspectul metafizic al legăturilor dintre moldoveni şi români în secolul 21: patria este servită azi de infrastructură, de management comun şi de fluxuri, mai ales umane – deocamdată moldovenii zboară în Occident cu escală mai mult la Budapesta ori la Viena decât la Bucureşti.
Din primul rând al audienţei, Dinu Patriciu a răsturnat discuţia. “Moldovenii nu vor unirea, preferă cetăţenia unui stat mai liber decât România”, a clamat fondatorul holdingului „Adevărul”, descriind şansa Republicii Moldova de a avea statutul unei Elveţii a Estului, fără munţi dar cu o legislaţie bancară avantajos de liberală. Omul de afaceri nu a ratat nici această ocazie să repete că România se află în centrul unei regiuni cu peste o sută de milioane de locuitori-consumatori, cu aceeaşi tipologie economică. „Acestei lumi îi aparţinem, în egală măsură cu Vestul”, a spus Dinu Patriciu. În context, domnul Patriciu şi-a mai expus o credinţă: statele doar se cred factotum, noii actori ai lumii sunt alţii – subtextul fiind corporaţiile.
CARE STAT CRIMINALULE PATRICIU? UCRAINA SAU RUSIJA DE LA CARE IT JEI TU BANII?
GUNOJ SPURCAT! O SA INFUNDATI PUSCARIILE TOTI CEI CARE BATJOCORITI ROMANIA. O SA VIJE SI ZIUA DREPTATI, GUNOAJELOR!IN PUSKARIJE O SA PUTREZITI!