September 8th, 2010 
VR 
Veniti azi la ora 15.oo sa aparati statuia lui Mihai Viteazu de hulpavii din Primarie
Posts Tagged ‘statuile de la Universitate’
Primaria Generala a Capitalei chemata in Judecata pentru atacarea statuilor de la Universitate. Civic Media cere sistarea lucrarilor si intrarea in legalitate a Primariei, conform avertismentului Uniunii Arhitectilor din Romania. DOC
Tribunalul Bucureşti
Secţia a-IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal
DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul TOCIU MIHAI, domiciliat în Bucureşti, str. Cernişoara nr. 29-39, bloc 61, apt. 114, sector 6, formulează prezenta:
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ – Termen 21 Septembrie 2010
Împotriva Primariei Generale a Capitalei, Consiliul General al Capitalei, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 291-293, sector 6, cod poştal 060042
Prin care vă solicităm să dispuneţi: suspendarea imediată a executării autorizaţiilor (sau avizelor) emise de Primăria Generală a Capitalei şi de Consiliul General al Capitalei, care permit desfăşurarea oricăror lucrari de mutare a statuilor reprezentand pe Mihai Viteazu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret din Piaţa Universităţii, până la momentul în care Primăria şi Consiliul General dovedesc îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru desfăşurarea acestor lucrări.
Pentru urmatoarele motive:
În fapt, Primăria şi Consiliul General al Bucureştiului nu au organizat o dezbatere publică pe subiectul mutării celor 4 statui situate in Piaţa Universităţii, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a Legii nr. 52/2003, care stabileşte regulile procedurale MINIMALE pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
De asemenea, faptul că Primăria şi Consiliul General nu au făcut public termenul limită la care statuile vor fi reamplasate la locurile iniţiale, dovedeşte lipsa unui angajament ferm faţă de cetăţeni cu privire la restabilirea situaţiei de normalitate.
Mentionez că orice intervenţie asupra acestor statui trebuie să se facă numai în funcţie de modul în care cetăţenii Bucureştiului interpretează şi valorizează semnificaţia lor şi aceasta se poate face numai în urma unei dezbateri publice, conform prevederilor Legii nr. 52/2003.
Pe fondul cauzei, cererea de chemare în judecată este întemeiată pe următoarele argumente:
Fiecare dintre cele 4 statui amplasate în Piaţa Universităţii reprezintă simboluri ale etapelor construirii Statului Naţional Român.
Statuia lui Mihai Viteazu iese în evidenţă deoarece:
-este prima statuie ridicată unui erou naţional român
-încă de la ridicarea sa, statuia a fost interpretată drept o manifestare de independenţă a României, şi s-a inaugurat împotriva voinţei Turciei şi Austroungariei, în anul 1874
-la soclul său au fost depuse primele două tunuri cucerite la Grivita în 1877, ca dovadă a valorii de simbol a statuii
-de-a lungul istoriei sale, statuia a fost vandalizată de două ori: prima dată, în timpul ocupaţiei turceşti din 1916-18, prin demontarea tunurilor şi ducerea lor la Constantinopol, acţiune cu valoare exclusiv simbolică
-a doua vandalizare s-a produs în 2009, prin folosirea ei, şi a celorlalte 3 statui, ca suport fizic pentru o acţiune protestatară ilegală, organizată de redacţia revistei Academia Caţavencu – din nou, acţiune cu valoare exclusiv simbolică.
Celelalte statui îi reprezintă pe trei dintre cele mai marcante personalităţi ale culturii române, şi anume pe întemeietorul Academiei Române – Ion Heliade Rădulescu, pe întemeietorul învăţământului românesc – Gheorghe Lazăr şi pe modernizatorul învăţământului românesc – Spiru Haret. În mod similar, prezenţa acestor statui în ACEL SPAŢIU, perceput ca centru al României, are valoare de simbol, şi anume de apreciere a importanţei culturii şi educaţiei în edificarea Statului Naţional Român.
Aduc în sprijinul solicitării mele şi opinia exprimată de Uniunea Arhitecţilor din România, înregistrată la Consiliul General al Municipiului Bucureşti sub nr. 2780 din 14.07.2010, anexată în copie.
Pentru toate aceste argumente, pe fondul cauzei vă rugăm să admiteţi actiunea ca întemeiată şi să dispuneţi suspendarea imediată a executării autorizaţiilor (sau avizelor) emise de Primăria Generală a Capitalei şi de Consiliul General al Capitalei, care permit desfăşurarea oricăror lucrări de mutare a statuilor reprezentand pe Mihai Viteazu, Ion Heliade Rădulescu, Spiru Haret şi Gheorghe Lazăr din Piaţa Universităţii, până la momentul în care Primăria şi Consiliul General dovedesc îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru începerea şi desfăşurarea acestor lucrări.
În drept, ne întemeiem pe dispoziţiile Legii nr. 52/2003, Legii 554/2004, Codului Civil, Codului de Procedură Civilă.
Probe: înscrisuri, interrogatoriul pârâtului, martori.
În conf. cu art. 13 din L 52/2003, plângerea se judecă în procedură de urgenţă şi este scutită de taxa de timbru.
DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI, SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Civic Media sustine pozitia Uniunii Arhitectilor din Romania privind ilegalitatea mutarii statuilor de la Universitate. Oprescu este un primar penal. DOCUMENT
Despre ultima batalie a lui Mihai Viteazul. Lupta cu macaralele Apolodor si sacii cu 15 milioane de euroi
Francisc Vaida: “…istoria nu a consemnat batalia de la Universitate … dar in anno domini 2010 Mihai Viteazul a pierdut batalia cu parcarea subterana si cu macaralele de la APOLODOR, societate de constructii.
…nu l-au aparat nici cavalerii, nici arcasii si nici birocratia lui OPRESCU si KELEMEN… as zice ca mai degraba l-au tradat pentru niscai pungi cu euroi…!
asa se scrie istoria… pe Mihai Viteazu o sa-l mute cu cal si statuie unde-or vrea miseii…..
Sursa: Despre… lumea mea
De celalata parte, Apolodor, constructorul parcarii de 15 milioane de euro, da urmatoarele asigurari:
Duminica, 5.09.2010, dimineata, a fost mutata prima statuie din Piata Universitatii, cea a lui Ion Heliade Radulescu, in Parcul Izvor. Statuia va fi readusa in locul initial dupa terminarea lucrarilor la parcarea subterana din Piata Universitatii, obligatie asumata de Apolodor prin contractul de lucrari:
“Obiectul acestui Contract il reprezinta executarea Serviciilor de catre Prestator, in conformitate cu instructiunile date din cand in cand de Municipiul Bucuresti Prestatorului conform Procesului verbal cu scopul de a atinge Obiectivele in deplina conformitate cu Legea Aplicabila.
«Obiective» inseamna relocarea statuilor in Parcul Izvor sau in orice alta locatie la instructiunile Municipiului Bucuresti si reasezarea lor in spatiul initial din Piata Universitatii la terminarea lucrarilor de constructii pentru Proiect.”
Sursa: Compania Apolodor
Lobotomizarea opiniei publice. Statuile de la Universitate au fost trimise pe autostrada suspendata a lui Oprescu
Ne vom intoarce intr-o zi…
Duminica, de cu noapte pana dis de dimineata, bagat intr-o colivie uriasa de fier, a fost eliminat din fata Universitatii, dupa aproape 130 de ani, monumentul lui Ion Heliade Radulescu, unul dintre fondatorii Academiei Romane si primul presedinte al ei. Statuia a fost amplasata sub domnia lui Carol I, în 1881, fiind realizata în marmură de Carrara de sculptorul italian Ettore Ferrari. Pretextul inlaturarii acesteia – si, in curand, si a statuilor ce ii reprezinta pe Mihai Viteazul, realizata de Carrier Belleuse (maestru al lui Rodin), Gheorghe Lazar, a sculptorului Ion Georgescu si Spiru Haret, a lui Ion Jalea – este o parcare subterana de 300 de locuri. In contextul in care parcarea de la Teatrul National, cea de sub Piata Universitatii sau cea de la Piata Unirii sunt, in cea mai mare masura, aproape goale. Ni se promite ca statuile vor fi aduse inapoi, dupa doi ani. Promisiunea vine insa de la cel care ne asigura cand a fost ales primar ca nu este “un Pinocchio” si nu va candida la presedintie – pentru a uita rapid cand i-au cerut-o “baietii destepti” – sau care ametea in campanie “pulimea” (expresia ii apartine) cu… autostrazi suspendate.
Proiectul parcarii care va da peste cap epicentrul Capitalei vreo doi ani de zile nu a fost facut public, iar in zona in care au inceput deja sapaturile, fara arheolog, se afla inainte de a fi amplasata statuia lui Mihai Viteazul, in 1874, altarul Manastirii “Sf. Sava”. Ieri, un muncitor se urina fara jena chiar pe ramasitele unor coloane dezgropate la baza monumentului lui Mihai Viteazul. Din pacate, securea din mana lui Mihai Viteazul nu a vrut sa se clinteasca pentru o asemenea molusca bipeda din echipa demolatorilor Primariei. Pentru a sfida complet legalitatea, interventia in forta asupra monumentelor istorice incarcate de simbolistica nationala a inceput fara nici un fel de autorizatie. A trebuit sa le ceara socoteala capilor operatiunii neobositul Remus Cernea, care, prin apelul la Politie, a obligat compania de demolari Apolodor sa scoata in miez de noapte o autorizatie, dispusa apoi pe un panou, conform legii.
Opinia publica contrariata sau revoltata de situatia de la Universitate a constat, pe langa Remus Cernea, in vocile unor tineri care i-au huiduit din mers pe sefii de santier ai lui Radu Ouatu, si, in afara de alti cativa trecatori zgribuliti, in muzeografa Emilia Enache, cercetatorul si fotograful Cibinus – Serban Bonciocat, de la Igloo Media si subsemnatul, de la Civic Media, reuniti intamplator, la 6 dimineata, pentru a consemna evenimentul grotesc. (Culmea, ultimii doi am urmat cursurile Liceului de Arta Tonitza si ne-am regasit, alaturi de aceeasi muzeografa, in zilele lui decembrie ’89, aparand valorile nationale de la Muzeul Aman si Muzeul National de Arta al Romaniei). “Societatea civila” care altfel face caz pentru cel mai mic chitic de Delta ramas fara codita, eventual prins, batut si apoi exterminat de Basescu, nu a considerat necesar sa se trezeasca pentru mutilarea, poate iremediabila, a istoriei Bucurestiului. Iar presa, dupa cum se vede din lipsa ei de reactie, e la fel de suspendata ca si autostrazile lui Oprescu. Mecanismele de auto-aparare ale populatiei sunt, asadar, anihilate.
Mutarea statuilor de la Universitate, fara nici o garantie viabila de reintoarcere in centrul orasului, urmeaza experimentului reusit al eliminarii Lupoaicei, darul Romei de la 1906, din Piata Romana (Ro-ma-na), la fel de ilegal, fara consultarea si acordul cetatenilor Capitalei, dupa cum stipuleaza legea. Nici un reprezentat al Primariei, arhitect sef, consilier pe probleme de cultura si arta sau, cum ar fi fost normal, insusi Primarul General, nu a explicat care este motivatia mutarii Lupoaicei cu Romulus si Remus dintr-un spatiu central intr-unul marginal, in fata unui magazin ruinat, cu geamuri sparte, in capatul unei pietonale strambe si neterminate de 20 de ani si privind inciudata, fara nici o noima, la traficul dintre Unirii si Universitate.
La momentul unei alte agresiuni scoasa din tiparele KGB si indreptata asupra simbolurilor sacre reprezentate de monumentele de la Universitate, Societatea Academica pentru Adevar Istoric avertiza ca este vorba de un procedeu folosit în toate epocile de către cei ce vor să desfigureze spiritual un popor, prin desfigurarea memoriei simbolice a generaţiile tinere. “În antichitatea grecească lupta pentru supremaţie între cetăţi s-a derulat ca un război al statuilor. În Roma antică la fel. Noutatea acestui război contra statuilor ţine de utilizarea oficialilor, adică a statului care este întors astfel împotriva lui însuşi. Faptul că soldaţii sovietici sosiţi în Basarabia şi-au făcut ţintă din crucifixe arată că deja apăruse un curent nou în războiul contra spiritului, înscriind o fază nouă în lungul război anticristic. Bizanţul isaurienilor ne-a dezvăluit în toată cruzimea bestiei războiul contra sfinţilor din icoane. Iată că democraţia românească a magnaţilor de tâlhărie, care şi-au făcut averile prin acţiuni de pradă contra propriei economii, adaugă o filă nouă, aceea a energumenilor trimişi pe scenă de către magnaţii jafului să desfigureze simbolic memoria oraşelor, într-un război contra statuilor care se adaugă războiului contra unicului poem apofatic popular al sud-estului european, Mioriţa, şi deopotrivă războiului contra lui Eminescu etc.”
Aranjate bine, strajuind un rondou din Parcul Izvor, intr-o latura a Casei Poporului, noile spatii alese pentru cele patru statui tradeaza intentia definitivatului. Cine ar putea garanta ca, peste doi ani, primarul-Pinocchio nu va invoca faptul ca un planseu de parcare nu poate sustine 105 tone, cat are monumentul lui Ion Heliade Radulescu, inmultit cu patru? Si-apoi, in parc nici nu exista poluare, ca sa mai vina derbedeii de la Catavencu cu ministrul-pleasca sa le tranteasca niste masti de gaze roz din garderoba lui Patapievici…
Statuia lui Ion Heliade Radulescu a fost depozitata ieri, incatusata, in Parcul Izvor, alaturi de alte trei gropi comune, pregatite de cioclii simbolurilor nationale pentru ingroparea, in afara centrului Capitalei, a lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazar si Spiru Haret. Odata cu ei se ingroapa curajul unui popor, cultura si educatia noilor generatii, aproape lobotomizate dupa 20 de ani de agresiune continua a unor ocupanti perfizi, care nu mai actioneza fatis, cu forta tancurilor, ci folosindu-se chiar de institutiile statului si reprezentantii acestuia.
Depinde de fiecare dintre noi sa nu-i lasam!
Foto: Cristina Nichitus
FOTOGRAFII de la profanarea statuilor de la Universitate. Ion Heliade Radulescu, epigrama de pe statuia sa: “De ce, batrane, de-atat vreme/ Cu mana-ntinsa tu stai si-acum?/ -Cersesc la lume un dram de minte/ Pentru-nteleptii de peste drum”. TEXT: Statul contra statului – pasi spre sfarsitul Romaniei
“- De ce, batrane, de-atat vreme / Cu mana-ntinsa tu stai si-acum?
– Cersesc la lume un dram de minte / Pentru-nteleptii de peste drum”
Epigrama Statuii lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate
Vezi FILMUL EVENIMENTULUI: EXCLUSIV. Ridicarea, plecarea si disparitia statuii lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate. VIDEO. Profanarea Istoriei – sacrilegiul din Piata Universitatii
Voi reveni cu noi amanunte si fotografii. Pana atunci, un text despre o alta profanare asupra statuilor, la fel de valabil si in acest caz:
| STATUL CONTRA STATULUI. Des-figurarea istoriei si culturii nationale – pasi spre sfarsitul Romaniei | |
|
| de Civic Media |
|
| Nov 01, 2009 at 04:50 AM | |
|
Posted in Colimatorul, Documentare, Top News 
Tags: Ion Heliade Radulescu, Mihai Viteazul, statuile de la Universitate 
3 Comments »EXCLUSIV. Ridicarea, plecarea si disparitia statuii lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate. VIDEO. Profanarea Istoriei – sacrilegiul din Piata Universitatii
Ridicarea statuii lui Heliade Radulescu de la Universitate 2
Incarcat de VictoRoncea. – Watch the latest news videos.
Ridicarea lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate 1
Incarcat de VictoRoncea. – Watch the latest news videos.
Emilia Enache, muzeograf: Profanarea Istoriei – sacrilegiul din Piata Universitatii
Agresiunea asupra monumentelor de patrimoniu ale Capitalei şi, implicit, asupra istoriei şi memoriei naţionale continuă, de data aceasta, cu ideea aberantă a dislocării statuilor din Piaţa Universităţii. Ele vor fi exilate în Parcul Izvor, pentru a se construi nestingherit pe locul lor o parcare subterană. Ceea ce părea un zvon sau un banc prost despre mutarea preţioaselor statui din Piaţa Universităţii devine sub ochii noştri o realitate cutremurătoare.
În ciuda protestelor unor specialişti care au trăit experienţa tristă a pierderii unor mari vestigii şi monumente ale Capitalei, dar cu acordul unui funcţionar nedemn din Ministerul Culturii şi cu acceptul tacit al altora, dr. Oprescu îşi suflecă mînecile şi “operează” cu sîrg la temelia celor mai vechi statui dintr-o zonă sensibilă pentru conştiinţa bucureştenilor. Nici un argument nu poate opri zelul edilului Capitalei, deranjat în planurile sale fanteziste de prezenţa unor statui de referinţă pentru cultura şi istoria noastră. Scuza că preţioasele monumente vor fi readuse pe locul lor acuză şi mai mult acest act iresponsabil şi fără precedent de abuz asupra patrimoniului Capitalei. O dată cu inutila parcare subterană preconizată (există deja alte parcări în vecinătate), pentru care sînt sacrificate monumentele, se vor distruge vestigiile aşezămîntului domnesc “Sf. Sava”, construit de Constantin Brâncoveanu. Se ştie că statuia lui Mihai Viteazul a fost ridicată pe locul altarului Mînăstirii “Sf. Sava”, în incinta căreia va funcţiona şcoala, liceul, apoi Academia “Sf. Sava”, creată de marele cărturar Gh. Lazăr. Academia a funcţionat cu mare folos pînă în 1848, dînd şi numele străzii care se păstrează şi astăzi. Peste un deceniu, va fi ridicată clădirea Universităţii, în faţa căreia se vor alinia în timp monumentele, de carate artistice excepţionale, cu valoare de simbol, venerate de generaţii întregi din elita politică şi culturală românească. Aşadar, cea mai veche şi preţioasă statuie, prin puterea ei de simbol, este statuia lui Mihai Viteazul, realizată în bronz de sculptorul francez Carrier Belleuse, artist academic renumit (în atelierul căruia şi-a făcut ucenicia marele sculptor Rodin). Dezvelirea statuii s-a făcut într-o zi de vineri, 8/20 noiembrie 1874, cu mult fast, şi în prezenţa regelui Carol I şi a unei mulţimi entuziaste. Tot aici, în faţa statuii lui Mihai Viteazul, bucureştenii reveneau ca în faţa unui altar în vremurile istorice de cumpănă sau în clipele de sărbătoare naţională. Acestei statui de referinţă i s-a adăugat, în 1881, monumentul lui Ion Heliade Rădulescu, realizat în marmură de Carrara de sculptorul italian Ettore Ferrari. Au urmat monumentul lui Gh. Lazăr, realizat în 1885 de Ion Georgescu, şi statuia lui Spiru Hareţ, realizată de Ion Jalea şi inaugurată în 1935, cu prilejul primei ediţii a Lunii Bucureştilor.
Iată că, după mai bine de 100 de ani, aceste monumente care au făcut fala oraşului, alcătuind centrul lui spiritual, sînt smulse brutal din lăcaşul lor trainic şi trimise spre cele patru gropi excavate în Parcul Izvor, care-şi aşteaptă victimele. Faptul este fără precedent şi lezează nu doar integritatea statuilor care, odată strămutate, nu vor mai arăta exact cum au fost, dar şi sentimentele de onoare şi mîndrie ale unei naţiuni pentru valorile ei puse în pericol. Nimeni, nicăieri în lume nu ar accepta profanarea unor simboluri de patrimoniu, intrate definitiv în conştiinţa naţională. Oare această samavolnicie nu poate fi stopată? Chiar nu-i opreşte nimeni?
EMILIA ENACHE, muzeograf, alaturi de care am aparat valorile din Muzeul Aman si Muzeul National de Arta al Romaniei in zilele lui decembrie 1989
EDITORIAL Corneliu Vlad. Brand de tara: Neamul nevoii. FOTO INFO: Antiromanii de la Catavencu care l-au profanat pe Mihai Viteazul se tin de labuta cu homosexualii din Lille care au batjocorit statuia Ioanei d’Arc
Un comic al ecranului (mic) francez isi bate joc de romani, ca neam, asimilandu-i cu o natie care devine tot mai mult una europeana. Este ca si cum saltimbanci mediocri de pe la televiziunile “nationale” de la Bucuresti (avem si noi de-alde astia, nu doar francezii) i-ar prezenta pe Urmasii lui Voltaire, Hugo si De Gaulle (doar) sub chipul unor magrebieni ori sud-saharieni, si ei, de altfel, cetateni francezi. Ne place, ne-ar placea sa credem ca asemenea glume inepte si ofensatoare nu sunt ce-i trebuie “Frantei profunde”. Care, dupa cum se vede, are nevoie, ea insasi, a se lamuri asupra propriei identitati nationale. Dovada ca un ministru a initiat o dezbatere nationala asupra chestiunii.
Ca dezbaterea e viu controversata si nu si-a prea atins scopul, a recunoscut-o chiar ministrul, dar ea a prilejuit unui sondaj de opinie sa extraga concluzii interesante. Identitatea nationala franceza este realitate pentru 82 la suta din cetatenii tarii, chiar daca asupra ei se exercita presiuni puternice. Identitatea nationala e solicitata intens negativ de, cred francezii, imigratie, pierderea valorilor, diversitatea culturala si etnica, dar si de forte si tendinte politice. Cel putin asa considera cei antrenati in respectivul sondaj de opinie.
Si atunci, ce-i de facut, care sa fie actorii si institutiile care trebuie sa contribuie la valorizarea identitatii nationale? Pentru cetatenii Frantei, salvatorii fiintei lor nationale sunt – sau ar trebui sa fie – in primul rand scoala (80 la suta), apoi familia (61 la suta), istoria (44 la suta), cultura, limba si traditiile (38 la suta). Prin ce se singularizeaza Franta intre natiunile lumii? Oricine in lume va recunoaste aceasta natiune, inainte de orice, prin limba, cultura, libertatea de exprimare, istoria sa.
“Franta profunda” ramane, de cateva secole, aceeasi natiune orgolioasa de identitatea sa nationala si de valorile ei emblematice, pe care le apara cand sunt pangarite. In aceasta primavara, cei din Lille au reactionat cu indignare cand un palc de lesbiene, gay, bi- si trans-sexuali (LGBT- cum li se spune) au infasurat cu fasii de panza roz si lozinci desuchiate de-ale lor statuia Ioanei d’Arc, iar cei din Nisa au procedat la fel de maniosi fata de decizia unui fel de juriu care a premiat o fotografie ce-l infatisa pe un individ cu pantalonii in vine care se stergea la fund cu tricolorul francez (Nota mea, VR: La fel cum au procedat homosexualii de la Catavencu cand l-au batjocorit pe Mihai Viteazul!).
Asadar, cariatidele natiunii: scoala, familia, istoria, cultura, limba. Francezii le apara si prin autoritatile statului, si in strada, cand cineva se atinge de ele. La noi? Sa le luam pe rand.
CURENTUL: ACADEMICIENII APARA STATUILE DE LA UNIVERSITATE. Intarziatii din presa ignora complici profanarea si tac in papusoi de frica mediamafiotilor
Academicienii apără statuile de la Universitate
Scris de George Roncea
“- De ce, batrane, de-atat vreme / Cu mana-ntinsa tu stai si-acum?
– Cersesc la lume un dram de minte / Pentru-nteleptii de peste drum”
Epigrama Statuii lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate
În urma Operaţiunii de De-Mascare, iniţiată de ziarul „Curentul“ şi Civic Media, prin îndepărtarea măştilor groteşti de pe statuile de la Universitate, o serie de oameni de cultură, membri ai Academiei Romåne, istorici, s-au alăturat acestui demers, trimiţånd o scrisoare deschisă Preşedinţiei Romåniei, Guvernului, Prefecturii precum şi Primăriei Capitalei, în care cer elaborarea unei norme legislative care să interzică şi să pedepsească expres astfel de ofense şi „intervenţii“ din sfera mediocrităţii subculturale aduse unor monumente naţionale şi chiar să extindă aceste prevederi pentru toate monumentele istorice de orice fel, clădiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de cårpe cu pretenţie de reclame, în pofida bunului simţ. În acelaşi document, intelectualii solicită îndepărtarea oricăror urme „ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Roşii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodică a monumentelor naţionale imediat după ocuparea oraşelor ţărilor invadate“, apreciind că „mai există romåni şi organizaţii care ştiu să apere onoarea naţională şi şi-au propus acelaşi lucru, indiferent de consecinţe, respingånd invazia prostului gust ignar şi degradarea memoriei naţionale“. Reamintim cititorilor noştri că demersul ziariştilor de a curăţa valoroasele monumente a declanşat riposte violente din partea celor de la „Academia Caţavencu“, cei care au lansat „campania ecologică“, cum le place să numească acest kitsch.
Redăm „Apelul la demnitate“ semnat de academicieni şi mari oameni de cultură din Romånia care susţin că „protejarea memoriei istorice este o prioritate naţională“
„Profanarea şi des-figurarea monumentelor istorice de la Universitate, statuile lui Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr, Spiru Haret şi Mihai Viteazul, piloni ai culturii şi şcolii romåneşti şi edificatori ai statului naţional, survenită chiar la împlinirea a 550 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti, este o nouă detestabilă ofensă la adresa demnităţii naţionale a romånilor, după acţiunea similară petrecută anul trecut, ce a vizat statuia Eroilor Pompieri.
Acoperirea figurilor iluştrilor noştri înaintaşi cu o aşa-zisă mască de gaze roz cu o excrescenţă trompiformă este pe de o parte un gest de prost gust – specific kitsch-ului de cea mai joasă factură – şi pe de altă parte reprezintă o des-figurare simbolică ce atinge limitele obscenităţii.
Sacrilegiul s-a executat în absenţa oricărei minime morale sub pretextul unei îndoielnice campanii «ecologice» de o factură suburbană, cu încălcarea unor elementare reguli de protecţie a patrimoniului cultural. Aşa ceva nu s-ar putea vedea în nicio altă capitală a lumii civilizate, unde intervenţii de acest tip asupra unor monumente istorice cu valoare de simboluri naţionale sunt de neconceput.
În cazul anterior – profanarea statuii Eroilor Pompieri – faţă de care am protestat cu toţii energic, ministrul Culturii de atunci a recunoscut că avizul «a constituit o eroare» şi a afirmat că «pentru evitarea unor situaţii similare, ce pot aduce atingere identităţii noastre naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere modificarea Legii nr. 422/2001 în sensul interzicerii amplasării tuturor reclamelor pe monumentele istorice din România». Ce s-a întâmplat cu această promisiune?
Mai mult, tot atunci, prefectul Capitalei a cerut demontarea imediată a construcţiei care acoperea statuia, înainte «ca legea să intre în vigoare», afirmând răspicat că «acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată în Bucureşti».
Nu putem înţelege cum, de data aceasta, chiar ministrul Culturii, care are între atribuţii protejarea monumentelor istorice, a aprobat o asemenea batjocură a memoriei celor mai de seamă simboluri ale educaţiei şi unirii naţionale, mai ales când aceste monumente sunt clasate de importanţă naţională şi universală, iar Legea Monumentelor prevede că «desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii».
Cerem autorităţilor responsabile elaborarea unei norme legislative care să interzică şi să pedepsească expres astfel de ofense şi «intervenţii» din sfera mediocrităţii subculturale aduse unor monumente naţionale şi chiar să extindă aceste preve-deri pentru toate monumentele istorice de orice fel, clădiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de cârpe cu pretenţie de reclame, în pofida bunului simţ.
Cerem imperios Primarului General al Capitalei, Domnul Sorin Oprescu, să dispună de urgenţă aplicarea legii şi îndepărtarea oricăror urme ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Roşii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodică a monumentelor naţionale imediat după ocuparea oraşelor ţărilor invadate. Apreciem că mai există români şi organizaţii care ştiu să apere onoarea naţională şi şi-au propus acelaşi lucru, indiferent de consecinţe, respingånd invazia prostului gust ignar şi degradarea memoriei naţionale.
Cerem Primului Ministru, Emil Boc, să sancţioneze de urgenţă astfel de initiaţive suburbane acţionånd în sensul respectării demnităţii romåneşti, după cum s-a pronunţat în repetate rånduri şi Preşedintele Traian Băsescu.
Reprezentanţii Statului romån şi ai Guvernul Romåniei au datoria de onoare să contri-buie cu adevărat la redarea demnităţii naţionale romåne şi nu la subminarea oficială a acesteia“.
Semneaza (si lista ramåne deschisa):
Academician Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei Romane, Presedinte de onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie
Academician Alexandru Surdu, presedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romåne
Gabriel Tepelea, membru de Onoare al Academiei Romåne
Academician Stefan Stefanescu
Academician Razvan Theodorescu
Academician Augustin Buzura
Academician Constantin Balaceanu Stolnici
Radu Campeanu, fost detinut politic
Prof Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, fost detinut politic si vice-presedinte al Comisiei Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii
Ing Constantin Ciuceanu, fost detinut politic, fost secretar general al Comisiei pentru Protectia Mediului – Bucuresti
Preot Prof Dr Florin Serbanescu, Consilier Patriarhal, Sectorul Patrimoniu Cultural
Col (r) Mircea Dogaru, istoric, presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate
Prof Univ Dr Ioan Scurtu
Prof Univ Dr Ilie Badescu
Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu
Prof Univ Dr Mihail Diaconescu
Prof Univ Dr Octavian Roske
Prof Univ Dr Nae Georgescu, eminescolog
Prof Constantin Barbu, filosof, eminescolog
Prof Bobi Apavaloaiei, arheolog
Dr Stela Cheptea, arheolog
Prof Univ Petru Ursachi, filolog
Magda Ursachi, scriitor
Dr Corneliu Ciucanu, istoric
Prof Vasile Diaconu, jurist
Pentru transmiterea semnaturilor: [email protected]
Academicienii apără statuile de la Universitate
Curentul – marţi, 29 septembrie 2009
© Curentul
Posted in Uncategorized Tags: academicieni, buscu-raapps, catavencu-kgb, Civic Media, Curentul, Mihai Viteazul, Roncea, statuile de la Universitate, theodor paleologu plesu No Comments »ACADEMICIENI SI PROFESORI pentru Statuile de la Universitate. Apel la demnitate – protejarea memoriei istorice este o prioritate nationala
Apel la demnitate – protejarea memoriei istorice este o prioritate nationala
Catre: Presedintele Romaniei
Guvernul Romaniei
Prefectura Capitalei
Primaria Generala a Capitalei
Profanarea si des-figurarea monumentelor istorice de la Universitate, statuile lui Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Lazar, Spiru Haret si Mihai Viteazul, piloni ai culturii si scolii romanesti si edificatori ai statului national, survenita chiar la implinirea a 550 de ani de la atestarea documentara a orasului Bucuresti, este o noua detestabila ofensa la adresa demnitatii nationale a romanilor, dupa actiunea similara petrecuta anul trecut, ce a vizat statuia Eroilor Pompieri.
Acoperirea figurilor ilustrilor nostri inaintasi cu o asa zisa masca de gaze roz cu o excrescenta trompiforma este pe de o parte un gest de prost gust – specific kitsch-ului de cea mai joasa factura – si pe de alta parte reprezinta o des-figurare simbolica ce atinge limitele obscenitatii. Sacrilegiul s-a executat in absenta oricarei minime morale sub pretextul unei indoielnice campanii “ecologice” de o factura suburbana, cu incalcarea unor elementare reguli de protectie a patrimoniului cultural. Asa ceva nu s-ar putea vedea in nicio alta capitala a lumii civilizate, unde interventii de acest tip asupra unor monumente istorice cu valoare de simboluri nationale sunt de neconceput.
In cazul anterior – profanarea statuii Eroilor Pompieri – fata de care am protestat cu totii energic, Ministrul Culturii de atunci a recunoscut ca avizul “a constituit o eroare” si a afirmat ca “pentru evitarea unor situatii similare, ce pot aduce atingere identitatii noastre nationale, Ministerul Culturii si Cultelor are in vedere modificarea Legii nr. 422/2001 in sensul interzicerii amplasarii tuturor reclamelor pe monumentele istorice din Romania”. Ce s-a intamplat cu aceasta promisiune?
Mai mult, tot atunci, prefectul Capitalei a cerut demontarea imediata a constructiei care acoperea statuia, inainte “ca legea sa intre in vigoare”, afirmand raspicat ca “acest lucru nu se va mai intampla niciodata in Bucuresti”.
Nu putem intelege cum, de data aceasta, chiar Ministrul Culturii, care are intre atributii protejarea monumentelor istorice, a aprobat o asemenea batjocura a memoriei celor mai de seama simboluri ale educatiei si unirii nationale, mai ales cand aceste monumente sunt clasate de importanta nationala si universala iar Legea Monumentelor prevede ca “desfiintarea, distrugerea partiala sau totala, profanarea, precum si degradarea monumentelor istorice sunt interzise si se sanctioneaza conform legii”.
Cerem autoritatilor responsabile elaborarea unei norme legislative care sa interzica si sa pedepseasca expres astfel de ofense si “interventii” din sfera mediocritatii subculturale aduse unor monumente nationale si chiar sa extinda aceste prevederi pentru toate monumentele istorice de orice fel, cladiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de carpe cu pretentie de reclame, in pofida bunului simt.
Cerem imperios Primarului General al Capitalei, Domnul Sorin Oprescu, sa dispuna de urgenta aplicarea legii si indepartarea oricaror urme ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Rosii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodica a monumentele nationale imediat dupa ocuparea oraselor tarilor invadate. Apreciem ca mai exista romani si organizatii care stiu sa apere onoarea nationala si si-au propus acelasi lucru, indiferent de consecinte, respingånd invazia prostului gust ignar si degradarea memoriei nationale.
Cerem Primului Ministru Emil Boc sa sanctioneze de urgenta astfel de initiative suburbane actionand in sensul respectarii demnitatii romånesti, dupa cum s-a pronuntat in repetate rånduri si Presedintele Traian Basescu.
Reprezentantii Statului romån si ai Guvernul Romaniei au datoria de onoare sa contribuie cu adevarat la redarea demnitatii nationale romåne si nu la subminarea oficiala a acesteia.
Semneaza (si lista ramåne deschisa):
Academician Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei Romane, Presedinte de onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie
Academician Alexandru Surdu, presedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romåne
Gabriel Tepelea, membru de Onoare al Academiei Romåne
Academician Stefan Stefanescu
Academician Razvan Theodorescu
Academician Augustin Buzura
Academician Constantin Balaceanu Stolnici
Radu Campeanu, fost detinut politic
Prof Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, fost detinut politic si vice-presedinte al Comisiei Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii
Ing Constantin Ciuceanu, fost detinut politic, fost secretar general al Comisiei pentru Protectia Mediului – Bucuresti
Preot Prof Dr Florin Serbanescu, Consilier Patriarhal, Sectorul Patrimoniu Cultural
Col (r) Mircea Dogaru, istoric, presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate
Prof Univ Dr Ioan Scurtu
Prof Univ Dr Ilie Badescu
Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu
Prof Univ Dr Mihail Diaconescu
Prof Univ Dr Octavian Roske
Prof Univ Dr Nae Georgescu, eminescolog
Prof Constantin Barbu, filosof, eminescolog
Prof Bobi Apavaloaiei, arheolog
Dr Stela Cheptea, arheolog
Prof Univ Petru Ursachi, filolog
Magda Ursachi, scriitor
Dr Corneliu Ciucanu, istoric
Prof Vasile Diaconu, jurist
Pentru transmiterea semnaturilor: [email protected]
28.09.2009
