Posts Tagged ‘timoc’

105 minute cu Traian Basescu. Din Serbia la Berlin. VIDEO

Contul de YouTube al presedintelui Traian Basescu este din nou activ, incarcat cu filmari realizate de cameramanul Sorin Miscoci. Ce a facut presedintele, ieri, la Berlin, cum a decurs discutia despre starea Justitiei si aproape o ora de inregistrare de la vizita din Serbia, din care cea mai mare parte contine discutia directa a presedintelui cu romanii:

Ziaristi Online: Oameni care conteaza. Ziua parintelui Bojan Aleksandrovici – Al Lisăndroaichi. FOTO/ESEU




Continuarea si Video despre romanii din Timoc la Ziaristi Online

BASESCU in Timoc, la romanii din Serbia. Relatare de la fata locului plus VIDEO

George Damian:

Traian Basescu a fost primul presedinte al Romaniei care a trecut pe la romanii din Valea Timocului. A fost sambata 8 august 2009 la Cladovo, unde s-a intalnit la primaria orasului cu liderii romanilor de aici . Problemele discutate au fost aceleasi dintotdeauna: lipsa unui sprijin eficient al statului roman pentru romanii minoritari din afara granitelor tarii. Cum spunea un timocean: “Departamentul este pentru romani, da’ nu romanii pentru departament!” Dupa ce s-a intalnit cu liderii romanilor Basescu a trecut prin piata orasului Cladovo (i-a facut pe sepepistii sarbi sa asude din greu…) dupa care s-a suit pe esplanada din fata casei de cultura a orasului unde a tinut un discurs de 20 de minute. Am pus mai jos inregistrarea cu ultimele minute ale discursului. Mesajul lui Basescu a fost simplu: statul roman doreste sa acorde sprijin romanilor din Serbia, iar autoritatile sarbe nu trebuie sa vada in aceasta actiune o amenintare. Bineinteles, Basescu a fost firitisit de liderii romanilor timoceni si aplaudat de participanti. Care participanti au fost destui, aproape 1.000 de oameni (la sfarsitul inregistrarii dau un tur de piata sa se vada cati oameni au venit – destul de multi cred, mai ales daca avem in vedere numarul mare al politistilor si al civililor care faceau fotografii prin multime…)
Vezi VIDEO la George Damian Blog

TROITA pentru romanii timoceni

Episcopul Daniil de Dacia Felix a participat ieri la slujba de sfintire a unei noi troite ridicate de romanii timoceni langa satul Geanova, informeaza Agerpres. “Trebuie sa veghem asupra fratilor nostri din cele peste 150 de sate romanesti din sudul Dunarii si vaile Moravei si Timocului, pentru a nu-si pierde credinta si identitatea.

De aceea, nu trebuie sa ezitam sa asezam cat mai multe astfel de insemne ale ortodoxiei in acest spatiu in care, timp de 176 de ani, romanii au trait un adevarat cosmar”, a declarat episcopul Daniil. La slujba de sfintire de ieri au participat aproximativ 500 de romani din Valea Timocului, care au avut prilejul sa se intalneasca cu secretarul de stat al Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni, Eugen Tomac. Protopopul Boian Alexandrovici, urmarit de autoritatile sarbe pentru promovarea slujbei in limba romana, a afirmat cu acest prilej ca “Aceasta noua cruce a noastra reprezinta pentru noi, dincolo de simbol, decizia de a ne cinsti inaintasii, mosii si stramosii nostri, care au trait in buna pace cu celelalte popoare venite pe pamanturile lor”. Aceasta este a doua troita ridicata de romanii timoceni, prima fiind sfintita la 27 septembrie 2007, fiind instalata la initiativa prese­dintelui Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, Dusan Parvulovici, in satul sau natal – Samarinovat. G.D. / ZIUA

