Victor Roncea Blog

Sanatatea cunoscutului scriitor roman Paul Goma este afectata. Din Paris, unde traieste in exil de foarte multa vreme, isi deplange starea de roman uitat de tara natala.
Inca putin si va implini 75 de ani. S-ar intoarce acasa dar nu poate, Romania nu-i confera nici o siguranta ca i se va face dreptate. Si acum, spre “sfarsitul spectacolului”, cum scrie, marturiseste ca tare ar vrea si el “o tara mica, mititica… de doi metri pe unu, la suprafata, de doi in adancime. Dar uite ca nu poate: vegheaza Capcaunul Universal: Rusul”.
Asa se exprima Goma in memoriile care acopera perioada 1 ianuarie – 31 mai 2009 (https://paulgoma.free.fr/).
Razboiul lui Paul Goma cu “Rusul” a inceput de demult, inca din copilaria sa basarabeana. Dar metafora istorica in cazul in speta e inexacta. Nu “Rusul” il impiedica sa-si asigure mormantul romanesc atunci cand fi-va sa fie, ci ex-concetatenii sai romani. Anumiti cetateni romani! Infipti in tortul puterii, de orice culoare ar fi ea. Care nu-i suporta aroganta luptatorului, “megalomania” scriitoriceasca, spiritul justitiar. Si care nu-i recunosc lupta pentru Romania si nu ii ofera, asa cum cere Victor Roncea, cetatenia sa, furata de comunisti. Presedintele Basescu ar trebui sa se aplece asupra acestei probleme si sa-i faca dreptate scriitorului anticomunist basarabean, fara sa-l mai plimbe cu cereri. “La cerere” a fost deposedat de un drept natural? Nu! Pai atunci de ce sa face cerere sa i se dea ce i s-a luat. Nu de-asta avem presedinte, ca sa apere cetatenii romani? Asa ca, dupa cum a scris si ZIUA, ar fi un gest bienemeritat pentru Paul Goma, pentru Romania.
Scrie Goma: “Daca insa, rescurmandu-se cenusa “cazului” meu, o suma de basarabeni si bucovineni vor primi cetatenia romana, atunci voi fi cu adevarat fericit, desi mare scofala nu facusem: pentru a multa oara, “stand-capra”, i-am ajutat pe consangeni sa sara hopul. gardul, santul acesta. Nu-mi facusem decat… meseria eu fiind de profesie “statator-capra”, iar in cazul acesta – deia Domnul sa iasa asa cum vrea si Roncea – nu mai provoc doar obtinerea unui favor: un pasaport, ca in 1977, ci recapatarea unui drept de care ai mei, toate milioanele de oameni abandonati Rusului (si Ucraineanului, s anu fie uitata victima devenita mana-dreapta a stapanului) fusesera furati, fie direct, fie prin parinti, bunici… Si-atunci… De ce-as fi trist?, vorba poetului…”
Mai vorbeste Goma ceva, care intristeaza si zguduie: “sentimentul ca azi este ultima zi a vietii mele”. Nu stie daca va mai apuca sa vada aparute cele doua carti aflate pe drum: “Roman intim” si “Scrisuri”. Si, bineinteles, aceasta ultima carte de memorii. A fost la doctor, plangandu-se ba de una, ba de alta si a capatat ce astepta: “asigurarea ca mor eu chiar maine, poate incolo, pe poimaine, daca vrea Domnul…”
Pana atunci face ce a facut toata viata: scrie si continua sa se certe. Cu toata lumea! Asa i-au proorocit ursitoarle la nastere: sa fie pribeag si sa se certe cu toti!
Si cu autorul acestor randuri s-a razboit indelung. Scrie Goma: “zicand multe lucruri rele despre el si nu toate false, dar continuind a conversa, prin intermediul presei, care intr-o perioada ma tolera, am inteles din ce fel de aluat a fost facut Tesu Solomovici: din unul asemanator aluatului din care si eu am fost facut: al pagubosului…Singura deosebire intre noi: el are doua tari, Israel si Romania, eu – niciuna!”
Incrancenarea cu care se ia in piept cu confratii intru ale scrisului si politicienii care l-au “tradat”, “mintit”, “vandut”, “discreditat”, ieri ca si astazi. Si mereu durerea ca “fostii aristocrati ai Puterii din perioada stalinista au iesit la suprafata dupa 1989”. “Geaba se incearca decomunizarea fara o rememorare exacta a crimelor comunismului” avertizeaza Goma.
Impresioneaza cat de ardenta este curiozitatea scriitorului pentru tot ce se intampla in Romania, lectura presei romanesti e profunda, as spune chiar patetica. Citeaza mult, reproduce uneori articole intregi publicate in ziarele romanesti (ca de pilda articolele lui Victor Roncea, Ioan Grosan, Tesu Solomovici, Luciana Pop, George Damian, Madalin Necsutu, Ioan Tudor, toate din cotidianul ZIUA sau din ZIUA Online).
De departe, permiteti-ne domnule Paul Goma sa va uram “Sanatate”, zicala o stiti: “Sanatate, sanatate, ca-i mai buna decat toate!”.
Tesu SOLOMOVICI