BRUCAN, tartorul KGB al loviturii din decembrie 1989, despre Iliescu, Ceausescu si… Plesu. PLUS: Foto cu Liiceanu la sediul 22 – GDS, grup fondat de Brucan in strada Paris cu Plesu, Ascanio Damian si… Iliescu

December 30th, 2009

Tartorul din Romania al loviturii KGb-GRU din decembrie 1989, Silviu Brucan, a fost intervievat pe 30 decemembrie de jurnalistul Le Monde Marion Goerges. “Are 73 de ani şi trăieşte izolat în biroul său de la ministerul deexterne, cu draperiile trase în permanenţă, ‘din motive de siguranţă,din cauza puştilor cu lunetă'”, scrie jurnalistul francez, in preambulul interviului. Cateva declaratii de-ale KGB-istului sunt de-a dreptul fuliminante, prin caracterul lor mincinos sau ticalos. Le prezint mai jos, extrase din interviu:
● Încă o dată, de ce în guvernul dumneavoastră sunt atât de mulţi comunişti?
●Guvernul nu este înca format definitiv. Când va fi complet, veţi vedeacă este departe de a avea miniştrii care să aparţină cu toţii aceleiaşifamilii. Tocmai l-am numit pe noul ministru al culturii, Andrei Pleşu.El este un anti-comunist declarat.
(Petre Roman, interviu video: “Plesu, care era la Tescani, m-a sunat si mi-a spus: ‘Domnule, trebuie chemat Iliescu!'” – nota mea)
● Consiliul frontului desemnează miniştrii, dar pe el cine l-a desemnat?
●Asta s-a întâmplat spontan, în cadrul unei mişcări revoluţionare atâtde spontane. Noi suntem o organizaţie politică de stânga. Spunorganizaţie politică şi nu partid. Consiliul frontului are acum 39 demembrii, dar va fi lărgit curând la 150 de membrii. Toate judeţeleţării vor fi reprezentate.
● Felul cum a fost judecat şi executat Ceauşescu este grav criticat peste tot în lume. Nu aţi comis o eroare politică?
●Era o chestiune de viaţă şi de moarte. Încă de la început, Iliescu,Mazilu, Roman şi cu mine eram la ministerul apărării şi am rămas acolopână la executarea lui Ceauşescu. Situaţia era critică, dar Ceauşescuşi soţia lui fugiseră cu un elicopter care a aterizat la Târgovişte. Deacolo ar fi trebuit să ia o maşină să ajungă la aerodormul militar dinBoteni, unde îi aştepta un avion pentru a-i duce într-o ţarăNord-Africană.
● Spre Libia?
● Nu se ştie exact, dar esteposibil. Când elicopterul a aterizat, ţăranii şi miliţia locală l-auîncercuit şi au arestat cuplul. Pilotul care îi aştepta a comunicatcelor de la securitate că pasagerii săi nu sosit. În felul acestasecuritatea a aflat ca Ceauşeştii au fost reţinuţi la Târgovişte.Atunci au atacat garnizoana. Când ni s-a comunicat că atacul eraserios, am decis să terminăm foarte repede. Dacă securitatea i-ar fieliberat, România ar fi fost într-o baie de sânge, un război interncumplit. Nu am avut de ales. Nu am fost siguri că armata va putearezista atacurilor.
● Nu aţi supraestimat cumva forţa dusmanilor dumneavoastră? Ar fi fost ei într-adevăr capabili să-l elibereze pe Ceauşescu?
●Nu aveţi idee cine erau aceşti oameni, toţi profesionişti veritabili şibine antrenaţi, cu echipament american modern, nu cu vechileKalaşnikov-uri ca soldaţii noştri. Aveau puşti cu lunetă cu raze infraroşii. Am văzut cu ochii mei 12 soldaţi ucişi în faţa comitetului central în timpul nopţii, cu câte un glonţ în frunte. În acele zilene-am deplasat doar cu blindatele. Şi de fiecare dată blindatul nostrua fost atins de gloanţe. Ştiau că eram înauntru. Erau peste tot.
● Câţi erau cei cu care vă luptaţi?
● Între 50 şi60.000 de oameni, împrăştiaţi pe tot teritoriul României, şi calitativmult deasupra trupelor noastre. După execuţia lui Ceauşescu, cei maimulţi s-au predat. Au fost dezarmaţi şi întegraţi în armata regulată.Trebuia să le dăm speranţa unei reabilitări, nu îi puteam pune pe toţila zid. Când sunt disperaţi, oamenii pot deveni periculoşi. Doargeneralii de securitate vor fi judecaţi, nu şi oamenii din trupe.
● Când şi de către cine?
●De tribunalul militar extraordinar care a fost creat. Avem timp pentruprocese. Nu mai sunt periculoşi, şi nu ne mai simţim ameninţati înprezenţa lor aşa cum eram în prezenţa celorlalţi doi (soţii Ceauşescu).Situaţia militară este stabilă. Ne mai ameninţă doar câteva puşti culunetă mânuite de câţiva fanatici. Nu mai au acum decât un singur scop:să încerce să decapiteze mişcarea revoluţionară asasinându-ne. De aceeanu ieşim de aici. Decizia noastră de a-i executa pe Ceauşeşti a fostcorectă, nu doar pentru că după aceea inamicul a oprit lupta, dar şipentru că poporul dorea profund această execuţie şi noi ştiam asta. Înpolitică, asta este ceea ce contează. Între susţinerea populară şireticenţele manifestate în străinătate, noi am ales rapid. Ştiţi că cei120 de soldaţi care îl păzeau pe Ceauşescu şi pe soţia lui s-au oferitcu toţii voluntari pentru execuţie? Şi pe urmă repet, ar fi fostpericulos să fie eliberaţi. Nu puteam să riscăm. Cei care nu ţin contde aceste date sunt nişte visători
(…) Acele milioane de dolari puse la adăpost în bănci elveţiene, în timp ceoamenii crăpau de foame şi de frig… Asta a impresionat cel mai mult.
● Aveţi dovezi ale acestei deturnări de fonduri?
●Chiar Elveţia ne-a asigurat că ne va înapoia banii depozitaţi peteritoriul său. Fratele lui Nicolae Ceauşescu, Marin, era de 15 anişeful misiunii comerciale la Viena. El a făcut depozitele din băncileelveţiene. A dispărut. (a fost sinucis – nota mea)
● Georges Marchais este atacat dur în Franţa pentru relaţiile pe care le-a avut cu fostul dictator.
●Georges Marchais? A distrus Partidul Comunist Francez. Este adevărat căl-a criticat foarte timid pe Ceauşescu. Pe când l’Humanité l-a criticatcu mai multă convingere.
Interviul integral in Jurnalul National