ROMANII UITATI din Valea Timocului. O ISTORIE PENTRU ROMANII DE LA SUD DE DUNARE


In cursul lunii iunie la craiova va fi editat primul manual de istorie pentru tinerii etnici romani din Valea Timocului (atat din Serbia cat si din Bulgaria). Autorul, cadru didactic la un prestigios liceu din Craiova si-a pus in practica intreaga sa putere de munca pentru a reda cititorilor interesati adevarata istorie a romanilor, sarbilor si bulgarilor din aceasta regiune.
O prioritate a autorului a constituit-o adevarul istoric. Lucrarea intitulata O ISTORIE PENTRU ROMANII DE LA SUD DE DUNARE va fi disponibila atat clasic (pe hartie, color, 300 de pagini, format A4 si in format bilingv romano-bulgar si romano-sarb) cat si electronic, urmand a fi postata pe doua site-uri din Romania care au in preocupari soarta romanilor timoceni (www.romaniuitati.eu si www.valeatimocului.ro).
Manualul va fi distribuit gratuit catre toti cei care vor sa cunoasca adevarul istoric. Pentru comenzi prin posta, cei interesati (din Serbia, Bulgaria si Romania) sunt rugati sa trimita datele lor postale la adresa [email protected] (www.romaniuitati.eu).

Apel disperat din Timoc. Parintele Boian cu buldozerele la poarta Bisericii. BOR cere interventia MAE. Protest la Ambasada Serbiei

O nouă acţiune antiromânească pe Valea Timocului

Patriarhia Română a luat act cu îngrijorare de decizia Primăriei din Negotin, Serbia, de demolare a fundaţiei noii biserici cu hramul Sfântul Niceta de Remesiana de la Malainiţa, ctitorită de Părintele Protopop Boian Alexandrovici, în pofida faptului că fuseseră acordate toate avizele necesare construcţiei. Considerăm că această decizie constituie o nouă provocare a autorităţilor sârbe de pe Valea Timocului, menită să afecteze păstrarea identităţii de neam şi limbă a populaţiei româneşti de pe acele meleaguri.
În acest sens, Patriarhia Română a solicitat sprijinul Ministerului de Externe al României pentru a interveni pe lângă autorităţile în drept şi a nu se da curs respectivei hotărâri a Primăriei din Negotin, respectându-se astfel libertatea de exprimare în limba maternă a credinţei românilor timoceni, în conformitate cu legislaţia europeană.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Comunicat de Presa: Protest la ambasada Serbiei din Bucuresti!
Luand act de ultimatumul de 15 zile dat de autoritatile din Negotin (Serbia), in data de 21 ianuarie a.c., parintelui Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis, pentru daramarea fundatiei celei de a doua biserici romanesti din Valea Timocului, Asociatia Noua Dreapta anunta organizarea unei pichetari de protest in fata Ambasadei Serbiei la Bucuresti (Calea Dorobantilor nr. 34, langa ASE).
Manifestarea este autorizata de Primaria Capitalei si va avea loc luni 2 februarie a.c., intre orele 10:00 – 12:00. Va trimitem totodata in atasament apelul disperat al parintelui Boian Alexandrovici si facem apel la dvs. sa va aplecati asupra situatiei dezastruoase a celor peste 350.000 de romani timoceni supusi de aproape 200 de ani unui intens si agresiv proces de asimilare (limba romana gonita din biserici, interzisa in scoli, cartile sfinte romanesti arse, legaturile cu Romania taiate, circulatia publicatiilor romanesti interzisa).

Buldozere sarbesti la poarta unei biserici romanesti. Ce face Romania? FOTO din Malainita, Valea Timocului

Buldozere sarbesti la poarta unei biserici romanesti
Zilele trecute am primit un apel din partea parintelui Boian Alexandrovici din Valea Timocului, Serbia. Primaria orasului Negotin tocmai ce ii inmanase parintelui Alexandrovici o instiintare care cerea demolarea fundatiilor celei de-a doua biserici ctitorite la Malainita, in termen de 15 zile – din care trei au trecut deja.

Pentru cei care nu stiu: parintele Alexandrovici a construit cu mare greutate, incepand cu anul 2004 singura biserica in care se slujeste in limba romana, in Valea Timocului. De-a lungul anilor, autoritatile sarbe au facut tot posibilul pentru a-l impiedica sa-si duca constructia la bun sfarsit. Initial, au refuzat sa elibereze o autorizatie de constructie, iar cand parintele Boian a ridicat biserica pe pamantul propriu, a fost actionat in justitie. Si in prezent, asupra parintelui Alexandrovici apasa o condamnare la sase luni de inchisoare cu suspendare. Toamna aceasta bise­rica cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil a imbracat haina nou prin sfintirea picturii. Parintele Alexandrovici a inceput inca din martie 2008 sa ridice o a doua biserica – de data aceasta avand toate aprobarile necesare. Astfel ca decizia de daramare a fundatiilor pentru cea de-a doua biserica vine ca un trasnet din senin, fara niciun fel de fundamentare si fara nicio explicatie.
Pe buna dreptate parintele Boian Alexandrovici se intreaba daca mai este loc pentru romani in Serbia, atata vreme cat autoritatile iau masuri contradictorii: in 2008 aproba constructia, iar in 2009 cer daramarea lucrarilor realizate. Pana la urma este o chestiune care tine de statul de drept si de cata incredere se poate avea in auto­ritatile sarbesti. Experientele romanilor de pana acum nu sunt de natura sa incurajeze increderea in viitor. Conditiile care ar trebui respectate pentru minoritatea romana din Serbia sunt stabilite intr-o serie de documente internationale la care Belgradul este parte, documente care subliniaza niste drepturi de bun simt: dreptul la educatie in limba materna, dreptul la viata spirituala in limba materna, dreptul la mass-media in limba materna. Aceleasi principii sunt prezente si in tratatele bilaterale incheiate de Romania cu Serbia – insa stam in drum din cauza unei scame: este nevoie de o reuniune a unei comisii bilaterale pe pro­bleme de minoritati, reuniune care nu are de gand sa se produca prea curand din motive neexplicate pana acum.
Belgradul practica un joc dublu: in provincia Voivodina respecta drepturile romanilor – iar in Valea Timocului nu le respecta. Astfel ca toate monitorizarile internationale au un fel de concluzie printre dinti: vedeti, acolo e bine; in partea cealalta este mai putin bine. Asa ca nimeni nu face nimic. Presedintii Traian Baserscu si Boris Tadici se intalnesc frecvent si se poarta de parca ar fi cei mai buni prieteni – si de fiecare data anunta stran­gerea relatiilor. Intre intalnirile presedintilor, autoritatile locale sarbe ii tin atat de strans in brate pe romanii din Valea Timocului, incat acestia abia apuca sa mai respire. Adu­narea Parlamentara a Consiliului Europei emite rezolutii in care face recomandari – insa de la recomandarile de la Strasbourg pana la primaria din Negotin este cale foarte lunga, si intre timp s-ar putea ca buldozerele sa rada fundatia celei de-a doua biserici romanesti.
Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane a luat totusi pozitie toamna trecuta, sarind in apararea parintelui Boian Alexandrovici, care a fost amenintat in mod inexplicabil cu caterisirea din treapta preotiei de catre mitropolitul sarb Iustin. O caterisire fara sens: parintele Boian Alexandrovici nu tine de Biserica Ortodoxa Sarba, ci de Biserica Ortodoxa Romana. Pana la urma, Biserica Ortodoxa Romana nu are puterea sa rezolve singura problemele romanilor din Valea Timocului – desi un cuvant in duhul blandetii adresat bisericii surori poate ar mai usura din povara parintelui Boian Alexandrovici. Durerea cea mare este ca Romania plateste destui bani – in diverse forme – pentru parlamentari, europarlamentari si diplomati care ar trebui sa-si ia rolul mai in serios.
Buldozere sarbesti la poarta unei biserici romanesti de George DAMIAN


Sursa Foto: timoceanultimoceanul’s photostream

"KGB-istul" PPCD Vlad Cubreacov ofera o lectie de demnitate nationala la APCE in timp ce PDL-istii Romaniei voteaza impotriva romanilor din Timoc

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a adoptat pe 1 octombrie rezolutia finala privind “Situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia”. Situatia romanilor din Timoc a ajuns in atentia Consiliului Europei in 2005, in urma eforturilor facute de deputatul basarabean Vlad Cubreacov, aminteste RGN Press. Rezolutia 1632 (2008) are la baza raportul intocmit de europarlamentarul german Jurgen Herrmann, din partea Grupului Popular European. In continutul acesteia apar controverse starnite de Serbia legate de distinctia dintre romani si vlahi (termenul folosit de sarbi pentru etnicii romani). Astfel, in unele mentiuni apare romani/vlahi, in altele romani si vlahi. Cu toate acestea titlul rezolutiei subliniaza ca este vorba de membri ai minoritatii romanesti. Daca basarabeanul Vlad Cubreacov si neamtul Jurgen Herrmann au luptat pentru Romania, cea mai mare parte a delegatii romanesti, dimpotriva. Astfel, Cornelia Cazacu (PD-L), membra supleanta pentru Radu Berceanu (PD-L), a votat alaturi de parlamentarii Serbiei, impotriva romanilor din Timoc, Cezar Preda (PD-L), a absentat, Mihai Tudose (PSD), a absentat, Relu Fenechiu (PNL), a absent, Ilie Ilascu (Romania Mare), a absentat, dupa cum se arata intr-un comunicat al Fundatiei Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, in care se face apel la PD-L, PSD, PNL si Partidul Romania Mare sa le retraga acestora sprijinul politic. Va dati seama ca asta nu se va intampla nicicand. Mai bine dantuim cu totii, pentru voturile romanilor din Spania.

O lectie de demnitate nationala de la deputatul basarabean Vlad Cubreacov (PPCD):
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
1 octombrie 2008
Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia
Intervenţia domnului Vlad Cubreacov, Republica Moldova, Partidul Popular European :

Domnule Preşedinte, stimaţii mei colegi,

Ca autor al proiectului de Rezoluţie intitulat „Violarea drepturilor omului în cazul minorităţii naţionale române din Serbia” din 17 octombrie 2005 m-am interesat îndeaproape de situaţia acestei minorităţi autohtone care locuieşte în 154 de comune române şi 48 de comune mixte între Dunăre, Timoc şi Morava din Serbia orientală. Subliniez din capul locului că iniţiativa mea se referea strict la minoritatea română din Serbia, după cum rezultă şi din titlul cat se poate de clar al excelentului raport pregătit de dl Jürgen Herrmann.
Membrii acestei minorităţi se autoidentifică invariabil în propria lor limbă cu endonimul Rumâni, iar unii din ei folosesc, doar atunci când vorbesc în sârbă, şi exonimul Vlahi. Vlah înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German. Numele de Vlah şi de Român desemnează aceeaşi realitate etnică. Aceşti termeni sunt sinonimi si nu sunt nicidecum opozabili. Spun aceasta în cunoştinţă de cauză, pentru că limba acestei minorităţi din Serbia este limba mea maternă şi pentru că eu însumi sunt Român, şi, dacă vreţi, dragi colegi sârbi – Vlah.
Nu există în Serbia de răsărit o minoritate română aparte şi o altă minoritate vlahă aparte. Iată de ce raportorul nostru, dl Jürgen Herrmann vorbeşte despre o singură minoritate care este definită prin doi termeni echivalenţi semantic şi uniţi prin bară oblică. Asemenea cazuri de paralelism terminologic sunt multiple în Europa: Unguri/Maghiari, Greci/Elini, Basci/Euskeri, Finlandezi/Suomalaiseţi, Armeni/Hay, Georgieni/Gruzini, Albanezi/Şkiptari, Olandezi/Dutch, Evrei/Yehudim etc.
Această confuzie terminologica artificială a fost introdusă din exteriorul comunităţi române de către autorităţile Serbiei după al doilea Război mondial. Până atunci autorităţile sârbe au vorbit întotdeauna doar de Români. Scopul acestei opoziţii artificiale dintre termenii Român si Vlah este dezbinarea minorităţii române din Serbia de răsărit şi împiedicarea unei parţi a acestei minorităţi de a se bucura de beneficiile articolului 3 al Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.
Ce îi lipseşte minorităţii române din Serbia de răsărit pentru a fi şi a se simţi o minoritate europeană respectată şi protejată?
Această minoritate, de altfel majoritară în Serbia de răsărit are nevoie de grădiniţe şi scoli cu învăţământ în limba maternă, de dreptul de a se organiza liber bisericeşte şi de dreptul de a avea slujba în limba sa maternă, de presă scrisă şi audiovizuală în limba sa maternă, de sprijin financiar din partea statului pentru asociaţiile sale culturale, de relaţii libere cu Statul înrudit. Este vorba de drepturi elementare care astăzi nu îi sunt nici garantate şi nici asigurate.
Am arătat şi cu alte ocazii, în acest emiciclu, că preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de răsărit sunt supuşi persecuţiilor. A se vedea cazul preotului Bojan Aleksandrovic din Mălainiţa, comuna Negotin, iar Episcopia Dacia Felix, precum şi protopopiatul Dacia Ripensis subordonate Patriarhiei Române nu sunt recunoscute oficial de autorităţile sârbe, ceea ce contravine valorilor şi normelor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţei CEDO. Comisia de la Veneţia a calificat Legea sârbă despre cultele religioase drept discriminatorie în raport cu minorităţile locale.
Stimaţi colegi, sper că Adunarea noastră va urma direcţia înţeleaptă trasată de dl Herrmann în chestiunea termenilor de identificare a minorităţii române din Serbia şi va evita orice abordare speculativă sau formală. (Aplauze)
L’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe
1 octobre 2008
La situation des minorités nationales en Voïvodine et de la minorité ethnique roumaine en Serbie
M. CUBREACOV (Moldova). –

Monsieur le président, mes chers collègues,

En tant qu’auteur du projet de résolution intitulé Violation des droits de l’homme de la minorité nationale roumaine en Serbie, du 17 octobre 2005, je me suis penché sur la situation de cette minorité autochtone habitant 154 communes roumaines et 48 communes mixtes entre le Danube, le Timoc et la Morava, en Serbie orientale. J’indique d’emblée que mon initiative ne concerne que la minorité roumaine de Serbie, conformément à l’intitulé très clair de l’excellent rapport de par M. Jürgen Herrmann.
Les membres de cette minorité s’identifient eux-mêmes invariablement dans leur propre langue par l’endonyme «Roumains». Certains d’entre eux utilisent également, seulement lorsqu’ils parlent serbe, l’exonyme «Valaques». Les noms Valaque signifie Roumain, exactement comme Deutsch, Tedesco, Nemet, German signifient Allemand. Les noms Valaque et Roumain désignent la même réalité ethnique. Ces termes sont des synonymes et ne sont aucunement opposables. Je le dis en connaissance de cause, parce que la langue de cette minorité de Serbie, c’est ma langue maternelle et parce je suis moi-même Roumain, et, si vous voulez, chers collègues serbes, Valaque.
En Serbie orientale, il n’existe pas de minorité roumaine à part et une autre minorité valaque à part. Voilà pourquoi notre rapporteur, M. Jürgen Herrmann parle d’une seule minorité qui est définie par deux termes sémantiquement équivalents et unis par une barre oblique. De pareils cas de parallélismes terminologiques sont multiples en Europe : Hongrois/Magyars, Grecs/Hellènes, Basques/Euskeriens, Finlandais/Suomalaisets, Arméniens/Hays, Géorgiens/Grouzines, Albanais/Skiptaires, Hollandais/Dutch, Juifs/Yehudim, etc.
Cette confusion artificielle de termes fut introduite de l’extérieur de la communauté roumaine par les autorités serbes après la Seconde Guerre mondiale. Auparavant, les autorités serbes ne parlaient que des Roumains. Le but de cette opposition artificielle entre les termes Roumain et Valaque, est de scinder la communauté roumaine en Serbie orientale et d’empêcher une partie de cette minorité de jouir des bénéfices de l’article 3 de la convention-cadre sur la protection des minorités nationales.
Que manque-t-il à la minorité roumaine de Serbie orientale pour être et se sentir une minorité européenne respectée et protégée ?
Cette minorité, qui est par ailleurs majoritaire en Serbie orientale, a besoin de jardins d’enfants et d’écoles où l’enseignement soit dispensé dans leur langue maternelle, du droit de s’organiser librement dans ses rapports avec l’Église et de droit de chanter les cantiques dans sa langue maternelle, d’une presse écrite et audiovisuelle dans sa langue maternelle, d’un soutien financier de l’État pour les associations culturelles, de relations libres avec l’État-parent. Il s’agit de droits élémentaires qui, aujourd’hui, ne lui sont ni garantis ni assurés.
J’ai déjà au l’occasion d’indiquer, dans cet hémicycle, que les prêtres et les croyants de l’Église orthodoxe roumaine de Serbie orientale sont soumis à des persécutions. C’est le cas du prêtre Bojan Aleksandrovic de Malainita, de la commune de Negotin, lorsque le diocèse de Dacia Felix et le décanat de Dacia Ripensis, rattachés à la Patriarchie de Bucarest, ne furent pas reconnus officiellement par les autorités serbes, contrairement aux normes fixées par la Convention européenne des droits de l’homme et à la jurisprudence de la CEDH. La Commission de Venise a considéré la loi serbe relative aux cultes religieux comme discriminatoire à l’égard des minorités locales.
Chers collègues, je souhaite vivement que notre Assemblée suive la sage direction indiquée par M. Herrmann en ce qui concerne les termes d’identification de la minorité roumaine en Serbie et évitera toute approche spéculative ou formaliste. (Applaudissements)
Discursul lui Iurie Rosca la aniversare a 20 de ani de la fondarea Frontului Popular-PPCD

