Puternicii Europei au obtinut inlocuirea “bizantinului” Bratianu cu Alexandru Vaida Voevod, pentru semnarea Tratatului de Pace
La Conferinta de Pace de la Paris, de dupa Primul Razboi Mondial, premierul roman Ion. I.C. Bratianu a trebuit sa-i infrunte pe ministrii de Externe ai celor Patru Mari Puteri: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta si Italia pentru a obtine Romania Mare. Stenograma intalnirii lui Bratianu, cu ministrii de Externe enumerati mai sus, din 11 iunie 1919 arata forta de negociator a politicianului care a reusit sa faca Romania Mare. Chemat sa faca act de prezenta si sa accepte o granita trasata in lipsa sa, Bratianu reuseste sa conduca discutia astfel incat sa obtina o amanare de zece zile. Desi nu a folosit la nimic aceasta amanare, Marile Puteri au reusit sa-si impuna vointa pana la urma iar Bratianu a reusit sa-si pastreze prestigiul Dl BALFOUR a intrebat daca reprezentantii Iugoslaviei au fost invitati sa participe. Dl PICHON a raspuns ca nu. Subiectul nu are legatura cu Iugoslavia. A solicitat Dlui Tardieu sa explice delegatilor romani deciziile la care s-a ajuns in ceea ce priveste granitele Ungariei. Dl TARDIEU a crezut ca ar fi o pierdere de vreme sa fie descrise in detaliu granitele Ungariei cu Romania asa cum s-a cazut de acord in Consiliul celor patru la recomandarea Ministrilor de Externe si a comisiilor care au studiat chestiunea. O schita a granitelor in detaliu a fost prezentata (Anexa A) si a solicitat Delegatilor Romaniei sa se exprime asupra hartii insotitoare a raportului. Dl BRATIANU a spus ca nu se afla in pozitia de a face orice fel de remarci cu privire la granitele Romaniei asa cum sunt descrise in raport, pe care el le vede pentru prima data. Granitele asa cum sunt descrise aici difera substantial fata de cele acceptate prin Tratatul din 1916, astfel ca ar fi imposibil pentru el sa isi asume responsabilitatea de a-si exprima orice fel de opinie inainte sa Consulte Guvernul Romaniei si Statul Major roman. Remarcile sale se aplica mai ales portiunilor nordice si sudice ale granitei dintre Ungaria si Romania, care difera in intregime fata de cele pretinse de Romania. Din aceasta cauza nu isi poate asuma responsabilitatea de a discuta aceasta chestiune. A dorit sa atraga atentia asupra faptului ca studierea problemei s-a facut de o Comisie reprezentand Principalele Puteri Aliate si Asociate fara asistenta reprezentantilor Romaniei. Drept urmare Delegatia Romaniei si Guvernul Roman nu au cunoscut motivele care au ghidat Comisia in luarea deciziei. In aceasta situatie, solicita insistent ca stenogramele intalnirii Comisiei sa fie communicate Delegatiei Romaniei pentru a-i permite sa studieze problema impreuna cu Ministrii Guvernului Romaniei, care doar ei pot sa-si asume responsabilitatea abandonarii justelor pretentii teritoriale ale Romaniei.
Invazie britanica in Romania In mai 1940, serviciile secrete britanice analizau posibilitatile trimiterii unei forte expeditionare de 1000-1200 de oameni care sa distruga rafinariile si campurile petrolifere din Romania. Documentul din 2 mai 1940 pe care il prezentam in randurile ce urmeaza, poate fi consultat in arhiva S.O.E. Granitele lui Stalin In 1943, desi razboiul nu se incheiase, Stalin facea presiuni asupra britanicilor cu privire la viitoarele granite din estul Europei. Pe 5 octombrie 1943, ministrul britanic de Externe Anthony Eden expunea presiunile si viziunile lui Stalin privind soarta tarilor est-europene intr-un amplu memorandum Cedarile Londrei Dupa ce incheie prezentarea dorintelor lui Stalin, Anthony Eden precizeazain finalul memorandumului sau care ar trebui sa fie pozitia Marii Britanii: “Mai departe, le voi cere colegilor mei sa fie de acord cu linia pe care o voi urma in ceea ce priveste alte puncte ce ar putea fi discutate:(a)
Nota mea, peste ani (2015): Nu stiu daca Basescu a jucat teatru in emisiune dar pe-atunci chiar parea sincer…
Dumnezeu să-l odihnească pe marele om de radio Paul Grigoriu! Radioul Naţional ar trebui să înfiinţeze un Premiu cu numele lui….
Basescu, ultimul invitat al lui Paul Grigoriu (pe care il astept inapoi la Radio Romania!)
Presedintele Romaniei a fost ultimul invitat al lui Paul Grigoriu, moderator al emisiunii “Sfertul academic”, a postului public de radio. “Cea mai buna voce de radio din Romania”, cum l-a apreciat presedintele, a iesit la pensie, cu discretie, chiar pe 31 octombrie.
In timpul emisiunii Traian Basescu si-a pierdut glasul in timp ce amintea de ordinul dat de generalul Ion Antonescu Armatei in mai 1941, in razboiul impotriva URSS.”Pe vremea cand ne era greu asteptam cu speranta informatii si vesti de la Radio Romania”, a inceput seful statului. “La Radio Romania s-a auzit… (pauza lunga – n.r.)… «Soldati romani, va ordon: treceti Prutul»… (pauza, lacrimi – n.r.)”, a continuat Traian Basescu, emotionat, dupa cum noteaza Evenimentul Zilei si Ziare.com. “Aici s-au auzit… primele voci ale Revolutiei… Pentru Radio Romania nu poti avea decat recunostinta. si atat”, a incheiat Basescu, abia stapanindu-si emotiile tremurand.
Lacrimile lui Basescu pentru Basarabia si istoria neamului au fost ridiculizate si apostrofate astazi in “Romania libera” de un asa-zis analist politic, pe numele sau Cristian Pirvulescu, de fapt un slujbas marunt al gastii Soros, un personaj care s-a remarcat in “societatea civila” prin incalcarile repetate ale oricaror norme deontologice sau de bun simt. Scrie politrucul in articolul intitulat Fictiunea istorica: razboiul sfant din Romania libera: Editia online : “(…) demonii trecutului par mai reali decat oricand. Or, daca presedintele tarii, gatuit de emotie, si-a amintit, invitat fiind la Radio Romania, in emisiunea “Sfertul Academic” a lui Paul Grigoriu, ca la acest post de radio s-a auzit ordinul “Romani, va ordon treceti Prutul!”, a neglijat cu siguranta faptul ca atinge un subiect fierbinte. Furat de sentimentalism, a neglijat contextul national si international zbuciumat in care face o astfel de afirmatie. Altfel, e greu de crezut ca presedintele Traian Basescu nu a stiut ca maresalul Antonescu, autorul celebrei fraze, e (cel putin oficial) criminal de razboi si ca tema prezentei armatei romane in Basarabia, dar mai ales in Transnistria, in timpul celui de-al doilea razboi mondial e una cel putin controversata.” Incredibil: “prezenta armatei romane in Basarabia e una cel putin controversata“! Pai exact asta au sustinut bolsevicii Kominternul si o fac si azi comunistii de la Chisinau. Asa mai vii de acasa, tovarase Pirvulescu! Nu vrei, totusi, sa si pleci acasa la tine, la Moscova, Kiev sau… Astana?!
Prezint aici transcrierea integrala a emisiunii maestrului Paul Grigoriu cu presedintele Traian Basescu
RADIO ROMANIA ACTUALITATI (31 octombrie, ora 14:00)
Realizator: Paul Grigoriu – Ne onoreaza astazi cu prezenta sa in aceasta editie speciala de o ora domnul Traian Basescu, presedintele Romaniei. Buna ziua, bine ati venit!
Traian Basescu: Buna ziua, bine v-am regasit, pe dvs si pe ascultatorii dvs.
Realizator: Domnule presedinte, Radiodifuziunea Romana, la al carei microfon va aflati acum si care v-a decernat o diploma si o medalie, implineste maine 80 de ani. Poate ne-ati ascultat, poate ca nu ne ascultati si acum, ci primiti numai rapoarte de ascultare de la consilierii dvs. Ce ganditi despre noi si cat de sincer ne veti ura “La multi ani”?
Traian Basescu: Este foarte greu sa gandesti si sa exprimi in putine cuvinte ce crezi despre RADIO ROMANIA; dar cred ca lucrurile pot fi concentrate intr-un singur cuvant: recunostinta. Noi toti romanii trebuie sa fim recunoscatori postului RADIO ROMANIA pentru cei 80 de ani in care a fost in slujba noastra. Pe vremea cand nu erau ziare aflam adevarurile de la RADIO ROMANIA, pe vremea cand nu erau carti in scoli ne educam prin RADIO ROMANIA, pe vremea cand ne-a fost greu asteptam cu speranta informatii si vesti de la RADIO ROMANIA… As privi si la realitatile mai recente – spre exemplu, cuvinte sau actiuni extraordinare ale realitatilor noastre istorice. La RADIO ROMANIA s-a auzit… “Soldati romani, va ordon, treceti Prutul!“…
Realizator: E un lucru important, nu?
Traian Basescu: La RADIO ROMANIA…. s-au auzit primele voci ale Revolutiei…. Deci, pentru RADIO ROMANIA nu poti avea decat recunostinta; si atat.
Realizator: În cu totul alta ordine de idei, dupa ce ati promulgat Legea cu privire la majorarea salariilor profesorilor, ati deschis – asa sustine cel putin presa – frontul “sanatate”. Guvernul vorbeste despre electoralism si destabilizare economica in demersul dvs. Care este analiza pe care o faceti?
Traian Basescu: Una simpla. Ceea ce vorbesc inalti demnitari ai guvernului s-a regasit in analiza “Standard&Poor’s”. Practic, noi ne-am declasificat, ne-am coborat ratingul de tara prin declaratii la cel mai inalt nivel cu privire la nenorocire, la apocalipsa, ceea ce este o mare minciuna. Si va pot spune ca au fost agentii de rating – sigur, nu vizau ratingul suveran -, cum ar fi “Moody’s”, care a spus: cresterea salariilor la profesori nu este element care sa agraveze situatia Romaniei. Si asa este, pentru ca aici discutam despre niste chestiuni de optiuni. Bugetul nu se face pe “hai sa dam la toata clientela, sa aiba, sa-i fie bine”; bugetul se face pe prioritati nationale. Vedem toti deprecierea sistemului de educatie in ultimii 20 de ani, vedem toti deprecierea asistentei medicale in Romania. Si, daca observati, in ultimii cinci ani deprecierea nu mai este generata de subfinantare, ci este generata de plecarea specialistilor din sistem, fie ca e vorba de educatie, fie cae vorba de sanatate. Chiar astazi vedeam un spital de copii care a ramas fara asistente medicale pentru ca au plecat in Europa. Lucreaza, sunt mai bine platite. A venit momentul in care sa actionam extrem de ferm pe zona atractivitatii meseriei – de profesor, de educator, de institutor, de asistent medical, de medic. Altfel, vom ajunge la o situatie inadmisibila pentru populatie. Daca nu stimulam oameni de calitate in sistemul de educatie, va creste numarul de suplinitori, si copiii Romaniei sunt viitoarea forta de munca slab si mediu calificata in toata Europa, inclusiv in Romania. Daca nu privim cu atentie la salarizarea medicilor si a asistentelor medicale, de asemenea vom ajunge sa avem un medic la 500.000 de oameni – pentru ca au plecat numai anul acesta cateva mii de medici si asistente in Europa. Deci, ce inseamna asta? Este afectata fibra natiunii: educatia si sanatatea sunt cele care fac dintr-o natiune, alaturi de natalitate, o natiune puternica sau o natiune mediocra. În momentul de fata, daca noi nu luam masuri urgente, vom continua procesul de depreciere a calitatii acestei natiuni. În loc sa fie o natiune educata, este o natiune mediu educata sau needucata; in loc sa fie o natiune sanatoasa, va fi o natiune bolnava. ªi va dau o cifra care este prinsa si in raportul Comisiei prezidentiale pe sanatate: anual, mor nejustificat de standardele medicale medii 60.000 de romani. Deci, un orasel, un oras ca Giurgiu, il pierdem anual datorita lipsei de performanta a sistemului de sanatate. Nu mai vorbim de comparatia cu educatia. Deci, avem trei paliere: educatie, sanatate, natalitate, care lovesc direct in fibra natiunii, daca nu se iau masuri. Sigur, a da bani profesorilor, a da bani medicilor sau asistentelor medicale, sa ramana aici si sa-si continue munca in Romania, nu este ca un kilometru de strada. Ai asfaltat un kilometru de strada, iei voturi. Dai bani profesorilor si sanatatii, sau medicilor si asistentelor medicale, se va vedea peste zece ani intorsatura pe care o ia calitatea educatiei si calitatea sanatatii. Dar daca n-o facem, suntem iresponsabili. Si ce va pot spune cu toata convingerea: a clama criza ca sa nu finantezi salarii pentru profesori, pentru medici, pentru asistente medicale, pentru invatatori si pentru programe de crestere a natalitatii este o mare minciuna. Romania nu scapa de problema educatiei, a sanatatii si a natalitatii daca suntem in criza. Numai ca totul este sa decizi ca acestea sunt prioritati. ªi daca am decis ca sunt prioritati pentru ca afecteaza perspectivele acestei natiuni, atunci trebuie sa le finantam. Sigur, o sa-mi spuneti: “Dar celelalte activitati?”
Realizator: Asta ma pregateam sa va intreb…
Traian Basescu: Ca avem armata, avem interne, avem… Nu spune nimeni ca nu dam bani si aici. Dar concentram resursa si facem economie. Adica, avem 40 de agentii. Cate le avem prin obligatii asumate in raport cu UE? Cinci. Pai ramanem cu acele cinci agentii. Stiu foarte multe agentii care nu ne sunt necesare. De ce trebuie sa le facem? Avem un aparat birocratic care a ajuns sa depaseasca cu 30% numarul de personal anul acesta fata de anul 2002. Am tot umflat birocratia, care e si toxica pentru viata de zi cu zi, prin excesele ei. De ce nu reducem birocratia in Romania si tot continuam sa crestem birocratia? Pai uitati-va la aceasta realitate: avem un echilibru intre cei care muncesc si pensionari – 4,5 milioane la 4,5 milioane, sau undeva in aceasta zona. Pai, din cele 4,5 milioane care sunt trecute la persoane active, 1,5 milioane sunt functionari. Deci, altfel spus, 2-3 milioane de oameni care produc tin cu veniturile lor 4,5 milioane de pensionari, plus 1,5 milioanede functionari publici. Pai cat sa mai traga si cei 2-3 milioane care produc in tara asta?! Or, e nevoie in productie de oameni calificati. Refacerea sistemului administrativ al Romaniei, administratie locala si centrala, este un alt imperativ, o zona careia poti sai reduci finantarea, marind salariile celor care raman – atentie: marind salariile celor care raman! – si avand bani sa finantezi in continuare prioritatile.V-as mai spune un lucru… Îl spun la dvs… Este un lucru care va fi speculat, dar nu ma pot abtine sa nu-l spun, pentru ca merita spus.
Realizator: Va rog sa nu va abtineti.
Traian Basescu: În zona birocratiei, suntem pe organizarea administrativa lasata de Ceausescu, din ’68, cand a casetat tara in judete multe si avem 42 de unitati administrative de acest tip – cu tot cu Bucurestiul, Ilfovul… -, care au generat o birocratie locala incredibila. La ce Dumnezeu mai avem nevoie de aceasta impartire administrativa si nu facem 4, 5, 9, maxim 12 unitati administrative…?! Cu atat mai mult cu cat nici nu avem nevoie de modificari constitutionale pentru asta. Pastram numele, judet si organizam tara pe sapte judete mari. Ia uitati-va cata birocratie dispare…
Realizator: Cine se opune la aceasta reimpartire, reorganizare, regandire?
Traian Basescu: În general, partidele. Partidele se opun din interese politice, si a fost o rezistenta si la acest guvern, pentru ca eu am avut ca obiectiv reimpartirea administrativa a tarii, dar a fost abandonat – descentralizare si reimpartire administrativa. Sau, ca sa nu ne ferim de cuvant – pentru ca nu trebuie sa schimbam sensul cuvintelor -, ca sa nu spunem “autonomie” mai mare la administratiile locale, de teama ca folosim acelasi cuvant cu UDMR, ii spunem “descentralizare”. În realitate, vorbim de cresterea nivelului de autonomie locala, si viziunea mea, fara nici un fel de echivoc, a fost: egala autonomie si in judetele cu populatie majoritar maghiara, si in judetele cu populatie majoritar romana. Cata autonomie la Odorheiu Secuiesc, tot atata si la Caracal; sau la Constanta, sau la Oradea. Sau unde vrem noi. Dar avem nevoie de acest proces, care reduce si birocratia. Deci, in concluzie: aici sunt surse. Altii or sa spuna: “Dar cu ce facem autostrazi?” Pai, cei care au aceasta nedumerire sa priveasca la faptul ca, din cele 32 de miliarde de euro pe care ii avem gratuit, nerambursabili, de la Uniunea Europeana nu am tras nici un leu pentru autostrazi; nici un cent! Deci, avem bani pentru toate – si pentru mediu, si pentru autostrazi, si pentru cai ferate, si pentru agricultura, pentru dezvoltarea rurala, care e fundamentala… Sunt bani. Problema este daca ne stabilim cinstit prioritatile. Cand eu spun sa ne stabilim cinstit prioritatile ma refer la ce este in interesul celor 22 de milioane de romani. Asta inseamna o prioritate stabilita cinstit, onest. Ce este in interesul clientelei politice? Sigur ca imediat apar contractiile: trebuie sa dau bani la Loganuri de 70 de milioane (70.000 de euro – n.r.), trebuie cu trei luni inainte de sfarsitul anului sa arunc la clientela politica doua miliarde de ron, deci 600 de milioane de euro date la administratiile locale, ca sa se intoarca o buna parte in bani de campanie… Si va spun ca aici este un element de revolta totala: sa spui, ca guvern, “nu am bani pentru profesori”, dar sa dai 600 de milioane de euro la administratiile locale este una dintre marile iresponsabilitati – nu folosesc un cuvant mai dur. Pentru ca asigurarea banilor profesorilor pentru urmatoarele trei luni reprezinta o treime din acesti bani. Macar, daca era mai putin lacoma clientela politica, se puteau asigura banii fara probleme pentru profesori pana la sfarsitul anului. Deci, cam aici suntem: bani sunt, pentru prioritati. Am vazut tot soiul de ziaristi – scuzati-ma ca iar vine vorba de ei – sau de…
Realizator: Sa nu ne atacati breasla, domnule presedinte…
Traian Basescu: Nu, ca nu toti.
Realizator: “O anumita parte a presei”, cum se spunea pe vremuri…
Realizator: Dar am vazut o serie de ziaristi, oameni politici mintind cu nerusinare ca inflatia este data de cresterea salariilor profesorilor. Pai deocamdata 1 – nu s-a dat nici un leu si 2 – vulnerabilitatea noastra pe inflatie nu este generata de cresterea salariilor profesorilor, ci de dezechilibrele macroeconomice. Avem un deficit de cont curent mare, a carui crestere s-a stopat, se pare, dar este mare, si de aici ne vin presiunile extraordinare pe curs. În plus, mai avem necorelarea, uneori, a politicilor intre Banca Nationala si politica fiscala pe care o face guvernul. Acestea sunt motivele de inflatie. Inflatie s-ar face daca peste cheltuielile adresate in principal clientelei s-ar mai adauga si salariile profesorilor. Dar eu spun foarte clar: taiem cheltuielile pentru clientela, deci ne mentinem in acelasi nivel de cheltuieli, marim salariile profesorilor, marim salariile in sectorul sanitar – dar si aici cu o foarte puternica observatie: bani contra reforma. Adica domnii din educatie nu pot spera sa primeasca o crestere de salarii de 37% dar sa nu li se ceara reforma. ªi acest lucru l-au inteles. Sindicatele toate au semnat strategia de reformare a sistemului de educatie, in care profesorii sunt evaluati anual, li se dau salarii functie de calitatea lor ca profesori, in care elevii sunt evaluati anual si contribuie cu punctaj la cresterea sau scaderea salariului profesorului, in care in scoli nu mai e consiliul de administratie asa cum e acum, ci o treime profesori din scoala, o treime parinti, o treime administratie locala – pentru ca scoala sa lucreze in folosul administratiei locale. Deci, discutam de reforme – lucru valabil si in sanatate. Nu mai facem spitalele loc de dormit pentru foarte multi, sa stea cate zece zile pana le vine randul sa-si faca analizele; trecem pe proceduri de asistare medicala in ambulatoriu si optimizam sistemele. Deci, bani contra reforma – si in educatie, si in sanatate.
Realizator: Se anunta un noiembrie foarte agitat din punct de vedere sindical – tocmai ati pomenit de sindicate. V-ati oferit sa mediati. Credeti ca veti reusi?
Traian Basescu: Nu stiu daca voi reusi. Si asta pentru ca, probabil, exista niste decizii deja luate. Deci, nu spun public “voi reusi”. Voi incerca – cu certitudine acest lucru. Dar problema pe care eu o vad este ca sindicatele risca sa fie antrenate in campanie. Pentru ca este perioada de campanie, si eu cred ca se vor gasi oameni politici care sa-i acuze ba pe unii, ba pe altii ca-s manipulati de partide. Sigur ca disputele intre reprezentantii diverselor partide in campanie iarasi vor fi axate pe acuzatii: “Ba tu i-ai scos in strada!”, “ba tu i-ai scos in strada!”. De aceea, apelul meu de ieri, pe care il intaresc si acum, este sa se astepte pana trece campania electorala; pentru ca pentru profesori nu exista nicio problema. Sigur, exista problema sfidarii unei legi. OK, este o realitate, n-au decat s-o sanctioneze la vot; dar profesorii au legea. Or, dupa instalarea noului guvern, ordonanta emisa de guvernul Tariceanu va fi anulata. Am convingerea ca in parlament va fi dificil sa fie anulata. Daca se reuseste… Deci mai au o supapa pana inainte de instalarea noului guvern – este supapa parlamentului, care a votat in unanimitate aceasta lege, deci cu certitudine, daca se ia in regim de urgenta ordonanta guvernului, va fi invalidata in parlament. Si atunci, unde…? Deci certitudinea exista, legea este, este promulgata, este in “Monitorul Oficial”, si este doar o chestiune de saptamani pentru ca ea sa intre in vigoare. Pacat ca n-a intrat acum. Eu mi-as fi dorit ca profesorii sa-si vada acest vis: sa treaca debutantii de la 700 de lei la 1.000 si ceva de lei; profesorii cu vechime mare si grad, de gradul I, care au – eu vorbesc de salarii nete, ca sa nu fie confuzii – in mana 1.500 de lei, ar fi trecut la 2.200 de lei, deci ar fi fost o imbunatatire pentru ei, pe care o meritau. Unii dintre ei o meritau foarte bine, iar pentru altii, care stau in afara sistemului de educatie datorita salariilor proaste, ar fi fost o motivatie sa vina catre educatie. Pentru ca fara profesori bine pregatiti nu vom face mare lucru. De aceea revin la intrebarea dvs: cred ca este o eroare a sindicatelor angajarea lor in lupta sindicala in aceasta perioada de campanie electorala oficiala; este o eroare pentru ca vor fi discreditati prin utilizarea lor de catre oamenii politici. De aceea, raman cu recomandarea, cu solicitarea, cu rugamintea sa se gandeasca foarte bine, pentru ca, de fapt, bat la porti deschise; legea va intra in vigoare imediat ce se instaleaza noul guvern. Daca ar renunta la miscarile sindicale, s-ar preveni intrarea lor in jocul politic al campaniei. De aceea a fost rugamintea, pe care o reiterez acum, sa renunte la miscari sindicale.
Realizator: Domnule presedinte, cu cateva zile inainte de plecarea sa din Romania, ambasadorul Statelor Unite spunea ca ramanem o tara de corupti. Împartasiti aceasta parere?
Traian Basescu: Cred ca expresia ambasadorului este si nemeritata, si prea dura, si eu n-o voi comenta mai mult decat rugandu-l sa priveasca in tara dansului la sistemul bancar. Romania a trecut prin aceasta perioada in anii ’90 si ne-a costat peste doua miliarde de dolari, la vremea aceea, Bancorex-ul, Banca Agricola, Bankcoop-ul… Dar in tara dansului este un dezastru in sistemul bancar, in care trezoreria Statelor Unite oficial pompeaza 700 de miliarde ca sa acopere pana la urma lipsa de corectitudine a sistemului bancar. Pentru ca daca ar fi fost corect nu ajungea in situatia in care mari banci sa fie tinute cu injectii din bani publici. Deci… si este o invitatie pe care eu o fac oricarui politician strain care se gandeste la coruptia din Romania – pe care nu o neg, atentie! Dar lectii nu prea ar trebui sa mai primim, pentru ca uitati-va la cei care ne dau lectii ce se intampla in tarile lor exact in zona in care cinstea trebuie sa fie totala, zona in care se lucreaza cu banii. La noi nu-s atat de rafinati, la noi se vede mai repede – cand cumperi un Logan cu 78.000 de euro, cand dai la primarii banii, cand maresti lui Gingirica, sau Ginica, ala de la Autoritatea Euronautica…
Realizator: A demisionat.
Traian Basescu: Da; daca nu-l striga presa ramanea si acum un belfer al actualei guvernari.
Realizator: Apropo de presa. Ce aveti cu presa, domnule presedinte?
Traian Basescu: N-am nimic, mie mi-e simpatica.
Realizator: Ne ironizati tot timpul. Ne certati, ne…
Traian Basescu: Hai, domnul Grigoriu, dar eu nu-s clientul dvs? Atunci cum ar fi, eu sa tac tot timpul?
Realizator: Eu nu reprezint toata presa, eu sunt “o anumita parte”…
Traian Basescu: Nu, al dvs, al presei… Eu nu sunt subiectul favorit…?
Realizator: Ba da, sunteti.
Traian Basescu: …subiectul dvs favorit, de multe ori, de ironizare, de… Pai trebuie sa fie un parteneriat si aici.
Realizator: Nici nu va face rau faptul ca va ironizam, nu?
Traian Basescu: Nu, dar nici dvs nu va face rau ca mai spun si eu din cand in cand cate ceva.
Realizator: Sa revenim la lucruri mai serioase. Domnule presedinte, aseara a inceput campania electorala. Toate partidele si-au numit prim-misteriabilii, nimeni nu s-a gandit – nimeni pana acum, sau cel putin eu nu stiu – la scadenta 2009. Nu aveti adversari. Ce se intampla?
Traian Basescu: Domnule Grigoriu, uneori eu reusesc sa fiu un adversar redutabil al lui Traian Basescu. Are adversar Traian Basescu, n-aveti grija! Problema este legata de autodesemnarile ca prim-ministri. Chiar vad cate unul dintre candidati – nu o sa dau nume…
Realizator: Sigur ca da.
Traian Basescu: …vorbind chiar cu aroganta de aceasta calitate, si eu vreau sa-i informez pe romani preventiv: nici cand un partid obtine 51% persoana nu poate fi impusa presedintelui, ci doar partidul. Deci, daca un partid obtine 51%, acel partid este indreptatit, conform Constitutiei, sa dea… deci are dreptul garantat sa dea primul-ministru al guvernului. Dar cand vine vorba de persoana, este o discutie care trebuie facuta cu presedintele si acceptul presedintelui, pentru ca asa-i cladita Constitutia, asa-i scrisa. Cand insa discutam de situatii ca cea din Romania, in care eu estimez ca niciun partid nu va obtine 51%, libertatea presedintelui este mult mai mare. Se consulta cu partidele si, in urma consultarii, decide, nominalizeaza primul-ministru; ceea ce nu inseamna ca parlamentul trebuie sa-l valideze. Dar ori de cate ori s-ar repeta aceasta figura, litera si spiritul Constitutiei trebuie mentinute. Am inteles ca exista o constructie in care unele partide gandesc cam asa: “N-are nimic, chiar daca nu avem 51%, ne strangem noi dupa alegeri si zicem: 31 si cu 20 de la altul fac 51. Domnule presedinte, de aici trebuie sa puneti primul-ministru. Ba, mai mult: vi-l spunem noi”. Complet gresit. Cand nu exista niciun partid care obtine un vot direct de la alegatori, 51%, presedintele decide nominalizarea dupa ce consulta partidele. În aceste conditii, optiunile sunt deschise. Este posibil sa nominalizez unul dintre cei trei, cum este foarte posibil sa nu nominalizez pe niciunul dintre cei trei care s-au anuntat a fi viitori prim-ministri ai Guvernului Romaniei. Pentru ca este o chestiune de responsabilitate pe care o voi analiza. Deja am analizele mele; analizele vor merge continuu in perioada campaniei si voi anunta decizia la momentul legal de a o anunta si dupa ce parcurg toate procesele. Dar unii dintre cei care se vad prim-ministri trebuie sa stie ca sunt lucruri publice si lucruri nepublice. Spre exemplu, niciodata nu va putea spera vreun om sa devina prim-ministru, cat timp eu sunt presedinte, daca stie ca a participat la vreo discutie cu oameni de afaceri in care s-a stabilit, in afara cadrului institutional al acestei tari, sa se formeze marea companie energetica. Deci, daca este vreunul dintre cei trei candidati care stie ca a participat la astfel de discutii, impreuna cu importanti magnati, moguli – cum vrem sa le spunem -, sa-si ia gandul de la posibilitatea de a deveni prim-ministru al Romaniei. Asa cum trebuie sa fim convinsi ca nu voi accepta niciodata ca marile decizii, in tara, sa se ia in afara cadrului institutional. Va pot spune ca, dincolo de acest exemplu cu compania nationala energetica, aceasta companie a avut aviz negativ in CSAT. Guvernul a venit sa propuna formarea acestei companii in cadrul strategiei energetice, si in CSAT nu a fost avizata formarea. Energia electrica este o chestiune de siguranta nationala – capacitatea de a produce energie. Or, cand tu muti importanta deciziei din institutiile legale ale statului intr-o lume care eu nu spun ca nu trebuie sa fie apropiata puterii, intr-o lume a marilor oameni de afaceri din Romania… Sigur ca ei trebuie sprijiniti, trebuie ajutati, dar nu acolo se iau deciziile pe data de 6, iar pe 8 vine guvernul si emite ordonanta de urgenta. Nu priviti la un partid care era foarte vehement impotriva acestei companii si, dintr-odata, s-a lasat o liniste? Era un domn, Iancu, care tipa foarte tare impotriva ei, era un presedinte de partid care tipa foarte tare si ameninta cu motiuni de cenzura si, dintr-odata, este linistit. Pai oamenii astia trebuie sa stie ca in lumea asta nu-s numai ei.
