Victor Roncea Blog

Volumul “Spies: The Rise and Fall of the KGB in America”, editat la Universitatea Yale, dezvaluie ca romancierul laureat cu Nobel s-a aflat pe lista spionilor pe care ii infiltrase KGB in Statele Unite ale Americii, fapt confirmat de Vassiliev, care a avut acces la arhivele de spionaj din vremea lui Stalin, in anii 90. Alexander Vassiliev, jurnalist rus si fost ofiter al serviciilor de informatii, este autorul unui alt volum dedicat spionajului sovietic, “The Haunted Wood: Soviet Espionage in America”, bazat pe documente de arhiva, peste 1.000 de pagini de note ale KGB.Se pare ca Hemingway, descris ca un “spion diletant”, a fost recrutat de serviciile secrete sovietice in 1941, inaintea unei excursii in China. Scriitorul si-ar fi exprimat “dorinta si vointa de a-i ajuta” pe agentii sovietici din Havana si Londra, ajungand sa furnizeze, sub numele de “Argo”, “informatii politice”, fara a exista, insa, un contact direct intre el si KGB, motiv pentru care legaturile au incetat definitiv dupa aproape un deceniu.
Cartea, scrie “The Telegraph”, este una cat se poate de serioasa, construita pe detalii sobre, astfel incat pare neindoielnic ca Alher Hiss si Rosenberg au fost spioni sovietici. Cu Hemingway, lucrurile sunt putin diferite, pentru ca acesta nu a reusit sa transmita, conform autorilor, nici o informatie cu adevarat relevanta, una dintre ipoteze fiind aceea ca si-a folosit statutul de spion pentru scrierea cartilor sale. Pe de alta parte, ipotezele asumate de autori demonstreaza ca J Robert Oppenheimer, denuntat vreme de 50 de ani ca ar fi fost unul dintre spionii sovietici implicati in Proiectul Manhattan de construire a unei bombe atomice, a fost abordat de KGB, dar nu a devenit nici odata spion.Faptul ca, dupa incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale, in Marea Britanie si SUA au fost infiltrati spioni sovietici a devenit o perceptie comuna. Tezele despre implicarea unor scriitori americani sau britanici in spionajul sovietic constituie o tendinta a dezvaluirilor ultimelor decenii, dupa ce George Orwell a publicat o lista a figurilor publice “cripto-comuniste”. Studierea arhivelor sovietice l-a facut pe Antony Beevor sa-l numeasca pe Andre Malraux “mitoman”. Autorii tomului “Spies: The Rise and Fall of the KGB in America” estimeaza ca mai mult de 500 de americani, incluzand absolventi ai Ivy League, au fost recrutati de KGB, mai ales din cadrul primei agentii de informatii din SUA, OSS (precursoarea CIA).

Ernest Hemingway (1899-1961), un clasic al lite­­raturii universale, a avut o viata extrem de tumultuoasa. Prieten cu Ezra Pound si cu prozatorul Francis Scott Fitzgerald, a participat la ambele confla­gratii mon­diale si la Razboiul Civil din Spania. In 1926, ii apare primul roman de succes, ” The Sun Also Rises”, o carte care descrie viata comunitatii americane din Europa. Printre titlurile care l-au facut cunoscut se numara “A Farewell to Arms” (“Adio, arme”), din 1929, “For Whom the Bell Tolls” (“Pentru cine bat clopotele”), aparut in 1940 si capodopera din 1952, volumul “The Old Man and the Sea” (“Batranul si marea”). Prozatorul s-a sinucis in casa lui din Ketchum, Idaho, la 2 iulie 1961, informeaza NewsIn.
ZIUA Online

Dosare ultrasecrete : Hemingway informatorul FBI

Participant direct la ambele Razboaie Mondiale, cunoscutul scriitor american Ernest Hemingway a intrat in atentia F.B.I. datorita presupuselor sale legaturi cu Partidul Comunist, fapt ce nu a fost insa dovedit. In anul 1942 scriitorul devine informator al F.B.I. in Cuba, una dintre misiunile sale fiind aceea de a supraveghea activitatea submarinelor din zona. Informatiile obtinute de Hemingway erau trimise Ambasadei S.U.A. din Cuba si F.B.I. sub forma unor rapoarte. Pe 1 aprilie 1943 activitatea lui Ernest Hemingway ca informator se incheie, avand in vedere faptul ca rapoartele sale au fost considerate de F.B.I. ca fiind nesatisfacatoare.

Banuit de comunism

Principalele motive pentru care Ernest Hemingway a intrat in atentia F.B.I. au fost doua: presupusele sale legaturi cu Partidul Comunist din timpul Razboiului Civil Spaniol, care ar fi continuat si dupa acesta si legatura acestuia cu incidentul de la Detroit din 1940. Ziarul american Alliance pentru care Hemingway a lucrat ca reporter in perioada conflictului din Spania era condus de Jay Allen, care potrivit unor rapoarte ale F.B.I. era un adept al Partidului Comunist si al organizatiilor sustinute de acesta, fapt care a atras suspiciunea si asupra scriitorului. Mai mult, conform F.B.I., scriitorul figureaza ca membru sau sustinator intr-o serie de organizatii banuite ca ar putea avea legaturi cu Partidul Comunist, cum ar fi: Comitetul pentru Ajutorarea Spaniei (United Spanish Aid Committee), Comitetul Tinerilor pentru Ajutorarea Democratiei Spaniole (United Youth Committee to Aid Spanish Democracy), Comitetul Refugiatilor Anti-Fascisti (Anti-Fascist Refugee Committee) si Liga Scriitorilor Americani, unde acesta a ocupat functia de vicepresedinte al Consiliului Director. In anul 1940 Ernest Hemingway a fost unul din semnatarii declaratiei ce critica aspru F.B.I. pentru arestarea la Detroit a unor persoane acuzate de acte de violenta, persoane care au atacat sediul Biroului din acelasi oras si care au participat direct la Razboiul Civil din Spania, de partea fortelor republicane; tot in aceasta perioada, in cadrul unei intalniri cu un agent sub acoperire al F.B.I.-ului, scriitorul ar fi afirmat ca “F.B.I. este Gestapo-ul american”. Cu toate acestea, avand in vedere un raport ulterior al F.B.I. care afirma cu certitudine faptul ca incepand cu data de 23 septembrie 1941 Ernest Hemingway a rupt toate legaturile cu organizatiile comuniste, institutia hotareste ca Inu este recomandata nici o actiune impotriva acestuia”.

Informator al FBI

Mult mult, incepand cu anul 1942 F.B.I. ia in considerare posibilitatea utilizarii lui Hemingway ca informator in Cuba, avand in vedere o serie de aspecte; in primul rand, acesta avea o bogata experienta dobandita de-a lungul conflictului din Spania, iar la acea data el locuia de doi ani in Cuba; in al doilea rand, Hemingway a devenit un prieten apropiat al consulului Ambasadei S.U.A. din Cuba, Kennett Potter si secretarului adjunct, Robert P. Joyce. Dupa o serie de intalniri cu Joyce, in care cei doi au discutat posibilitatea angajarii scriitorului in munca informativa, Hemingway s-a aratat dispus unei colaborari; legat de incidentul din 1940 si declaratia sa legata de F.B.I., subiecte dezbatute de acestia, scriitorul a afirmat ca nu isi aduce aminte prea bine ce s-a intamplat la Detroit si ca afirmatia sa a fost doar o gluma. Legat de simpatiile acestuia la adresa comunistilor, Hemingway a declarat ca nu ii apreciaza pe acestia, ci ar fi doar adeptul unor idei ale filosofilor rusi. Din septembrie 1942 scriitorul american era direct implicat in activitatile de culegere de informatii, echipa sa fiind formata din patru agenti sub acoperire care se aflau in permanenta la dispozitia sa, paisprezece agenti care lucrau in Havana, la care se adauga informatorii personali ai acestuia, a caror identitate nu este cunoscuta. Fiind cunoscuta pasiunea scriitorului pentru pescuit, una din sarcini era aceea de a patrula cu barca sa de pescuit coastele sudice ale Cubei, in special in zonele in care a fost semnalata prezenta unor submarine si de a informa cu privire la activitatea acestora. Informatiile furnizate de Hemingway erau redactate in trei exemplare, acestea fiind trimise ambasadorului S.U.A. in Cuba, Spruille Braden, secretarului Joyce si F.B.I.-ului; in o serie de note ale ambasadorului din Cuba trimise F.B.I., acesta aprecia “modul de abordare a lui Hemingway in rapoartele sale, declarand ca doreste sa-l incurajeze in demersurile sale”.

Dupa doua luni de activitate, relevanta informatiilor si devotamentul lui Hemingway fata de agentie sunt puse sub semnul intrebarii. Acest fapt este semnalat de reprezentantul legal al F.B.I. la Ambasada S.U.A. din Cuba, R.G. Leddy, care prezinta o serie de informatii din care reiese faptul ca scriitorul isi depasise atributiile. Concret, acesta incearca sa obtina informatii cu privire la o serie de lideri militari si politici cubanezi banuiti de acte de coruptie si are legaturi cu refugiatii spanioli din Cuba (banuiti de legaturi comuniste). Rapoartele lui R.G. Leddy atrag atentia si asupra lui Gustavo Duran; Duran,un fost cetatean spaniol, cunoscut in Madrid ca un sustinator fervent al Partidului Comunist, la acea data cetatean american, prieten al lui Hemingway din perioada Razboiului Civil Spaniol, devine angajat al Ambasadei si colaborator al scriitorului in perioada in care acesta incepe sa lucreze pentru F.B.I.. Se pare ca Gustavo Duran, fost functionar al Ministerului Afacerilor Externe al S.U.A., angajat ulterior la ambasada, nu a intrerupt legaturile cu republicanii spanioli, continuand sa colaboreze cu acestia si in Cuba. Scriitorul a afirmat despre Duran ca este “un agent si un militar genial, precum Napoleon, care apare doar odata la o suta de ani”. Aceste informatii determina F.B.I. sa ia in considerare varianta intreruperii colaborarii cu Ernest Hemingway. Mai mult, atat informatiile furnizate de Duran cat si cele furnizate de Hemingway, fie nu prezentau informatii valoroase, fie erau mult prea vagi si se bazau pe surse neverificate sau de neincredere. Pe 1 aprilie 1943 F.B.I. hotareste sa intrerupa colaborarea cu Hemingway, in baza informatiilor furnizate de R.G. Leddy, dar mai ales din cauza unor scandaluri in care a fost implicat. In acelasi an, un articol aparut in ziarul comunist “Hoy”, de la Havana, intitulat “Ultima pozitie a tradatorului Hemingway”, il ataca pe acesta referidndu-se la mai multe chestiuni: Hemingway era numit un “turist al razboiului”, care a fost un prost observator al Razboiului Civil din Spania; intreaga sa opera a fost criticata, fiind considerata lipsita de valoare; era acuzat ca a tradat comunistii si ca va avea soarta oricarui tradator; era acuzat de legaturi cu nazistii si ideile propagandiste ale doctorului Goebbels.

Principalul motiv pentru care F.B.I. a luat aceasta hotarare a fost insa altul: doua rapoarte ale lui Hemingway, considerate de acesta drept informatii sigure, ce ulterior s-au dovedit eronate. Primul raport sustinea ca generalul Manuel Benitez, seful Politiei Nationale din Cuba, organiza antrenamente ale fortelor conduse de el in care era utilizat armament de razboi. Toate acestea aveau ca scop preluarea puterii in Cuba de catre generalul Benitez, in momentul in care presedintele Batista va pleca pentru o vizita oficiala la Washington. Reprezentantii legali ai F.B.I. la Ambasada S.U.A. impreuna cu agentii F.B.I. care colaborau cu politia cubaneza au verificat aceste informatii, toate dovedindu-se a fi false (generalul Benitez nu avea asemenea intentii, iar politia desfasura asemenea antrenamente de patru ani, fiind parte integranta din armata cubaneza). In cel de-al doilea raport, Hemingway sustinea faptul ca pe 9 decembrie 1942 ar fi fost martorul unei intalniri intre un submarin si un vapor spaniol, Marques de Comillas, intalnire ce a avut loc in largul coastelor cubaneze. Dupa ce membrii echipajului, pasagerii de pe vapor si o serie de alti martori au fost interogati de agentii F.B.I., s-a dovedit faptul ca aceasta intalnire nu a avut loc. Pe baza informatiilor prezentate mai sus, F.B.I. a decis sa incheie orice legatura si colaborare cu Ernest Hemingway, calificandu-l drept un “falsificator ce nu mai merita a fi acoperit”, iar activitatea sa fiind una Inesatisfacatoare”. Hemingway ramane totusi in atentia F.B.I. deoarece, potrivit unui raport, acesta urma sa scrie o carte care se bazeaza pe experienta acestuia ca infor­mator; el ar fi declarat ca in carte vor aparea toate persoanele pe care le-a cunoscut in acea perioada, inclusiv ambasadorul Spruille Braden.
Ioan TUDOR / ZIUA