Cornelia Cazacu, trimisul lui Berceanu la APCE a votat impotriva romanilor din Timoc. Nu-i de mirare: e din PDL. Pentru mesaje: 0744-622-006

Berceanu a fost si unul dintre sustinatorii “pro-activi” ai transferarii averii Fundatiei Gojdu catre Ungaria

Cornelia Cazacu, cunoscuta pentru contractele de asfaltare a Bucurestilor, a votat in APCE ca romanii din Serbia de est sa se numeasca vlahi * Votul senatoarei PD-L de partea Belgradului a fost decisiv * Daca vreti sa-i transmiteti vreun mesaj, o puteti suna la tel: 0744-622-006 sau la 0726-300-420
Sarbii au reusit sa isi impuna punctul de vedere la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei cu ajutorul unui parlamentar roman – Cornelia Cazacu (foto). Democrat – liberala, care este membru supleant in locul lui Radu Berceanu, a votat in favoarea aparitiei minoritatii vlahe.
Miercuri, pe 1 octombrie 2008, APCE a luat in dezbatere raportul parlamentarului german Jurgen Herrmann despre situatia minoritatii romane din Serbia – iar parlamentarii sarbi, condusi de Milos Aligrudici au depus mai multe amendamente. Unul dintre acestea, amendamentul 17, cerea inlocuirea sintagmei “vlahi/romani” cu expresia “minoritatile romana si vlaha” – consfintind astfel aparitia unei noi minoritati pe harta Europei. Parlamentarul PRM Ilie Ilascu a preferat sa nu voteze, iar Cornelia Cazacu a votat in favoarea sarbilor. Senatoarea PD-L, cunoscuta pentru contractul de asfaltare de 21 de milioane euro castigat de mama sa in 2006 de la Primaria Capitalei, nu a putut fi contactata pentru a oferi explicatii asupra votului ei. Amendamentul sarb a trecut cu 21 de voturi, 19 impotriva si 2 abtineri. Delegatia Romaniei la APCE are 10 membri – insa in sala s-au aflat doar patru. Daca s-ar fi aflat toti parlamentarii romani la vot, amendamentul sarb ar fi fost respins. La fel s-ar fi intamplat si in cazul in care Cornelia Cazacu nu ar fi votat pentru sarbi – atunci s-ar fi ajuns la egalitate de voturi si amendamentul sarb ar fi fost respins. Votul Corneliei Cazacu in favoarea aparitiei minoritatii “vlahe” ramane deocamdata fara explicatie.
Votul care-i inventeaza pe “vlahi”
Continuarea la