Realizator: Toata lumea se intreaba, domnule presedinte: ce-o sa ne-aduca de fapt votul uninominal? Sunt foarte multi sceptici, stiti foarte bine! Dumneavoastra cum sunteti?
Traian Basescu: Sunt mai increzator decat in varianta cu listele, desi aceasta solutie, adoptata prin asumarea raspunderii guvernului, este departe de a fi cea care ar fi contribuit la o curatare radicala a clasei politice. Eu am propus si am organizat si referendum pentru votul uninominal in doua tururi. Or, din pacate, romanii n-au venit la vot, in asa fel incat sa fie validat referendumul. ªi atunci, a ramas valabila varianta care ocoleste curatarea consistenta a clasei politice. Este, totusi, un pas inainte fata de votul pe liste. Am convingerea ca persoana propusa de partide in colegii va avea un impact foarte mare, echilibrat in raport cu impactul ca vine dintr-un partid sau altul, pe care electoratul il simpatizeaza sau nu. Deci, cred ca va fi cam 50% influenta partidului in votul pentru o persoana si 50% calitatea persoanei. Iar din acest punct de vedere, am convingerea ca romanii, decat sa voteze un politician asupra caruia au dubii, un politician controversat, vor da votul unui om tanar – si iata un castig.
Realizator: V-am mai intrebat o data acest lucru. Trebuie sa revin, pentru ca suntem foarte aproape de scadenta. La 4 noiembrie, americanii isi vor alege un nou presedinte. Cat de important va fi pentru Romania daca va castiga McCain sau Obama?
Traian Basescu: Nu va fi nicio diferenta din acest punct de vedere, pentru ca politica globala a Statelor Unite nu se modifica odata cu schimbarea presedintilor. Nu-i chiar ca la noi!Un presedinte care se instaleaza la Casa Alba vine pe un aparat care nu pleaca. Iar liniile de argumentatie pentru o politica sau alta nu se schimba functie de presedinti; ele raman valabile si interesele strategice ale Statelor Unite – spre exemplu, daca ne referim la noi, pentru ca e in legatura cu noi, interesele strategice ale Statelor Unite in regiunea Marii Negre si in Asia Centrala nu se modifica. Nemodificandu-se, iata ca Romania ramane acoperita de regiunea Marii Negre, cu prelungirea ei catre Asia Centrala – zona Caucaz si Asia Centrala. Deci, nu se modifica consistent politica Statelor Unite odata cu schimbarea presedintilor.
Realizator: Apropo de Marea Neagra, astazi este Ziua Internationala a Marii Negre. De ce tineti atat de mult la acest concept? Ca nu e o mare, e un concept.
Traian Basescu: Da, este! A devenit un concept. La inceput, daca va aduceti aminte, ma ironizau foarte multi cand vorbeam de Marea Neagra. Si la fel de bine mi-aduc aminte, in 2005, cand am spus diplomatilor romani, la intalnirea anuala cu ambasadorii: “Oameni buni, luati avioanele si spre Est, nu numai spre Bruxelles, pentru ca interesele pe termen mediu si lung ale UE si NATO acolo se fixeaza. Este noua regiune”. Iata ca acum Marea Neagra are un concept energetic, Marea Neagra are o sinergie a Marii Negre, care doreste sa stimuleze dezvoltarile democratice, dar si cele economice in regiunea Marii Negre si chiar dincolo de ea, Marea Neagra a devenit subiect tratat in ultimul summit NATO, Marea Neagra a devenit subiect tratat de Consiliul European si de Comisia Europeana. Deci lucrurile evolueaza, si eu am convingerea, pe de-o parte, ca regiunea Marii Negre este plexul slab al Uniunii Europene; insecuritatea vine din aceasta regiune, pentru europeni, fie ca termenul de “insecuritate” il adresam evenimentelor de tip Georgia sau amenintarilor asimetrice, de gen traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de armament; din aceasta regiune vin. Or, nepunerea ei sub control amplifica riscurile pentru statele membre ale UE si pentru fiecare cetatean european. O sa va dau un exemplu: Afganistanul. Daca privim pe harta, vedem cat de dreapta este linia din Afganistan, peste Marea Neagra, direct in Europa. Pai productia de droguri a Afganistanului, de la inceperea interventiei trupelor NATO in Afganistan si pana acum, a crescut de opt ori. Unde credeti ca se duc drogurile acestea? Pe pietele sarace din India? În Africa? Nu! Vin pe pietele bogate din Uniunea Europeana – din Statele Unite mai greu… Deci, tinta este piata Uniunii Europene. V-am dat doar un exemplu.
Realizator: Si Marea Neagra, daca ar fi ceea ce doriti dumneavoastra, ar fi o bariera.
Traian Basescu: Bine, securitatea… Ar fi o bariera. Deci, democratizata, securizata. Din toate punctele de vedere securizata.
Realizator: Aveam ceva notat aici – sper sa nu va deranjeze. Si daca va deranjaza, tot va spun…
Traian Basescu: Domnule Grigoriu, de la dumneavoastra nu ma deranjaza nimic.
Realizator: “Basescu si baile de multime.” Va place chestiunea asta? O faceti cu program sau intrati in ea fiindca asa e datul?
Traian Basescu: Îmi place! O fac cu placere. Ma simt bine intre oameni. Daca as putea sa aloc mai mult timp mersului in oras, mersului in piata, mersului in Carrefour, mersului la evenimente unde sunt oameni multi, as face-o. Va marturisesc ca ma relaxeaza, imi da energie; si pe de alta parte, de cand m-am experimentat ca om politic, imi da si ocazia sa percep, chiar in acea fugara strangere de mana, mesaje de la oameni. Si ele, cand se repeta – ca omul ti le spune in doua cuvinte, in trei cuvinte; si sa nu credeti ca spun intotdeauna lucruri placute. Dar cred ca, pentru un politician, intratul intre oameni este cel mai puternic senzor de a pricepe o abordare a lor. Fara ca aceste abordari sa fie spuse in fraze lungi. Si avantajul meu este ca imi place; imi place intre oameni. Mi-ar fi foarte greu… Asta e si un cost pe care-l platesc – chiar si mersul intr-un restaurant. Nu pentru ca n-as avea unde sa mananc sau unde sa beau un pahar cu vin; nu pentru asta ma duc in restaurant, ci ma duc pentru ca e lume. Nu am pasiunea de a servi masa intr-un restaurant. Pot sa mananc acasa sau la Cotroceni foarte bine. Dar sunt oameni, si ma simt bine intre oameni. Pe mine, daca vrei sa ma pedepsesti, trebuie sa ma pui sa stau izolat.
Realizator: Poate ca va asculta inamicii…
Traian Basescu: Da, dar n-au cum sa ma tina izolat.
Realizator: Tinem cont de Constitutie, domnule presedinte: cat de dependent va simtiti, ca sef al statului, de parlament?
Traian Basescu: Toti suntem dependenti de parlament, de implementarea proiectelor noastre, de calitatea legilor. Iar eu, care promulg legile, sunt dependent de foarte multe ori de parlament. Va pot spune ca, dupa parerea mea, sunt presedintele care a trimis cele mai multe legi inapoi. La foarte multe s-a tinut cont de observatiile presedintelui si le-am identificat foarte usor pe cele care reprezentau interesele unor grupuri din parlament, pentru ca la acelea nu s-au acceptat niciodata observatiile presedintelui si le-am primit inapoi exact asa cum le-am trimis. Am semnat, deci, cu buna cunostinta, am promulgat, pentru ca asta ma obliga Constitutia – nu pot trimite decat o data o lege in Parlament -, legi care nu sunt de cea mai buna calitate. Dar asta subliniaza ca presedintele este dependent de parlament. Foarte multi se uita pe lege si spun: “A promulgat presedintele prostia asta”. Îsi aduce aminte sau nu-si aduce aminte ca eu am trimis-o o data inapoi, asta e discutabil; dar ramane semnatura mea pe o lege proasta. Si aici este o dependenta majora a presedintelui de parlament.
Realizator: Domnule presedinte, in pofida a ceea ce se spune despre dumneavoastra, eu stiu, din relatii personale, ca tineti foarte mult la oamenii care va sunt aproape.
Traian Basescu: Asa este.
Realizator: Adriana Saftoiu a plecat de langa dumneavoastra si este, aparent, pe o pozitie total adversa. Cum comentati?
Traian Basescu: E optiunea ei; n-o comentez. N-ar fi singura – uitati-va cati au fost. Aduceti-va aminte ca pe Gusa l-am adus in partid – eram presedinte de partid -, i-am dat loc eligibil. Uitati-va la Pavelescu, la Lavinia Sandru… Cate vorbe ati auzit din gura oamenilor astia despre mine, mai rele decat la cei pentru care n-am facut vreodata nimic? Dar asa e viata.
Realizator: O ultima intrebare: tin minte un scheci al prietenului meu Dan Mihaescu in care Toma Caragiu spunea, oarecum dezolat: “Avantaj el!”. Domnule presedinte, in definitiv, de care parte a fileului sunteti? Unde e avantajul sau unde e atacul?
Traian Basescu: Nu. Sunt acolo unde sunt romanii. A fost unul dintre reperele mele, fara sa fiu populist, sa incerc sa vad care sunt interesele romanilor si sa ma pozitionez ca atare. Sigur… Domnule Grigoriu, eu puteam fi un presedinte care sa aiba o viata foarte dulce, sa ma fac ca nu vad nimic, si va asigur ca mi-ar fi mancat din palma toate partidele; sa dau dreptate si unuia si altuia, sa nu spun vreodata de vreun Logan, sa nu spun vreodata de alocare clientelara a banilor, sa nu spun vreodata ca nu s-a facut nimic in infrastructura, desi stau banii de la Uniunea Europeana si nu sunt cheltuiti. A mai fost o perioada cand efectiv am stat, cum s-ar spune, cu biciul pe guvern – perioada 2005 pana la 1 ianuarie 2007. Atunci, teama mea era ca nu se fac toate cele ce trebuie facute pentru ca la 1 ianuarie 2007 sa intram in Parlament (Uniunea Europeana – n.r.). Dupa aceasta perioada am fost mai putin critic la adresa guvernului, dar frecventa mare… – si atunci s-a creat aceasta imagine: presedintele sta pe guvern, sta pe ministri, sta pe primul ministru. Atunci aveam obligatia sa fac acest lucru, pentru ca nu trebuia ratat 1 ianuarie 2007. Pe urma au fost controverse. As fi putut scapa de toate astea, inclusiv de confruntarea cu parlamentul, cu suspendarea, daca as fi fost un presedinte care n-aude si nu vede. Va asigur ca as fi avut o viata foarte linistita, as fi fost numai zambitor, dar optiunea mea a fost sa fiu un presedinte care sa incerce sa-i reprezinte pe romani in toate circumstantele. ªi atunci, am platit acest cost al imaginii, ca Basescu se cearta – desi este o minciuna, eu nu ma cert. ªi daca n-as avea motive… Iar cand am gresit, am avut si capacitatea sa spun: “Am facut o eroare”. Dar, in general, optiunea mea a fost sa am atitudinea corespunzatoare dorintei romanilor, nu a institutiilor.
Realizator: Domnule Traian Basescu, un presedinte care aude si vede ce spune cand se gandeste ca – maine e totusi 1 noiembrie – astia de la Radioul Public au 80 de ani?
Traian Basescu: Am spus-o la inceput – un singur cuvant: recunostinta pentru ce a facut Radioul pentru Romania, pentru romani. Si, domnule Grigoriu, intai trebuie sa-mi confirmati: suntem in ultima dumneavoastra emisiune?
Realizator: Exact.
Traian Basescu: As vrea sa va multumesc pentru ce ati fost dumneavoastra, ca om de radio, in RADIO ROMANIA, dar si in peisajul jurnalisticii romanesti, si inainte de ’89, si dupa. Daca vocea dumneavoastra este iubita si respectata, este pentru ca ati gandit intotdeauna ca un om liber, si pentru asta va multumesc mult.
Realizator: Si eu, domnule presedinte.
Traian Basescu: O sa-mi lipseasca vocea dumneavoastra, nu numai mie, dar si romanilor. Si sper s-o mai auzim.
Sunt născut în Basarabia. Basarabia de Sud, comuna Babele (azi Oziornoe), Ismail, Ucraina. Am 27 de ani şi sunt absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, în prezent doctorand în cadrul aceleiaşi facultăţi. Românii de pretutindeni reprezintă cea mai importantă preocupare a mea, pentru că m-am născut în Basarabia, pentru că am studiat şi am crescut într-o comunitate de români extrem de importantă şi cu rădăcini adânci în acele locuri. Toate acestea, însă, m-au făcut să iubesc democraţia mai mult decât orice altceva. Am promovat drepturile omului şi libertăţile cetăţeneşti aşa cum am înţeles eu să o fac, încă de la 17 ani, atunci când am venit în România, ca bursier al statului român. În 2000 am înfiinţat Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, asociaţie nonguvernamentală, care a promovat, prin activităţi continue şi constante, dreptul la educaţie, la limbă, religie şi asociere al etnicilor români, indiferent de ţara în care locuiesc. Prin activităţi de voluntariat, am susţinut şcoala românească din Basarabia prin donaţii de cărţi şi prin iniţierea de proiecte în sprijinul tinerilor. Tot în cadrul Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni am desfăşurat acţiuni prin care am îndemnat mii de copiii din România să gândească liber, să preţuiască democraţia şi libertatea de exprimare. Departamentul de Stat al SUA m-a invitat, în anul 2006, să reprezint statul român în cadrul programului „International Visitors”. În Statele Unite am cunoscut democraţia, principiile şi valorile ei, pe care, am promis că o voi implementa, cât îmi va sta în puteri, şi acasă – pretutindeni! Pentru a continua aceste idei, am înfiinţat Centrul pentru Educaţie Democratică, al cărui preşedinte sunt şi în prezent. Din anul 2006 lucrez în cadrul Administraţiei Prezindenţiale, fiind responsabil de relaţia cu românii de pretutindeni. De la Preşedintele României, domnul Traian Băsescu am învăţat că nu este o ruşine să recunoşti că îţi iubeşti ţara şi că vrei să te pui în slujba ei, necondiţionat. Am primit susţinerea Preşedinţiei României în demararea de numeroase proiecte în sprijinul românilor din vecinătate, iar împreună cu colegii mei am reuşit să oferim o nouă perspectivă relaţiei cu românii de pretutindeni. Acesta sunt eu: dedicat, devotat, loial – democraţiei şi valorilor româneşti! https://www.eugentomac.eu/
Pe 12 august 1918, Political Intelligence Department din cadrul Ministerului de Externe de la Londra alcatuia o ampla analiza asupra Unirii Basarabiei cu Romania, petrecuta pe 27 martie 1918. “Memorandum legat de problema basarabeana si actul de unire cu Romania” prezinta la cald evenimentele, asa cum s-au petrecut ele. Istoriografia sovietica avea sa mutileze si trunchieze evenimentele istorice pentru a-si motiva rapturile teritoriale. Schilodirea istoriei este prezenta in continuare in spatiul public: tema “ocuparii Basarabiei de armata romana” fiind reluata aproape obsesiv. Documentul pe care il reproducem in randurile urmatoare – o sinteza a unui departament de informatii britanic – prin originea sa si prin momentul in care a fost alcatuit constituie o prezentare precisa a evenimentelor din 1918, destinata risipirii indoielilor create artificial.
Sinteza serviciului de informatii britanic descrie Unirea Basarabiei cu Romania astfel: “Pe 5 martie, la Buftea, delegatii romani au semnat tratatul de pace preliminar cu Puterile Centrale, fiind, in principiu, de acord cu viitoarele conditii impuse prin Tratatul de la Bucuresti, cel definitiv, semnat pe 7 mai. Prin clauza cinci a tratatului preliminar, guvernului roman i se permitea sa mentina trupe in Basarabia, care sa asigure securitatea granitelor ruso-romane. Toate aceste trupe numarau aproximativ 20.000 de militari.
Fundatia Pentru Romania si Centrul de Geopolitica, Universitatea Bucuresti, va invita vineri, 31 octombrie 2008, ora 17.00, la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, din str Schitu Magureanu nr 9, pentru a lua parte la dezbaterea publica, deschisa presei:
“Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? – Solutii, probleme, provocari”
Participa: Prof dr Ilie Badescu, prof dr Gheorghe Zbuchea, Universitatea Bucuresti, Pr Radu Ilas, profesor Universitatea din Cernauti, col (r) Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei, Magazin Istoric, George Damian, Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti, Septimiu Roman, Radio Romania, Eugen Popescu, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Eugen Tomac, consilier pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Administratia Prezidentiala.
Fundatia Pentru Romania propune aceasta tematica Centrului de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti in contextul in care apreciaza ca romanii din jurul granitelor Romaniei sunt considerati la nivelele guvernelor din regiune drept cetateni de mana a doua si sunt lipsiti de cele mai elementare drepturi, in ciuda statutului tarii-mame a acestora de membra cu drepturi depline a UE si NATO.
Romanii de la nord, din fosta Republica Sovietica Socialista Ucraineana, sunt supusi unei deznationalizari de stat, in pofida angajamentelor bilaterale, a normelor internationale si ale Consiliului Europei; romanii din Ungaria sunt asimilati mai mult sau mai putin fortat; romanii din Serbia se confrunta cu absurditatea autoritatile locale si centrale intr-o lupta surda pentru identitate; romanii din Bulgaria nu sunt recunoscuti drept minoritate, la fel ca si in Grecia, in timp ce la Bucuresti, Chisinau sau chiar la Strasbourg sunt inventate creatii artificiale cu statut de “minoritate etnica”, precum cea “aromana”, “vlaha” sau “moldoveneasca”; la Rasarit, in Republica Moldova si Ucraina, romanii incep sa fie tratati mai rau ca in Transnistria, cartile din tara ce contin cuvantul “roman” fiind deja interzise iar preotii Bisericii Ortodoxe Romane amenintati si agresati.
De la Bucuresti se asteapta de 19 ani recunoasterea unui drept natural incontestabil, cetatenia romana abuziv inlaturata de regimul bolsevic al URSS. In acest timp umilirea basarabenilor si bucovinenilor la granitele tarii se inaspreste cu aparente programatice. Daca etnicii polonezi sau unguri din fostul spatiu sovietic intra cu lejeritate in Uniunea Europeana sau isi obtin cetatenie in maximum un an, la noi cetateniile sunt blocate chiar si pe 10 ani iar etnicii romani au ajuns sa recurga la artificii de dobandire, de-a dreptul rapida, a cetateniei Bulgariei.
Fundatia Pentru Romania solicita participantilor ca dupa definirea problemelor si provocarilor sa formuleze si solutii, pe care sa le mediatizeze, aplice sau impuna la nivelul autoritatilor statului roman si a instantelor europene in materie. Fundatia Pentru Romaniawww.fundatia.org/ [email protected]
28 Octombrie 2008 Pentru prima data dupa 1989, Republica Moldova devine teatrul unei batalii electorale pentru ocuparea unui post de deputat in Parlamentul Romaniei.Cele trei mari partide (PSD, PD-L, PNL) si-au desemnat candidatii pentru colegiul 3 din strainatate pentru Camera Deputatilor, care cuprinde Europa de Est si Asia, insa cei mai multi cetateni romani din aceste zone sunt concentrati in Basarabia. In asemenea conditii, partidele si-au concentrat atentia spre tara vecina, mai toti candidatii provenind de aici. Astfel, din partea PD-L candideaza Eugen Tomac, consilier al presedintelui Traian Basescu pe problemele romanilor din diaspora, PSD l-a desemnat pe Tudor Pantaru, fost ambasador al Republicii Moldova la ONU, iar PNL – pe scriitorul Nicolae Dabija. Cele mai mari sanse le are, dupa toate probabilitatile, consilierul lui Basescu, tinand cont si de faptul ca acesta este originar din tinuturile Basarabiei de Sud (acum aflate in componenta Ucrainei) si are sprijinul primarului Chisinaului, Dorin Chirtoaca, iar cei mai multi moldoveni cu cetatenie romana care pot vota sunt concentrati in capitala Republicii Moldova.
Eugen Tomac este cunoscator al realitatilor moldovene (provenind din aceasta zona), dar a studiat in Romania de la varsta de 17 ani, unde a facut facultatea de istorie (fiind acum doctorand in istorie) si a fost implicat in foarte multe proiecte referitoare la romanii din strainatate. El a fost si presedintele Ligii Tinerilor Romani de Pretutindeni. Tot din partea PD-L, dar pentru Senat, colegiul 2, care cuprinde statele americane si tarile Europei de Est si Asia, candideaza Viorel Badea, fost secretar de stat pe problemele romanilor din strainatate, in guvernele Radu Vasile si Mugur Isarescu. Candidatul PSD pentru colegiul 2, Camera Deputatilor, este Tudor Pantaru, fost ambasador al Republicii Moldova la ONU. Acum Pantaru este judecator la Chisinau. Liberalii l-au ales pe Nicolae Dabija, redactor-sef al saptamanalului “Literatura si arta” din Chisinau. Acesta a devenit un militant a romanismului dupa ce in perioada sovietica a ocupat functii importante in Partidul Comunist.
Liberalii, care au promovat lupta anticomunista si Legea lustratiei, nu au tinut cont de trecutul de nomenclaturist sovietic al lui Dabija: intre 1972-1985 acesta a fost secretar al Uniunii Comsolistilor din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, membru al CC al Comsomolului din Moldova, iar in 1989 a fost ales deputat in Sovietul Suprem al URSS. Numarul alegatorilor din Republica Moldova cu drept de vot in Romania (cei care au cetatenie romana) se ridica la 100.000, cei mai multi concentrati la Chisinau, insa multi plecati din tara.
In randurile ce urmeaza va prezentam o ampla analiza realizata de istoricul american Larry Watts asupra confruntarii dintre serviciile secrete sovietice si Securitatea de la Bucuresti. Incercarile Romaniei de a iesi de sub tutela Moscovei au fost sanctionate dur de sovietici prin declansarea unor ample operatiuni secrete care antrenau toate serviciile de informatii ale statelor satelite. Intertitlurile apartin redactiei. Studiul de fata face parte dintr-un volum ce urmeaza sa fie publicat in curand. (G.D.) Bunatatea sovietica In toiul revolutiei romane din 1989, autoritatile sovietice isi anuntau dorinta si intentia de a asigura o “asistenta” masiva statului “vecin prieten” si aliatului din Tratatul de la Varsovia. Moscova anunta ca Crucea Rosie sovietica trimisese la frontiera “aproximativ 60 de echipe mobile” de chirurgi si personal medical, multe dintre acestea trecusera deja granita in teritoriul romanesc si isi coordonau eforturile cu cele ale altor membriiai Pactului. De asemenea, liderii comunisti de la Budapesta anuntau ca “un grup de lucru din cadrul pactului de la Varsovia care este in contact permanent” urma sa se intalneasca la Moscova pentru a discuta situatia din Romania. Aceste declaratii de prietenie si preocupare binevoitoare se situau in totala contradictie cu unul dintre cele mai bine pazite secrete ale operatiunilor de spionaj din Europa de est, ale Tratatului de la Varsovia si erau contrare uneia dintre cele mai surprinzatoare descoperiri din arhivele blocului sovietic din timpul Razboiului Rece. In perioada Revolutiei, Romania a fost tinta operatiunilor de dezinformare si timp de mai bine de doua decenii, tinta a “masurilor active”. Din 1962, Kremlinul a inceput sa trateze Romania ca pe un stat ostil, atunci cand Hrusciov a ordonat statelor membre “aflate in stransa cooperare” ” RDG, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria si Polonia ” sa restrictioneze cooperarea in materie de spionaj cu aceasta. In 1963, aceasta animozitate a motivat o tentativa de asasinat impotriva conducatorului roman Gheorghe Gheorghiu Dej. Ministerul Securitatii de Stat al Germaniei de Est (STASI) avea motive independente pentru ostilitatea fata de Bucuresti, deoarece acesta refuzase sa recunoasca divizarea permanenta a Germaniei si incheiase un acord, negociat in secret, cu Germania de Vest, la sfarsitul anului 1963. Sovieticii exclud Securitatea Intre 1962-1964, Departamentul Securitatii Statului din Romania (DSS sau Securitatea) a fost exclus din programul de transformari, asistate de sovietici, ale serviciilor de informatii, prin care au fost introduse departamentele de dezinformare in RDG, Ungaria si Cehoslovacia (precum si in Bulgaria si Polonia, la scurt timp dupa aceea) si le-a modificat rolul din servicii satelit, in principal pasive, in operatiuni active. In 1965, DSS a fost din nou pierduta din vedere atunci cand Centrala KGB a introdus “relatiile operationale regulate si directe” dintre departamentele de dezinformare, excluzandu-l din operatiunile blocului de “masuri active” (propaganda, dezinformare si provocare). La mijlocul anului 1965, Romania a fost “brusc” eliminata cu totul din strategia de razboi a Pactului de la Varsovia.
Romaniei ii lipseste un Proiect National, remarca, pe buna dreptate, un fin cunoscator al realitatilor romanesti.
Presedintele Traian Basescu a incercat, de cand a ajuns la Cotroceni prin sprijinul tinerei generatii, sa contureze un astfel de proiect. Din pacate, aparatul statului, extra si chiar intra-cotrocenist, nu l-a prea slujit pe masura ambitiilor prezidentiale si a interesului national. Basescu a reusit, totusi, sa slefuiasca doua-trei fete ale diamantului care ar fi putut sa fie strategia nationala a Romaniei pe urmatoarea decada, post UE si NATO. Ce vrea RomAnia in aceasta lume si ce poate ea oferi este o chestiune care ar trebui sa framante mintile romanesti in aceeasi masura in care era muncita de ganduri si fapte admirabila generatie interbelica…
“O imagine face cat o mie de cuvinte” spune o veche zicala, iar albumul fotografic “Romanii din jurul Romaniei in imagini” facut la Chisinau de Vasile Soimaru confirma din plin proverbul de mai sus. Realizat in urma calatoriilor autorului in aproape toate comunitatile in care traiesc romani pe o perioada de cinci ani, albumul amintit contine o selectie din cele o mie de filme fotografice folosite si alte cateva mii de cadre in format electronic.
Vasile Soimaru a tinut sa atinga extremitatile Romaniei Mari: “Polul Nord” din Bucovina, “Polul Sud” al Cadrilaterului, extremitatea vestica de la Beba Veche si cea estica de la limanul Nistrului de la Bugaz. Autorul isi marturiseste astfel intentiile: “Nu mi-am propus scopul de a uni intre copertele acestei carti pe , acest termen fiind mai larg, incluzand diasporele romanesti de pe multe meridiane si paralele ale Terrei. Obiectul preocuparilor mele l-au constituit aproape exclusiv locurile de trai sedentar al romanilor, in diferite perioade ale istoriei si nicidecum romanii imprastiati de soarta in lumea larga, mai ales in perioada actuala”. Mai trebuie spus ca acest album a fost realizat la Chisinau fara sprijin de la Bucuresti – un cadou al romanilor basarabeni pentru toti ceilalti romani, dupa cum spune autorul. Aceasta intreprindere a lui Vasile Soimaru reediteaza intr-o oarecare masura drumul lui Anton Golopentia, care in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, insotit de o echipa de cercetatori de la Institutul Central de Statistica din Bucuresti, a reusit sa identifice satele locuite de romani de dincolo de Nistru. Multe din imaginile puse in circulati de Vasile Soimaru sunt cvasi-necunoscute in spatiul cultural de la Bucuresti: sute de biserici si cladiri legate intr-un fel sau altul de romani, multe dintre ele neavand sansa de a fi renovate sau sustinute financiar de cineva. Continuarea la ZIUA: Biserici romanesti de pretutindeni
November 8th, 2008 
VR 
Puternicii Europei au obtinut inlocuirea “bizantinului” Bratianu cu Alexandru Vaida Voevod, pentru semnarea Tratatului de Pace
Posted in Uncategorized 
Tags: 
