Monahul Filotheu de la Manastirea Petru Voda, cibernetician, explica in prima zi de dupa Duminica Iertarii care sunt victoriile Bisericii Nationale in lupta contra insemnarii biometrice si defineste urmatorul obiectiv: atingerea si depasirea unui numar de 500.000 de semnaturi pentru a se putea introduce o initiativa legislativa impotriva cipurilor din actele biometrice, prevazute pentru Pasapoarte, Permise Auto si, din 2011, Carti de Identitate, conform planului sistemului totalitar de control si supraveghere a omenirii. In prezent sunt 20.000 de semnaturi online, la adresa https://www.petitiononline.com/NU666/petition.html si peste 100.000 olografe. In continuare acestea pot fi trimise la Manastirea Petru Voda, Comuna Poiana Teiului, Judetul Neamt. Detalii, in curand, lawww.petruvoda.ro.
Având în vedere importanța temei documentelor electronice, noutatea ei în România, dar și timpul foarte scurt avut la dispoziție pentru o analiză aprofundată și o dezbatere reală pe marginea subiectului pus în discuție, Editura Predania a avut inițiativa de a face o cercetare a pozițiilor oficiale din sânul Bisericii Ortodoxe. Înregistrat cu nr. 1588/25.02.09, referatul cu titlul UTILIZAREA DOCUMENTELOR ELECTRONICE – POZIȚII DIN BISERICA ORTODOXĂ ÎN ULTIMII 20 DE ANI a fost depus la Registratura Generală a Administrației Patriarhale din Patriarhia Română și este atașat prezentului comunicat. Suntem convinși că numărul documentelor și al luărilor de poziție este mult mai mare, dar chiar și așa nu putem să nu remarcăm poziția unanimă și lipsită de echivoc în a se opune mijloacelor electronice de identificare, urmărire și control a persoanei a tuturor Sinoadelor din țările care au dezbătut aceasta temă. Simpla transformare a identității persoanei într-un șir de numere (fie că este vorba de codul numeric personal sau de codul generat prin procesarea datelor biometrice) și de introducerea ei într-un mediu virtual necontrolabil constituie un atentat la libertate. Documentele atașate demonstrează fără putință de tăgadă că acceptarea documentelor electronice creează premisele instaurării unui sistem totalitar fără precedent în istorie. Ionuţ Gurgu,
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane are, pentru doua zile, o consfatuire din care nu va lipsi situatia situatia introducerii in Romania a actelor cu cip biometric, fara consultarea Bisericii si fara dezbatere publica nationala. Pe 15 decembrie anul trecut, Guvernul Tariceanu, aflat inca in functie a dat o Hotarare de Guvern, cu Nr 1566, semnata si de Cristian David, ministrul de Interne de atunci, prin care de la 1 ianuarie au devenit obligatorii pasapoartele cu cip, un dispozitiv de identificare prin unde radio – RFID, care contine toate datele biometrice ale unei persoane. Practic Romania a devenit prima tara din Uniunea Europeana care insereaza amprentele oculare, papilare si imaginea faciala. Tot de la 1 ianuarie au fost introduse permise auto cu cip biometric in care vor fi stocate si date medicale sau de cazier ale detinatorilor urmand ca de la 1 ianuarie 2011 toate cartile de identitate sa fie dupa acelasi tipic. Ordonanta incalca prevederi ale Constitutiei Romaniei care tin de libertatea persoanei si libertatea de constiinta si credinta dar si norme europene, printre care eludarea dezbaterii publice si a consultarii cu societatea civila, drept pentru care a si fost contestata in instanta, prin casa de avocatura Mihai Rapcea si Asociatia “Adevar si Dreptate”, membra a Coalitiei Impotriva Statului Politienesc. Memorii la Sinod, Guvern si Parlament Intr-o prima faza instanta a respins contestatia si cele peste 5000 de cereri de interventie stranse din intreaga tara, ca “neintemeiate”, dar chiar ieri partile au depus recurs la Curtea de Apel Bucuresti. Dupa apelul parintelui Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, fost detinut politic anticomunist timp de 17 ani si mare duhovnic al ortodoxiei, prin care cerea ierarhilor, monahilor si credinciosilor sa se impotriveasca insemnarii electronice, considerate un semn premergator pecetlurii propavaduite in Apocalipsa dupa Ioan, s-au adunat deja 100.000 de semnaturi. Dintre acestea, o parte au fost depuse alaturi de un Memoriu la Guvern si o alta parte vor fi depuse chiar astazi la Parlament, in cadrul unei intalniri a parlamentarilor responsabili cu organizatiile societatii civile reunite sub titulatura Actiunea Pentru Educatie si Libertate (APEL). O alta organizatie, Asociatiile Laicatului Ortodox (ALO), a depus ieri la Patriarhie si a transmis tuturor membrilor Sfantului Sinod un alt Memoriu insotit de mai multe studii si analize asupra pericolelor folosirii cipului electronic RFID. De la lansarea dezbaterii neoficiale, situatia a generat tulburare printre credinciosi, drept pentru care Sfantul Sinod a cerut mai multe clarificari din partea autoritatilor in timp ce Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului deja a luat o Hotarare memorabila, in care se mentioneaza ca Guvernul precedent a incalcat prin Ordonanta 1566/2008 normele democratice si se face Apel la autoritati si la presedintele Romaniei pentru redresarea situatiei. Mitropolitul Bartolomeu Anania si toti arhiereii sai afirma, printre altele: “Argumentul ca acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea si urmarirea delicventilor constituie o ofensa la adresa intregului popor roman, care nu poate fi tratat ca o banda de infractori. Dimpotriva, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea si intimitatea oamenilor, drepturi consfintite nu numai de legile civile, ci si de normele religioase”. Parintele Arsenie: “Cu nici un chip” Inainte de sedinta de azi si maine a Sfantului Sinod, un alt aprig luptator anticomunist, cu 14 ani de temnita grea, marele duhovnic al ortodoxiei romane parintele Arsenie Papacioc, se pronunta categoric impotriva insemnarii electronice. “Nu trebuie acceptata cu niciun chip”, afirma parintele Arsenie, in exclusivitate pentru ZIUA. El isi exprima solidaritatea cu parintele Justin si chemarea sa la mucenicie si avertizeaza asupra strategiilor care trebuie adoptate in aceasta lupta de lunga durata afirmand si ca Sfantul Sinod reprezinta o mare forta institutionala. Parintele Arsenie Papacioc mai spune ca simte ca tara noastra “va avea un mare rol in istoria pamantului astuia” chiar daca a venit un moment de “mare primejdie”. Sau poate tocmai de aceea. Victor RONCEA / ZIUA Sfantul Sinod dezbate cipul
Părintele PETRONIU Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu – Sfântul Munte Athos despre NOILE ACTE DE IDENTITATE
Material editat încă din 1993 când s-a început lucrarea UE cu privire la noile buletine cu bandă magnetica tip cod de bare şi id – atunci în Grecia şi mai apoi în celelalte state ortodoxe, iar acum în România. Interesantă este actualitatea mesajului de acum 15 ani – pliant care dacă nu ar fi puţin îngălbenit de patina timpului – ar părea realizat special pentru noi şi pentru aceste zile. De aceea nu întâmplător am dat peste el chiar astăzi şi îl punem astfel la dispoziţia tuturor – chiar spre tipărire. Dumnezeu să ne miluiască! Redactia:[email protected] www.hamangia.ro
Cu doar trei zile inainte de sedinta Sfantului Sinod din 25-26 Februarie 2009, la care se va discuta si despre situatia introducerii in Romania a actelor cu cip biometric, fara consultarea Bisericii si a poporului majoritar ortodox, unul dintre cei mai aprigi luptatori anticomunisti si mari Duhovnici ai Ortodoxiei Romane, Parintele Arsenie Papacioc, se pronunta categoric impotriva insemnarii electronice. “Nu trebuie acceptat cu nici un chip”, afirma Parintele Arsenie exprimandu-si si solidaritatea cu Parintele Justin Parvu si Chemarea sa la mucenicie avertizand totodata asupra strategiilor care trebuie adoptate impotriva fiarei. Sfintia Sa Arsenie Papacioc mai spune ca simte ca tara noastra “va avea un mare rol in istoria pamantului asta” chiar daca a venit un moment de “mare primejdie”. Sau poate tocmai de aceea. Parintele Arsenie mai cere sa nu ne mai pierdem vremea cu vorbele si incheie: “La lupta, muncitori!”
“Spun cu indrazneala ca tara romaneasca simt ca va avea un mare rol in istoria pamantului astuia. Pentru ca nu e pe o pozitie de avangarda, ci de avanpost. (…).- Si, parinte, cum ne indemnati sa luptam acum impotriva insemnarii acesteia electronice cu cipuri? – Asta-i o mare primejdie, draga. Si nu credeam sa inceapa asa de curand. Fara discutie, nu trebuie acceptat cu niciun chip! Acuma… lucreaza si ei sistematic, de-asta m-a ingrijorat pe mine pozitia parintelui Justin, ca le-am dat ocazie… Eu observ ce reactie s-a facut in urma: schimba pozitie, schimba tactica, schimba… C-am vazut ca, uite, pe toate partile, numai asta discuta si numai asta ma-ntreaba lumea. “Ce facem cu astea?“. “Le-am spus: domnule, eu nu accept! Atata pot sa va spun!“. (…) Sigur, ei vor sa ne familiarizam cu 666, asta vor. Sa ni-l bage in piele, ori in identitatile noastre… O mare primejdie.(…) Eu nu numai pe Stat il invinuiesc. Pentru ca… mi-a scris parintele Justin cateva randuri, mi-a scris dupa ce-a facut “chestia” asta. Eu n-am fost de parere sa se faca. Avem dreptate, dar la lupta fara strategie e o mare greseala. Mai ales ca acuma nu lupti cu un ins, lupti cu o fiara propovaduita deja. Si trebuie sa fii organizat. S-a inteles ca eu sunt impotriva a ceea ce a spus Justin. NU! Dar nu trebuia sa dea batalia prea devreme, ci organizat.(…)- Intrebati care-i timpul: timpul e intotdeauna! Dar, cand se iveste o fiara care vrea sa te inghita… Cum spune si Antonie cel Mare: pacatul de care sa te feresti mai intai este cel care e mai langa tine. (…) Este chestie de institutie. (…) Mi-a placut pozitia lui Anania. (…) E o institutie, un Sinod Mitropolitan are autoritate. Si el a fost aici, si episcopul. Si le spuneam: “Domnule, ruginiti asa cum sunteti, in Sinod acolo, dar sunteti o forta”. (…) Ei [vrajmasii] n-au putere de discernamant s-analizeze fortele fiecaruia dintre noi, ca un Dumnezeu, dar ne aparam pe anumite pozitii strategice, in momente din acestea istorice. Insa… sa nu mai tot discutam mereu: La lupta, muncitori!”
Pe 15 ianuarie s-au împlinit 159 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Peste 6 luni, vom comemora 120 de ani de la asasinarea sa şi câţi dintre noi ştim că a fost asasinat? Astfel, în 28 iunie 1883 au avut loc mai multe evenimente foarte importante, dar dintre toate acelea, unul singur a atras atenţia: Eminescu a înnebunit. În timp ce România se pregătea să semneze un tratat secret cu Tripla Alianţă (formată din Austro-Ungaria, Germania şi Italia), riscand, printre altele, amânarea pe termen nelimitat a revendicării Ardealului, în ziarul Românul apare ştirea despre boala lui Eminescu: “Aflăm că Domnul Mihai Eminescu…”. Peste 3 zile, informaţia este confirmată în ziarul Timpul, al cărui redactor-şef fusese până în 1882: “Unul dintre redactorii acestei foi a încetat a mai lua parte la redacţiune, atins fiind în mod subit de o gravă boală”. Cercetătorii eminescologi, istoricii, au demonstrat că Eminescu nu a fost bolnav, ci a fost DECLARAT nebun. Cercetătorul Nicolae Georgescu spune, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, că Eminescu a fost, în primul rând, o victimă politică. “Eminescu a avut şase ani la rând de luptă pentru a reveni în atenţie, nu a avut nici pe departe paralizie generală cum s-a spus, n-a avut sifilis. A fost după aceea arestat. Eminescu a fost arestat de Poliţia Română de opt ori! În diverse contexte: a fost luat din teatre, de pe stradă, din berării. După ce se îndrăgosteşte şi vine de la Viena în Bucureşti, este trimis la Iaşi. Pe urmele lui la Iaşi a fost trimis şeful Poliţiei Române, Radu Mihail. Eminescu era urmărit în primul rând de agenţii austro-ungari, sunt rapoartele lor găsite în arhivă, apoi de agenţi români” Acum să revenim în vremea noastră. Ce credeţi că ar fi făcut Eminescu astăzi? Ar fi stat cu frica în sân? S-ar fi gândit el oare că oricum e totul pierdut, pentru ce să ne mai chinuim să protestăm, pentru că oricum codul de bare este pe majoritatea produselor (in magazinele mari este pe TOATE produsele), deci nimic nu se va mai putea vinde sau cumpăra fără acesta? S-ar fi gândit el că şi în ipoteza în care s-ar izola cineva, tot l-ar ajunge nevoia să plătească ceva, deci tot va fi prins? Încă n-am ajuns acolo, încă n-am ajuns în faza aceea, dar lucrurile au început să prindă viteză, au luat-o la vale… După câte am citit, deja avem permise auto cu cip biometric, de anul trecut, deja se fac paşapoarte electronice, sau biometrice (de la începutul acestui an – despre care am scris câte ceva), iar din 2011 vor fi obligatorii buletinele electronice, pentru accesul liber în spaţiul Schengen. Problema mea şi a celorlalţi nu este că sunt împotriva unei securităţi a cetăţenilor, Doamne fereşte! Pentru că ne dorim adevărul şi pacea mai mult decât orice. Deci este bine din punct de vedere al securităţii, bla, bla, bla… Însă prin obligativitatea actelor de identitate cu cip biometric ni se încalcă un drept fundamental. În loc de prezumţia de nevinovăţie, de acum înainte vom fi suspecţi! Vom păşi în spaţiul Schengen în calitate de potenţiali infractori – aşa ne văd ei pe noi, aşa ne vedem şi noi înşine, aceia care susţinem cauza lor. Toţi specialiştii din domeniul securităţii ştiu faptul că toţi marii infractori, criminali etc. au deja datele înregistrate, deci nu pentru ei se face această evidenţă, ci pentru noi, ceilalţi, pentru un control cât mai eficient. Chiar pe site-ul Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor (CNABDEP) din cadrul M.A.I. putem citi următoarele: “Pe fondul amplului proces de reconstructie institutionala derulat la nivelul admnistratiei publice în vederea adaptarii la cerintele U.E., CNABDEP deruleaza actiuni importante pe linia reproiectarii sistemului informatic si elaborarii unei strategii coerente, moderne si eficace de informatizare a activitatii de evidenta a persoanei“. Până aici, nimic deosebit. “Elementul central al noului sistem, definitoriu pentru întreaga strategie, consta în interconectarea principalelor componente informatice prin care sunt gestionate date cu caracter personal: evidenta persoanelor, pasapoarte, permise auto si certificate de înmatriculare a vehiculelor“. Hmm, nici aici n-ar fi mare lucru, nu? Mai departe, se marşează pe ideea creşterii eficienţei administraţiei publice, accelerarea reformei, înfiinţarea unui “ghişeu unic” etc. Şi aflăm că… “Astfel, proiectele aflate în derulare corespund integral obiectivelor impuse de U.E. în cadrul initiativei ‚‚e-Europe”, iar adoptarea Ordonantei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 285/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, a avut drept scop atât alinierea legislatiei la acquis-ul comunitar, cât si realizarea accesului nestingherit al cetatenilor la serviciile electronice ale administratiei publice, prin crearea unor portaluri dedicate”. Iată deci, motivele: creşterea eficienţei reformei, a proceselor administrative, pentru binele cetăţeanului – nu asta auzim de mulţi ani încoace? Dar asta e o altă problemă… “Acesta este un obiectiv important al noului Sistem National Informatic de Evidenta a Persoanelor, CNABDEP participând la realizarea proiectului cartii electronice de identitate, document în care, alaturi de datele de stare civila ale titularului, se vor regasi date pentru exercitarea dreptului la vot, fotografia, date referitoare la asigurarea medicala si cea sociala, date de identificare biometrica, potrivit reglementarilor internationale la care Romania este parte, coduri sau chei criptografice pentru generarea semnaturii digitale si de acces in alte sisteme informatice“. Buletinul electronic ne este prezentat ca un lucru deosebit de util şi dacă nu aş crede în Dumnezeu şi în Cuvântul Lui, transmis nouă prin Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan în Apocalipsă, aş spune, totuşi, că în afara acestei posturi de “suspect” când păşesc în spaţiul Schengen, dar şi în ţara mea, ar fi numai avantaje. Deci, privind numai pe orizontală, nu mi s-ar părea chiar aşa de rău şi aş fi foarte tentat să accept. Dar mai este şi verticala! Nu ne lasă Cuvântul, profeţiile din Sfânta Scriptură! Pentru că este clar că în ciuda securităţii care ni se vântură pe sub nas, în ciuda ştirilor cum că aceste cipuri, informaţiile de pe ele nu vor putea fi decodificate fără cine ştie ce aparat/sistem special de citire, că nu vor putea fi “sparte” de hackeri, acestea vor fi, totuşi, furate, sparte, decodificate… Viaţa ne-a învăţat asta şi o ştim – au spart ei, adolescenţi inocenţi serverele NASA, dar nu vor pătrunde în aceste cipuri? Să fim serioşi… Şi atunci, mai marii acestei lumi vor avea toate motivele să spună că acestea nu mai sunt bune, că se fură prea uşor, că sunt prea multe fraude şi vor institui obligativitatea implantării cipului sub piele – pe mână sau pe frunte. Materiale despre această intenţie de a implanta bio-cipuri sunt foarte multe pe internet – atenţie însă la sursele de informare… Există site-uri care în numele unei ortodoxii declarate (am văzut cum e cu “declararea” la Eminescu) postează articole care sunt contrare duhului ortodox. Nu voi da exemple aici, din motive lesne de înţeles. “Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase”. (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul, Cap. 13, 16-18) Iată verticala! De asemenea, să ne amintim că şi pe vremea Mântuitorului, acum 2000 de ani, marii preoţi, Ana şi Caiafa, dar nu numai aceştia, ci toţi cunoscătorii legii, ştiau profeţiile conform cărora Mesia va fi vândut pe 30 de arginţi, de ţarina ce se va cumpăra cu acei bani, dar cu ce i-a împiedicat asta să Îl răstignească? Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: “Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit fiii lui Israel. Şi i-au dat pe Ţarina Olarului după cum mi-a spus mie Domnul” (Sfânta Evanghelie după Matei, Cap. 27, 9-10) Aceasta este verticala care nu-mi dă voie să accept! Pentru că este Cuvântul Domnului, pe care Îl vedem toţi împlinindu-se în aceste vremuri. Ştiu, sunt oameni care spun că în fiecare epocă s-a crezut că aceea este ultima, dar nu este chiar aşa… În afara unor rătăciri ale unora, diverse “culte” sau confesiuni, biserica ortodoxă nu a spus decât că se apropie vremea. Dar acum vedem că deja o trăim. Cuvintele acestea poate sunt grave, dar nu vreau decât să conştientizăm ce se întâmplă cu noi astăzi, spre ce ne îndreptăm cu paşi repezi. Acest protest care se naşte pe internet, care va avea şi o formă reală, palpabilă, nu vrea decât să ne ajute să mai îmbunăm pe Dumnezeu, să ne mai uşureze, să ne mai lase puţin… Pentru că dacă nu facem nimic, toate acestea arată că lucrurile se vor îndrepta în direcţia firească, din Apocalipsă, pentru că aceea este direcţia firească. Dar tocmai de aceea, trebuie să luăm atitudine. Dacă nu luăm atitudine, nu suntem noi potrivnici Domnului, “ajutând” prin pasivitate la grăbirea sfârşitului?
Însă, aş dori să revin la Eminescu… Ce i s-a întâmplat lui, cum şi-a găsit sfârşitul?
S-a lansat zvonul nebuniei inexplicabile, s-a insistat pe activitatea sa poetico-romantică, s-a inventat povestea unei boli venerice. A fost apoi otrăvit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, a fost bătut în cap cu frânghia udă, i s-au făcut băi reci în plină iarnă, a fost umilit şi zdrobit în toate felurile imaginabile. Nu mai avea unde să scrie, s-a resemnat cu situaţia sa de condamnat politic şi şi-a asuma t destinul – nu fără însa a lupta până în ultima clipă. În 1888, Veronica Micle îl aducă pe Eminescu la Bucuresti, unde urmează o colaborare anonimă la câteva ziare şi reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemică ce va zgudui guvernul, rupând o coaliţie destul de fragilă, de altfel, a conservatorilor (care luaseră, în fine, puterea) cu liberalii. Însă, s-a aflat repede că autorul articolului în chestiune este “bietul Eminescu”. Şi tot atât de repede acesta este căutat, găsit şi internat din nou la balamuc, în martie 1889. (extras din articolul Adevărul despre Eminescu). Atunci când oamenii vor avea implantat bio-cipul, lumea va fi asemănătoare celei din filmul Minority Report (cu Tom Cruise) – oriunde va intra un individ, va exista un scanner care îi va scana cipul şi informaţia respectivă va fi stocată astfel încât, oricând, “cineva autorizat” să poată citi, să poată analiza, să facă un summary al preferinţelor sale, al numărului de întâlniri cu X, cu Y, al sumelor de bani extrase din bancă. Ba mai mult, există specialişti care susţin faptul că cei ce vor purta aceste cipuri vor putea fi uşor controlaţi, localizaţi şi supravegheaţi în toate mişcările, chiar şi influenţaţi, datorită legăturilor pe care aceste bio-cipuri le vor avea cu nervii (celulele nervoase) posesorului. Deci controlul va fi total. Şi imaginaţi-vă – ar fi greu de modificat anumite informaţii ale cuiva, care să-l compromită în caz că devine “incomod” precum Eminescu? Pe Eminescu l-au declarat nebun, bolnav de sifilis şi multe altele prin intermediul maşinăriei de (dez)informare numită presă. Prin intermediul presei s-a indus, s-a impus faptul că Eminescu nu era vrednic de ascultat, de băgat în seamă, iar la vremea aceea, ăsta era un lucru foarte grav. Mai mult, l-au şi internat şi “tratat” tot în baza acestei invenţii. Dar peste câţiva ani mai încolo de acum, când microcipul va fi implantat pe mână sau pe frunte, legat la terminaţiile nervoase, conectat permanent la o bază de date, cât va fi de uşor să se facă asta? Ce să mai spun… Atât pe orizontală, cât şi pe verticală, cred că ne-am lămurit că trebuie să luptăm, să nu ne lăsăm înmuiaţi de “laisez-faire”-ul nostru caracteristic românesc, în care ne-am complăcut până acum. Să urmăm îndemnul şi exemplul părintelui Iustin.
Declaraţia unui europarlamentar cu privire la introducerea identificatorilor biometrici în pasapoartele cetatenilor U.E.
In timpul sesiunii plenare a Parlamentului European s-a aprobat propunerea Comisiei Europene cu privire la introducerea identificatorilor biometrici in pasapoartele cetatenilor U.E.
“Sunt profund preocupat cu privire la riscurile enorme ca bancile de date care vor centraliza aceste date si vor detine aceste informatii, vor ridica serioase semne de intrebare cu privire la siguranta vietii private. De fapt, nu avem nici un fel de certitudine ca aceste date personale vor fi folosite doar pentru o finalitate compatibila scopului pentru care au fost luate. Pe de alta parte, biometria nu mareste siguranta pentru ca nu face raportare la o persoana, la o identitate reala, ci la o identitate “pe hartie”. In fine, nu exista inca date certe asupra necesitatii functionalitatii, eficacitatii si asupra probabilelor efecte nedorite, urmare a introducerii identificatorilor biometrici in documentele de identitate. Comisia nu ne-a pus la dispozitie nici costurile (1) ridicate pentru implementarea acestei proceduri. Este, asadar, vorba despre masuri care restrang, de fapt, libertatile individuale fara a ne da nici macar o certitudine ca ar fi eficace si functionale in lupta impotriva terorismului international”.
Giulietto Chiesa, europarlamentar (Bruxelles, 2 decembrie 2004)
Sa ne rugam la prea Bunul Dumnezeu, ca sa ne dea tuturor discernamant, sa pomenim pe conducatorii nostri si pe cei duhovnicesti si pe conducatorii tarii ca sa-i lumineze Dumnezeu sa gandeasca in interesul obstesc. Si aceasta o spun in mod deosebit pentru conducatorii tarii si cei care sunt pusi sa gandeasca in interesul obstesc … ca vedeti : ii intereseaza doar numai grupul si buzunarul : grupul lor si buzunarul lor, iar interesul obstesc lipseste. Nu mai gandesc in interesul nostru, al intregii societati, al neamului, al tarii; si aceasta este o durere. De aceea va indemn la rugaciune. Saptamana aceasta in mod deosebit, cunoasteti, se va da si un comunicat al Sfantului Sinod, legat de problema care a framantat in ultima perioada societatea romaneasca, problema aceasta a cipurilor. Sa ne rugam ca Dumnezeu sa lumineze si sa ia hotararea cea buna, dupa Sfintii Parinti, gandind in duhul Sfintilor Parinti si in duhul Bisericii noastre. Caci noi datori suntem sa sprijinim cu rugaciunea si sunt convins ca se va lua decizia cea buna. Semne sunt… Revin de-acum la sfarsitul lumii… semne sunt, dar cand va fi Dumnezeu stie. Ca si cipul in cele din urma nu e nimic altceva decat tot un semn… e un pas spre… Nu este pasul final, dar e un pas spre… Este o ingradire a libertatii si a demnitatii noastre. Cum frumos am citit intr-un comunicat al mitropoliei Clujului : Nu suntem o tara de tradatori si de infractori, ca sa avem nevoie de cipuri si ca sa ne urmareasca pe fiecare. Ca nu suntem un neam nici de hoti, nici de talhari, nici de nimic altceva… Totusi, chiar daca se-ntampla, haideti sa fim demni si nadajduim ca societatea si conducatorii nostri vor fi demni si vor tine la demnitatea acestui neam… a neamului si a tarii noastre. Faca Bunul Dumnezeu ca la fiecare dintre noi, sa fie in inima noastra, sa puna Bunul Dumenzeu in inima nostra ravna si dragoste pentru aproapele, ravna si dragoste pentru a vorbi mai mult cu Dumnezeu, adica pentru a ne ruga si daca se va inmulti rugaciunea si dragostea, se va inmulti si discernamantul si va fi dreapta socoteala, va fi hotararea aceea buna si sfanta care nadajduim, pe care o asteptam si nadajduim ca aceea va fi cea dupa Dumnezeu. Dumnezeul pacii si al milei sa ne-nsoteasca pe noi, pe calea noastra a mantuirii si sa nu fie teama la infricosata judecata, caci daca nu vom judeca, nu vom cleveti, nu vom vorbi de rau, atunci cu adevarat sa stiti ca nu ne va fi teama. Parintele e Bun si asteapta pe fiecare, dar sa ne intoarcem pana atunci, caci dupa aceea nu mai este vreme. Acum e momentul lucrarii. Sa lucram, caci acum e timpul. AMIN.
Parintele Melchisedec Velnic, staretul manastirii Putna extras din predica la Duminica lasatului sec de carne (a Infricosatoarei Judecati) Prin straduinta lui Apologeticum https://apologeticum.wordpress.com/
March 3rd, 2009 
VR 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