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a adoptat miercuri Rezolutia 1632 (2008) privind „Situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia”, insotita de Recomandarea 1845 (2008). A fost un vot istoric, in care autoritatilor sarbe li se recomanda o serie de masuri privind respectarea drepturilor fundamentale ale minoritatii romane din Serbia, si in special ale celei din Timoc. Sarbii au incercat pe toate caile sa faca la Strasbourg din vlahii din Timoc un popor diferit din cel roman.
FNRP cere retragerea sprijinului parlamentar celor care au tradat pe romanii din Timoc
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
«Ca urmare a faptului ca cinci dintre reprezentantii Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei au absentat sau au votat impotriva intereselor romanesti, la sedinta din 1 octombrie 2008, contribuind la adoptarea intr-o forma confuza a continutului Rezolutiei 1632 privind „Situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia”, si Recomandarii 1845, documente de importanta cruciala pentru viitorul a 300.000 de romani din Timoc, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni face apel la PD-L, PSD, PNL si Partidul Romania Mare sa retraga sprijinul politic parlamentarilor :Cornelia Cazacu (PD-L) care a votat alaturi de parlamentarii Serbiei, impotriva romanilor din Timoc, Cezar Preda(PD-L), absent, Mihai Tudose (PSD), absent, Relu Fenechiu (PNL), absent, Ilie Ilascu(Romania Mare), absent », se arata intr-un comunicat facut public de catre FNRP.
Citeşte mai departe…
Vezi si

Biserici romanesti de pretutindeni intr-un album de exceptie

“O imagine face cat o mie de cuvinte” spune o veche zicala, iar albumul fotografic “Romanii din jurul Romaniei in imagini” facut la Chisinau de Vasile Soimaru confirma din plin proverbul de mai sus. Realizat in urma calatoriilor autorului in aproape toate comunitatile in care traiesc romani pe o perioada de cinci ani, albumul amintit contine o selectie din cele o mie de filme fotografice folosite si alte cateva mii de cadre in format electronic.

Vasile Soimaru a tinut sa atinga extremitatile Romaniei Mari: “Polul Nord” din Bucovina, “Polul Sud” al Cadrilaterului, extremitatea vestica de la Beba Veche si cea estica de la limanul Nistrului de la Bugaz. Autorul isi marturiseste astfel intentiile: “Nu mi-am propus scopul de a uni intre copertele acestei carti pe , acest termen fiind mai larg, incluzand diasporele romanesti de pe multe meridiane si paralele ale Terrei. Obiectul preocuparilor mele l-au constituit aproape exclusiv locurile de trai sedentar al romanilor, in diferite perioade ale istoriei si nicidecum romanii imprastiati de soarta in lumea larga, mai ales in perioada actuala”.
Mai trebuie spus ca acest album a fost realizat la Chisinau fara sprijin de la Bucuresti – un cadou al romanilor basarabeni pentru toti ceilalti romani, dupa cum spune autorul. Aceasta intreprindere a lui Vasile Soimaru reediteaza intr-o oarecare masura drumul lui Anton Golopentia, care in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, insotit de o echipa de cercetatori de la Institutul Central de Statistica din Bucuresti, a reusit sa identifice satele locuite de romani de dincolo de Nistru. Multe din imaginile puse in circulati de Vasile Soimaru sunt cvasi-necunoscute in spatiul cultural de la Bucuresti: sute de biserici si cladiri legate intr-un fel sau altul de romani, multe dintre ele neavand sansa de a fi renovate sau sustinute financiar de cineva.
Continuarea la
ZIUA: Biserici romanesti de pretutindeni

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova