Martiri uitati: Grupul Legionar “HAIDUCII DOBROGEI”. Rezistenta armatã anticomunistã a legionarilor macedoneni din Muntii Babadagului, Dobrogea

Grupul rezistentei armate anticomuniste Haiducii Dobrogei: Randul de sus, de la stânga la dreapta: Nicolae Ciolacu, singurul supravietuitor al vitejilor Haiduci ai Dobrogei (autorul volumului “HAIDUCII DOBROGEI”, Colectia Omul Nou, Hallandale, 1995 – ulterior calugari sub numele de Nectarie, s-a dus la Domnul la 98 de ani); Dumitru Fudulea, din comuna Testemel, jud. Tulcea (împreunã cu fratele sãu Nicolae pun bazele rezistentei armate anticomuniste din Dobrogea: înfiinteazã “Haiducii Dobrogei”, mobilizeazã satele, le organizeazã si duc luptã fãrã seamãn împotriva comunismului. Dupã patru ani de înclestare cu Securitatea, sunt înconjurati de multã armatã în cazemata din pãdurile Basbunar, dupã patru ore de luptã Dumitru cade rãpus de o grenadã care explodeazã în cazematã si este sfârtecat. Nicolae este arestat si dus la Constanta, unde este condamnat la moarte si împuscat de un pluton de executie al Securitãtii la 28 Martie 1952); Iancu Ghiuvea, din comuna Gãlbiori, (si-a creat o unitate de haiduci cu Nicolae Hasoti, Iancu Beca, Stere Hapa si Iancu Cusu. Dupã ce au organizat rezistenta anticomunistã în mai multe sate, la sfârsitul lui 1949 au fost încercuiti de multã armatã M.A.I. In timpul luptei a cãzut cu arma în mânã Iancu Cusu. Ceilalti au fost arestati, condamnati la moarte si executati de un pluton al Securitãtii); Stere Hapa (a luat parte la rezistenta armatã a Legiunii împotriva lui Antonescu la 21 Ianuarie 1941, când este rãnit la un picior. In 1949 se înroleazã în Haiducii Dobrogei, în echipa lui Iancu Ghiuvea, participând la organizarea a zeci de sate în sistemul de rezistentã anticomunistã a fratilor Fudulea. A fost încercuit în comuna Gãlbiori, când a cãzut Iancu Cusu. Arestat împreunã cu ceilalti, este condamnat la moarte si executat de un pluton al Securitãtii)

Al doilea rand, de la stânga la dreapta: Cotan Mihai-Ionel, nãscut la 15 Februarie 1928, din Cailderea, Tulcea, este arestat la 25 Mai 1949. A evadat, fugind de sub escortã, reusind sã plece si cu o armã în mânã. Asediat la 9 Martie 1950 în “Grota Haiducilor” din pãdurea Baspânar, Tulcea, de la cota 332 Secar Bair, este condamnat la muncã silnicã pe viatã la numai 22 de ani. Moare la Gherla în urma torturilor la 13 Iunie 1952. Este cel mai mic din cei zece frati, dar un Hercule ca înfãtisare fizicã; a fost chinuit si omorît pentru inteligenta si cãile cu care a reusit sã-si protejeze camarazii în a cãror luptã s’a înrolat; Costea M. Costea (Student la Drept), este arestat de Securitatea din Timisoara, anchetat si bãtut de securista Vida pânã si-a dat duhul în beciurile Securitãtii; Gheorghe Turcu, din comuna Baia, satul Panduru. A reusit sã scape din ghearele Securitãtii si a stat ascuns 12 ani. In 1964 aflând de decretul de amnistiere, s’a prezentat la Securitatea din Constanta si a fost “pus în libertate”; Chirata C. Brandea, din comuna Lunca, judetul Tulcea. A fost gazdã a Haiducilor Legionari Dobrogeni. A fost descoperitã si arestatã de un grup de ofiteri securisti si multã armatã M.A.I. la 24 Octombrie 1951. La ea în casã au primit haiducii armele aduse de inginerul Gicu Andrei: o armã automatã de 32 de focuri cu sase încãrcãtoare, un pistol calibrul 9 (scurt), o ladã cu 260 cartuse.
Vezi si HAIDUCII ARMÂNJI Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei – istoria neştiută a rezistenţei anticomuniste dintre Dunăre şi Marea Neagră

Randul trei, de la stânga la dreapta: Nicolae Fudulea, conducãtorul rezistentei dobrogene (fratele lui D-tru Fudulea); Nicu Marin, din comuna Casamcea. A haiducit multi ani cu fratii Fudulea. La o operatiune de aprovizionare este încercuit de Securitate. Se retrage într’o casã apropiatã si deschide foc, declarând cã nu se predã. Reuseste sã reziste câteva ore de unul singur. Când securistii au auzit ultimul glont, au fortat usa si au intrat în casã unde i-au gãsit corpul neînsufletit. A avut o moarte de haiduc; Stere Alexe, din comuna Amurlia de Sus, dupã ce a haiducit cu fratii Fudulea mai mult timp, participând la organizarea rezistentei anticomuniste din multe sate, s’a retras într’o ascunzãtoare acasã. Este descoperit de Securitate, arestat, maltratat si chinuit pânã când îsi dã duhul în beciurile Securitãtii; Stere Grasu, din comuna Ciamurlia de Sus. La 9 Martie 1950 este descoperit în cazemata haiducilor din pãdurea Rasbunar si dupã patru ore de luptã a fost prins, condamnat la moarte de Tribunalul din Constanta si executat de un pluton al Securitãtii.

Numele haiducilor legionari dobrogeni împuscati de Securitatea bolsevic-comunistã:

1). Nicolae Fudulea
2). Dumitru Fudulea
3). Gogu Puiu
4). Gicã Perifan
5). Gheorghe Cresu
6). Gheorghe Gulea
7). Preot Mihãilescu
8). Stila Timu
9). Plutonier Cenuse
10). Stere Sercu
11). Avganti
12). Nicu Marin
13). Vasile Baciu
14). Dodicã
15). Toma Vasile
16). Gheorghe Arãu
17). Stere Grasu
18). Ion Cotan
19). Stere Alexe
20). Iancu Ghiuvea
21). Iancu Cusu
22). Iancu Bica
23). Nicolae Hasoti
24). Stere Hafa

Gazde ale haiducilor morti în închisorile comuniste:

1). Dumitru Grasu
2). Tascu Sifringa
3). Gheorghe Brãtianu
4). Gheorghe Enache
5). Tãnase G. Vlahbei
6). Nicolae Samara
7). Nicolae Burecu
8). Vasile Papazica
9). Gheorghe Puinava
10). Teniu Bancu
11). Gheorghe Alexe
12). Iancu Nirlu
13). Dimciu Garofil
(lista incompletã)
Dumnezeu sa-i ierte!

Sursa: Eroi ai Rezistentei Armate Anticomuniste

You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “Martiri uitati: Grupul Legionar “HAIDUCII DOBROGEI”. Rezistenta armatã anticomunistã a legionarilor macedoneni din Muntii Babadagului, Dobrogea”

  1. Prahovean says:

    Se pare că în zona Pieței Universității din București continuă distrugerile ruinelor mănăstirii Sfânta Treime (Sfântul Sava). https://art-historia.blogspot.com/2010/11/sapaturi-la-universitate.html Mă întreb cum nu ne doare sufletul cum fundațiile sfintei biserici, care au rezistat secole la rând, să piară sub lovituri de buldozer și aruncate apoi cine știe unde ca un moloz? Nici măcar o re-valorizare laică, să fie puse sub sticlă, ca vestigiile din centrul istoric sau recondiționate spre altceva, dacă funcția sacră nu se restitutie, decât să fie distruse… Au mai fost proteste prin zonă, văd că proiectul merge înainte.
    Poate dacă ar auzi părintele Justin și monahii de la Petru Vodă ca să se roage să fie salvate ruinele mănăstiri, nu le-am pierde. Sau poate un protest al părinților de acolo, cu delegați veniți la București, eventual la fața locului, ar schimba ceva. Iar dacă le vor spulbera, nu ar fi mai bine să mergem să luăm acasă fiecare măcar o cărămidă din biserica distrusă acum poate complet?

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova