In urma cu 18 ani, pe 12 iunie 1990, in timp ce la Bucuresti Ion Iliescu daduse deja ordinul evacuarii “prin orice mijloace” a Pietei Universitatii, la Moscova, Parlamentul proclama suveranitatea Noii Rusii. La noi, ce s-a schimbat de fapt, in toti acesti ani, in relatia dintre Romania si Rusia, in afara de faptul ca am inlocuit un translator de limba rusa cu un capitan obisnuit sa comande in limba engleza? Relatiile romano-ruse sunt practic, in aceeasi stare de levitatie si aceasta in mare parte pentru ca aparatul de care se lasa inconjurati presedintii, oricum s-ar numi ei, in ciuda oricaror dorinte personale, a ramas, de fapt, acelasi, promovandu-si propria agenda internationala pe dedesubtul sau pe deasupra Romaniei. Dovada concreta sta in imediata noastra apropiere, unde constatam pentru aceasta perioada esecul total al statului roman in spatiul devenit “tampon” intre blocul NATO-SUA-UE si fosta URSS: teritoriile rasaritului romanesc impartite astazi intre Republica Moldova si Ucraina. Continuarea la ZIUA: Rusia – Romania, 130 – 0 de Victor Roncea
Slujba de sfintire a cimitirului romanesc reamenajat dupa peste 60 de ani a inceput cu arborarea a doua drapele tricolore romanesti si cu intonarea Imnului National, “Desteapta-te, romane!”. De asemenea, s-a cantat si “Limba noastra”.
Un cimitir al ostasilor romani a fost inaugurat duminica in satul Nicolaieuca, raionul Orhei (zona de centru a Republicii Moldova), eveniment organizat cu sprijinul Oficiului National pentru Cultul Eroilor (ONCE) si Consiliul Mondial Roman (CMR), la care au fost prezenti oficiali de la Chisinau si Bucuresti, transmite corespondentul local Rompres. In cimitirul de la Nicolaieuca sunt ingropati 41 de ostasi (n.r. 42, potrivit altor surse), cazuti in luptele de la Hirova, din iulie 1941. Acesta este amplasat la o margine a cimitirului din sat. Pana nu demult, cimitirul era imprejmuit de un gard de copaci si sarma iar, la capatul mormintelor, erau cruci de lemn care, intre timp, au putrezit. Dupa reconstructie, cimitirul a fost inconjurat de un gard de metal, mormintele au fost curatate, au fost construite 15 cruci din piatra, amplasate cate trei in cinci randuri, iar, pe fiecare dintre ele, a fost plasata inscriptia “Eroi romani necunoscuti”. La intrarea in cimitir a fost instalata o troita de lemn, sculptata de mesteri din Romania. In dreapta acesteia, este amplasata o piatra in care sunt incrustate numele a 41 de ostasi din Divizia 5 infanterie, morti in luptele de la Hirova din 13-14 iulie 1941. In stanga, pe alta lespede de piatra este incrustata stema Romaniei. Desteapta-te, romane! Inaugurarea cimitirului a inceput cu arborarea a doua drapele tricolore romanesti si cu intonarea Imnului National, “Desteapta-te romane”. De asemenea, s-a cantat si “Limba noastra”. Un sobor de preoti de la Mitropolia Moldovei (subordonata Bisericii Ortodoxe Ruse) si Mitropolia Basarabiei (subordonata Bisericii Ortodoxe Romane) au sfintit cimitirul si au sustinut o ceremonie religioasa. Zeci de localnici, in special rude ale ostasilor cazuti in timpul celui de-al doilea razboi mondial au participat la festivitate. De asemenea, aici au fost prezenti oficiali de la Bucuresti – Eugen Tomac, consilier in administratia prezidentiala pentru romanii de pretutindeni, reprezentanti ai ONCE, CMR, Ambasadei Romaniei de la Chisinau, dar si oficiali din Republica Moldova, printre care deputati, reprezentanti ai administratiei publice locale. Consilierul prezidential Eugen Tomac a declarat ca evenimentul reprezinta un gest firesc si absolut normal pentru ca, pretuind trecutul, putem privi cu foarte multa incredere si speranta in viitor. Neculai Popa, secretar general al CMR, a declarat pentru Rompres ca vede mai multa intelegere in Republica Moldova fata de asemenea evenimente, avand in vedere ca aici au venit reprezentanti ai armatei Republicii Moldova alaturi de armata romana, iar preotilor de la cele doua Mitropolii li s-a permis sa faca o ceremonie impreuna. “Este un semn de pace si relatii omenesti. Vad ceva pozitiv si cred ca s-a facut un pas inainte, fata de acum doi ani, cand am venit pentru prima data la acest cimitir iar oamenii din sat, impreuna cu preotul, au venit sa ne bata. Probabil ca azi, mortii ne-au unit pe toti”, a concluzionat el. Mai multe manifestatii dedicate eroilor romani cazuti pe teritoriul Republicii Moldova in cel de-al doilea razboi mondial s-au desfasurat saptamana aceasta. Joi, 5 iunie, de Ziua Eroilor, in satul Cunia, raionul Cantemir (sudul Republicii Moldova) a fost sfintita o troita in memoria celor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial si au inceput lucrarile de amenajare a unui cimitir, cu sustinerea Oficiului National pentru Cultul Eroilor din Romania. Dupa aceasta a avut loc o slujba religioasa la Tiganca, la cimitirul ostasilor romani. Sambata au inceput lucrarile de amenajare a unui alt cimitir al ostasilor romani la Chistelnita, raionul Stefan Voda (zona de est a Republicii Moldova). ZiuaOnline
Declaratia fractiunii PPCD cu privire la homosexualitate
Stimaţi colegi, Onorată asistenţă,
Am considerat de datoria mea să ies la această înaltă tribună pentru a face publică poziţia creştin-democraţilor în legătură cu manifestările tot mai agresive şi mai neruşinate ale unor grupuri marginale ale societăţii noastre de a impune societăţii practicile sexuale anormale ca pe o normalitate. Există anumite curente în lume care urmăresc surparea temeliilor morale ale societăţii şi care caută să penetreze şi să se răspândească şi în societatea noastră. Recenta tentativă de a organiza o aşa-numită paradă a homosexualilor şi a lesbienelor în centrul Chişinăului este o dovadă scandaloasă în acest sens. Am urmărit cu atenţie reacţiile critice ale celor care se declară victime ale intoleranţei, ca şi ale pretinşilor apărători ai drepturilor omului împotriva lui Dumnezeu şi a creaţiei Lui. Tot aici aş remarca şi uşurinţa cu care o parte a presei devine instrument de manipulare a acestor grupuri zgomotoase care atacă morala publică. O astfel de lipsă de discernământ se explică prin atitudinea potrivit căruia într-o democraţie fiecare poate să facă orice. Să nu uităm, însă, că Republica Moldova este una dintre cele mai religioase şi mai creştine ţări din Europa. Statisticile arată că circa 98% din populaţia ţării noastre mărturiseşte credinţa creştină ortodoxă, alături de fraţii catolici, baptişti sau de alte confesiuni creştine. Celelalte culte religioase sunt şi ele promotoare ale unor valori morale tradiţionale, pe care se şi întemeiază o societate care vrea să dăinuie în timp. Nimeni nu împiedică în ţara noastră, nici legile, nici practica activităţii organelor de stat, ateismul sau lipsa oricărei credinţe religioase. Şi totuşi, noi, ca reprezentanţi ai poporului, avem datoria morală să reprezentăm interesele majorităţii covârşitoare a oamenilor care ne-au adus în această sală prin votul lor şi care au convingeri moral-religioase. Partidul Popular Creştin Democrat împărtăşeşte viziunea creştină asupra omului şi a lumii ca operă a lui Dumnezeu. Dumnezeu-Creatorul ne-a creat pe noi, creaturile lui, după chipul şi asemănarea Sa, ne-a făcut fiinţe responsabile în faţa Lui şi ne-a dat legile morale de organizare a societăţii. Însăşi morala ca sentiment al răspunderii omului este o derivată a sentimentului religios, iar noi ca oameni de stat avem datoria să veghem la asigurarea moralei publice. Manifestările de genul celor care s-au consumat recent în centrul capitalei sfidează morala publică şi legile ţării. Mai grav, astfel de acţiuni ale celor care îşi zic de orientare netradiţională atacă în mod direct instituţii fundamentale ca FAMILIA, BISERICA ŞI ŞCOALA. Iar în felul acesta sunt atacaţi copiii noştri, este agresat viitorul acestei ţări. Legile ţării noastre la acest capitol sunt perfect euroconforme, statul apără dreptul la intimitatea vieţii private, inclusiv la astfel de ocupaţii care în mod obişnuit trezesc reacţii de repulsie. Însă una este intimitatea vieţii private şi cu totul altceva este invadarea ostentativă a spaţiului public cu asemenea manifestări de sfidare a bunului simţ. Iată de ce cred că acei cetăţeni care au reacţionat activ şi paşnic împotriva grupului care a descins în piaţă a fost perfect justificată. Să nu uităm, dragi colegi, că una din sarcinile de bază ale statului constă în asigurarea perpetuării poporului său. De aceea, pentru noi, de o primă importanţă este protecţia a familiei, ceea ce presupune asigurarea dezvoltării sănătoase din punct de vedere fizic şi psihic a copiilor. De menţionat este faptul că art. 48 din Constituţia Republicii Moldova stabileşte foarte clar că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.” Astfel, este evident că activitatea ONG Gender Doc-M sfidează litera şi spiritul Legii supreme a societăţii şi statului, pledând pentru legalizarea aşa-ziselor căsătorii homosexuale. Şi mai grav este faptul că această organizaţie chiar a simulat un fel de oficiere a unei căsătorii între două persoane de acelaşi sex arătând astfel că pledează pentru desfiinţarea instituţiei familiei, aşa cum astăzi aceasta este acceptată de întreaga noastră societate. Promovarea şi aplicarea acestei ideologii în unele state s-a răsfrânt negativ asupra instituţiei familiei şi a perturbat temeliile armoniei sociale. Se ştie de asemenea că mulţi dintre purtătorii virusului HIV/SIDA sunt homosexualii. Mulţimea cazurilor de abuzare sexuală a copiilor care se constată acum în unele ţări din occidentale, reprezintă o consecinţă directă a unei viziuni eronate asupra sexualităţii. Iată de ce trebuie sa-i protejăm pe copii noştri de propaganda făcută de unii ONG-işti, precum şi de unele instituţii mass-media, care le perturbează viaţa. Noi nu avem intenţia de a discrimina persoanele adulte care simt o tendinţă homosexuală. Avem tot respectul pentru fiecare persoană, care are discernământ şi alege în mod liber modul în care îşi trăieşte viaţa. Ceea ce însă nu trebuie să uite nimeni este faptul că pentru modul în care uzăm de libertatea noastră vom răspunde, fiecare în parte, în faţa lui Dumnezeu. Dragi colegi, fac apel către toate partidele politice, către instituţiile mass-media, către întreaga societate civilă să manifestăm răspundere şi solidaritate în apărarea copiilor noştri, a familiei şi a moralei publice. Aici nu e loc nici de competiţie politică, nici de indiferenţă. Sexualitatea este o chestiune intimă, care ţine de viaţa privată a fiecăruia şi este amoral să transformi o chestiune intimă în subiect de propagandă homosexuală şi de demonstraţie publică. Atunci când unii încearcă să organizeze parade ale homosexualilor, trebuie mai întâi să se întrebe dacă nu cumva asemenea evenimente publice, nemaiîntâlnite în istoria Republicii Moldova, sunt de natură să îi sfideze în mod obraznic pe cetăţenii formaţi în cultura noastră creştin-ortodoxă care este a majorităţii absolute, majoritate care este în consens de viziune asupra moralei cu celelalte culte din ţara noastră. Constituţia Republicii Moldova prevede clar în art. 28 că „Statul ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată”. Considerăm că această garanţie constituţională este mai mult decât suficientă pentru cei care decid să aibă o viaţă sexuală deviantă. Pentru asta ei nu pot fi discriminaţi. Dar noi nu putem admite ca integritatea spirituală, morală şi psihică a copiilor noştri să fie pusă în pericol de cineva care, fiind mânat de porniri deviante, încearcă să creeze precedente abominabile în ţara noastră. Homosexualitatea reprezintă un eşec moral şi existenţial, prin pierderea menirii omului de a se împlini pe sine însuşi prin urmaşi. Prin actul creaţiei Dumnezeu a dat viaţă bărbatului şi femeii, imprimându-le menirea de a fi “un singur trup”, în scopul perpetuării neamului omenesc. În faţa acestei realităţi evidente, homosexualitatea reprezintă un abuz lipsit de finalitate, un eşec al instinctului de conservare a speciei umane. Dragi colegi, am fost, suntem şi trebuie să rămânem creştini, responsabili de faptele noastre în faţa Lui Dumnezeu. Iar consensul naţional în privinţa integrării europene nu poate fi o scuză pentru stimularea unor astfel de manifestări care aduc atingere convingerilor noastre religioase şi morale, ca şi obligaţiei statului de a proteja familia, copiii şi morala publică. Vă mulţumesc. Iurie Roşca 15 mai 2008
A murit Colea Rautu. Stirea pe care am auzit-o, repetata din prostie in Jurnalele de seara si noapte la mai multe televiziuni, dar, ce este cel mai groaznic, inclusiv la Televiziunea “Nationala”, zicea asa: “s-a născut la 18 noiembrie 1912, la Bălţi în Basarabia – CineMagia scrie “Balti, in Rusia” – , dintr-un tată polonez şi o mamă moldoveancă”. Mama ce? Moldoveanca. Adica: tata de nationalitate polonez si mama de nationalitate “moldoveanca”. Uite-aici: https://www.tvr.ro/articol.php?id=37347&c=47.
Textul mai contine o tampenie: ca “numele sau initial era Colea Rutkovschi”. Aiurea! Era Nicolae, teveristilor! Ca avem cretini la TVR nu-i o noutate, dar ca Televiziunea Romana face propaganda stalinista in contextul de azi, al atacului la adresa romanilor din Basarabia practicat de comunistul Vladimir Voronin, este de-a dreptul revoltator si de sanctionat. Ca sa nu mai vorbim de impietatea la adresa memoriei lui Colea Rautu, care spunea despre mama sa – de la care a preluat numele autentic romanesc RAUTU – ca este din neam de razesi ai lui Stefan cel Mare! Ticalosia celor care au redactat, raspandit si repetat magaria asta vorbeste de la sine despre soarta tragica a romanilor care au trecut Prutul incoace: chinuiti ca sunt basarabeni in viata, nerespectati ca romani nici dupa moarte. Nu-i de mirare ca devin, saracii, duplicitari…
Iata o frumoasa evocare a lui Colea Rautu facuta actorului, la implinirea a 95 de ani, de Octavian Sava, in Cronica Romana:
Colea Rautu s-a nascut in ”Tara de pamant”, adica Basarabia, asa cum o numeste scriitorul Geo Bogza, intr-o faimoasa carte de reportaje cum numai el stia sa scrie. Cartea se chema ”Tara de piatra, de foc si de pamant”, respectiv cea de piatra fiind tinutul motilor, cea de foc reprezentand Dobrogea si cea de pamant – Basarabia, ele toate in Romania, rotunda ca o paine.
Catunul natal al lui Colea a fost Limbenii Noi, din judetul Balti. In jur, campurile intinse il chemau sa le strabata viforos, in goana calului, pe deselate, caci de unde bani pentru sea? Caii basarabeni sunt faimosi in lume, iar micul Colea ii iubea la nebunie. Aceasta il va ajuta mult mai tarziu, in cariera cinematografica.
Numele adevarat al actorului este Nicolae Rutkovschi, tatal sau fiind polonez. In schimb, mama, nascuta Rautu, era din neam de razesi ai lui Stefan cel Mare. Numele ei l-a adoptat si Colea. Tatal era “caretas” vestit. Din mainile lui ieseau trasuri si landouri frumoase. O trasura facuta de el, unui general din Balti, a luat medalia de aur la expozitia internationala din 1925, desfasurata in Parcul Carol.
Alaturi de cai, pasiunea fiului de caretas a fost cinematograful. Fugea la Balti, intra in sala de cinema dimineata si iesea tarziu, dupa apusul soarelui, chiar daca vedea de cateva ori acelasi film. Elev la liceul militar, “Regele Ferdinand”, din Chisinau, orfanul Rutkovschi (tatal ii murise de cancer la 48 de ani), in zilele de permisie, fugea tot la cinematograf. Dar pe atunci nu se gandea sa devina vedeta, ci fotbalist. Ajuns insa la Bucuresti, vede un anunt prin care Teatrul de Opereta cauta coristi. Si cum avea voce frumoasa si cunostinte muzicale din scoala, s-a prezentat la concurs. S-a gandit intai sa cante o melodie romaneasca, dar avea un pronuntat accent basarabean si isi inchipuia ca-l vor respinge din cauza dictiunii. A ales atunci celebra romanta: “Ocii ciornaie”. Comisia a ramas cu gura cascata. Demult nu mai ascultase asemenea glas. Si a fost angajat imediat. Ba odata, Ion Dacian, marea vedeta a teatrului, fiind ragusit, la propunerea doamnei Vladoianu, devenita mai tarziu, doamna Dacian, lui Rautu i-a revenit sarcina sa-l dubleze pe tenor. Colea canta din culise, iar Dacian a facut ceea ce se cheama astazi play-back. Puiu Maximilian, cunoscut revuist, tatal lui Mihai Maximilian, si acesta excelent autor de reviste (sotul Stelei Popescu), il prezinta pe Colea lui Tanase si acesta il angajeaza in echipa de “boys”, tineri prezentabili, in stare sa cante, sa danseze si chiar sa spuna cateva replici. Intre acestia mai figurau Geo Barton si Radu Zaharescu. Spectacolele lui Tanase, repetitiile constiincioase constituiau o adevarata scoala de actori completi. Geo Barton avea sa devina curand un actor de drama, iar Zaharescu va forma impreuna cu Horia Serbanescu un duo de neuitat. Colea Rautu se va lansa ca solist vocal.
Eram adolescent cand de la Radio am invatat o melodie cantata de Colea: “Du-ma vantule departe / Caci tu-mi esti prieten drag / Azi nimic nu ne desparte / Eu pribeag si tu pribeag /. Daca-mi amintesc bine, era momentul cedarii Basarabiei. Cand i s-a recitit textul interviului, Colea a inceput sa fredoneze vechea melodie, stia perfect toate cuvintele si avea lacrimi in ochi.
Dar cate cantece n-a lansat Colea Rautu?! Majoritatea erau melodii compuse de Nicolae Kirculescu, cu texte de Puiu Maximilian. Cine din genaratia mea nu a fredonat: “Hai cosar, cosar”, “Anticarul” sau “Mica maimutica”?
Tot lui Puiu Maximilian i-a apartinut textul unei vesele melodii cu un refren care suna astfel: “Coli, colea, colo, oho”. Cantecul a fost lansat de Rautu. In mod paradoxal, prenumele “Colea” nu vine, cum ar fi firesc, de la Nicolae, ci de la acest cantecel, adoptat cu entuziasm de catre bucuresteni, mai ales cand el a fost interpretat si de primul trio din Romania, trio “Carabus”, format din Radu Zaharescu, Grisa Tascarov si Colea. Pe Grisa il adusese Rautu tot din Basarabia. Trioul a intreprins turnee cu trupa lui Tanase, in Grecia, in Turcia, Egipt si Palestina. Dar pribeag ca insusi vantul, Colea nu a ramas decat 5 sau 6 ani la teatrul ”Carabus”, trecand in alte si alte trupe particulare.
Iata-l in mica sala de la subsolul Ateneului, unde Puia Ionescu isi injghebase o trupa in care ii gasim pe Maria Tanase, pe Aurel Munteanu si pe Colea al nostru. Jucau o comedie vieneza se intitulata ”Sfinxul din Hollywood”. Gurile rele spuneau ca Puia primise in dar sala de la ministrul “scoalelor”, doctorul Constantin Angelescu. Regia o semna Nicu Kiritescu (fratele autorului ”Gaitelor”). Sef de orchestra era celebrul baterist, Sergiu Malagamba si spectacolul s-a jucat cu casa inchisa o stagiune intreaga, desi ministrul doctor nu-i daduse bani Puiei si pentru afise. Dar cele trei nume de interpreti atrageau publicul si fara sa fie nevoie de afisaj.
Slagarele lansate de Colea se mai canta si azi prin restaurante: “Luna, luna, minte-ma!” sau “Ploua in seara aceea, doamna”. Dar Rautu nu se vrea numai cantaret. Se simte atras puternic de profesiunea de actor si face parte din prima echipa care pune bazele teatrului din Pitesti.
Nu trece multa vreme si marele actor Ion Manolescu este numit director adjunct al Teatrului CFR – Giulesti. Pentru intarirea trupei el il cheama pe pe Colea de la Pitesti si ii incredinteaza tanarului regizor, Horea Popescu misiunea de a monta capodopera lui G.M. Zamfirescu, “Domnisoara Nastasia”. Colea Rautu este distribuit in Ion Sorcova. Avea pe atunci 46 de ani. Principiile realiste ale lui Stanislavski erau la mare moda si unele se mai poarta si acum. Personajul Sorcova era curelar. Rautu gaseste unul prin Obor. Il urmareste cu atentie cum lucreaza. Cumpara chiar cateva unelte ale acestuia. Ba ii ia si scaunul, numit cal, pe care il va introduce in decor. Premiera e un succes rasunator. Distributia a fost la mare inaltime: Marga Anghelescu – Nastasia; Colea Rautu (Ion Sorcova); Nicolae Sireteanu (Vulpasin, crminalul indragostit de Nastasia) Mircea Cruceanu (Luca).
Indiferent de cate roluri mai avea sa joace, frumoase, importante, rolul vietii lui Colea Rautu ramane Ion Sorcova. Mihai Petrovici spune ca vazandu-l, aveai impresia ca actorul Rautu a ramas in cabina, iar pe scena a intrat altcineva si acest altcineva era curelarul Ion Sorcova. Intr-un autograf pe care sotia lui G.M. Zamfirescu i l-a daruit lui Colea, ea scrie ca el este cel mai mare si mai autentic interpret al lui Ion Sorcova, dintre toti pe care i-a vazut.
Curand, la Teatrul Giulesti incepe sa se afirme o noua vedeta: Stefan Mihailescu-Braila. Impreuna cu Rautu, cei doi vor forma un cuplu extraordinar in piesa lui Bertold Brecht – “Puntila si sluga sa Matti”. De asta data li se cere o renuntare partiala la stilul de interpretare de pana atunci si li se impune o adaptare la ”efectul de distantare”, specific teatrului brechtian, adaptare pe care cei doi o izbutesc minunat, sub bagheta regizorala a lui Lucian Giurchescu.
O alta biruinta a lui Colea Rautu avea s-o constituie complexul rol al lui Nikita din drama lui Tolstoi – “Puterea intunericului”. Actorul il mentioneaza pe colegul sau N.N. Matei, alaturi de care a putut intra mai bine in pielea personajului. Spectacolul a avut un asemenea succes, incat pentru a putea cuprinde mai bine numarul celor dornici de a-l vedea, cateva reprezentatii s-au dat si la Sala Palatului.
La toate aceste izbanzi, o mare contributie a avut-o excelentul si indelungatul manageriat al directoarei teatrului, doamna Elena Deleanu, care intr-adevar a stiut sa conduca institutia “cu o mana de fier imbracata intr-o manusa de catifea”, atragandu-si respectul dar si dragostea actorilor.
Odata cu anul 1954, incepe si glorioasa cariera cinematografica a lui Colea Rautu. Unul din veteranii filmului romanesc, Paul Calinescu, il alege pentru rolul lui Ilie Barbu din filmul “Desfasurarea”, o ecranizare dupa nuvela lui Marin Preda. Criticul Tudor Caranfil scrie: “Autenticitatea austera a lui Rautu, cu privirea cand taioasa, cand vicleana, are o economie de mijloace si o forta expresiva pe care numai un rol mare i-o poate oferi”. O secventa antologica ramane aceea in care Ilie Barbu imbraca prima pereche de bocanci din viata lui.
Doi ani mai tarziu, in 1956, Victor Iliu il distribuie in rolul lui Pintea, jandarmul care-l urmarea pe Lica Samadau, din filmul devenit clasic: “La Moara cu noroc”, o ecranizare dupa Ion Slavici. In afara maiestriei regizorului se afirma si un quartet de mari interpreti: Geo Barton in rolul talharului Samadau; Constantin Codrescu in rolul lui Ghita, carciumarul dornic sa se imbogateasca, indiferent de pret; Ioana Bulca jucand-o pe frumoasa sotie a lui Ghita si Colea Rautu – jandarmul. Aproape ca nu a fost regizor important din cinematografia nationala care sa nu-l fi folosit pe Colea. Chipul sau usor exotic i-a permis sa fie si turc si cazac si tatar si indian, iar Mircea Dragan i-a atribuit rolul hotului ucrainean, care fura calul lui Voda Stefan, in filmul ”Fratii Jderi”, ecranizare dupa vastul roman al lui Mihail Sadoveanu.
Tacerile lui graitoare de intelepciune, expresia cand blajina, cand voluntara, i-a indemnat pe unii cineasti sa-i incredinteze interpretarea unor activisti de partid si numai cu talentul sau cu totul deosebit Colea a izbutit sa-i faca credibili, desi in sufletul lui de basarabean stia bine de ce sunt in stare comunismul si puterea sovietica.
Daca ar fi sa insiram toate filmele in care a interpretat roluri diferite intre ele, izbutind de fiecare data sa dea o noua personalitate personajului ce-l avea de jucat, nu ne-ar ajunge pagina acestui ziar. Avea 90 de ani, cand Dinu Sararu il angajeaza la National, pentru a fi cel mai autentic tatar din cati au fost distribuiti vreodata in “Azilul de noapte”, mult jucata piesa a lui Maxim Gorki .Vorbind despre talent, Rautu incearca sa-l defineasca: “Este acea necunoscuta care-l deosebeste pe artist de meserias”.
Regizorul Mircea Muresan, care l-a folosit pe Colea si in “Rascoala”, film premiat la Cannes, si in serialul “Toate panzele sus”, scrie: “Colea Rautu este un actor pe care Dumnezeu, la impartirea darurilor lumii, nu l-a uitat si ii multumim ca ni l-a daruit noua Romanilor”.
Inchei portretul pe care m-am straduit sa i-l inchin la aniversarea de 95 de ani de rodnica viata cu un citat din poetul Nichita Stanescu, citat descoperit in frumoasa carte “Amintirea ca un parfum” a Silviei Kerim: “De amar de vreme ma gandeam sa astern un cuvant de drag si de profund respect, de pretuire si de invinetire a stelelor, despre marele nostru artist interpret Colea Rautu, despre domnia sa, cel cere uneori ne zice pe toti cu atata tandrete si discretie, incat chiar noua insine ni se pare ca suntem(…) Actor de geniu, cum toti o recunoastem, trebuie cineva sa spuna si scris, iar nu numai marturisit pe la colturi!” Ce-as mai putea adauga? Dorinta de a va avea printre noi inca multi ani inainte! Doamne ajuta!
In Duminica Sfintelor Mironosite, in apropierea campusului studentesc al Politehnicii din Chisinau, a fost sfintita o troita din lemn de stejar, inalta de patru metri. Troita a fost realizata in cadrul unui proiect al ASCOR Bucuresti, intitulat “O Troita pentru Unitate”, inceput in luna august 2007, cu prilejul unei tabere de munca in localitatea Brebu. Crucea ilustreaza, ca si cea inaltata in 2003, in Piata Romana, modelul arhaic al trotei maramuresene de tip cruce celtica, legat, in mod special, de comemorarea eroilor si a luptatorilor. Troita aceasta este inchinata unitatii de neam si implinirii, anul acesta, a 90 de ani de la votarea in Sfatul Tarii basarabeab a Unirii cu Romania, la 27 martie 1918, ca si a 16 ani de la Drumul Crucii Chisinau-Bucuresti, de la statuia lui Stefan cel Mare si Sfant in Piata Universitatii, unde crucea dusa pe umerii tinerilor se afla si azi. Troita a fost amplasata in fata terenului pe care urmeaza a fi ridicata o biserica avand hramul Intrarea in Ierusalim a Mantuitorului si Sfintii Trei Ierarhi. Parintele Anatoli Goncear, paroh al paraclisului din campusul studentesc, cu hramul Sfintii Trei Ierarhi, si-a exprimat bucuria ca sfintirea troitei a coincis cu sfintirea locului pe care, in aceasta saptamana, vor incepe lucrarile de construire a bisericii. De fapt, a subliniat parintele, nu este o coincidenta, ci “o minune, o binecuvantare cereasca” sub semnul careia se va afla inceputul lucrarilor. In acest context, parintele Anatoli a multumit tinerilor din Bucuresti si a facut un apel la “Unitatea in Credinta” si a indemnat “sa ne unim fortele pentru a construi aceasta Biserica in care, toti impreuna, sa-I slujim lui Dumnezeu”. Terenul a fost primit in urma cu zece ani dar, din pricina lipsurilor financiare, lucrarile nu au putut fi demarate. Dupa slujba de sfintire, parintele a multumit enoriasilor si tuturor celor care, majoritatea crestini simpli, au donat pentru ridicarea bisericii sume de bani pentru care unii au facut chiar credite la banca. Acesta este, insa, numai inceputul, intrucat, pentru inceperea si finalizarea lucrarilor este nevoie de mult ajutor de acum incolo, fiecare gest de sprijin avand o mare importanta. Hristos a inviat! ASCOR Bucuresti
Ora 15.56. Stire Rompres:Bulgaria a eliminat vizele pentru cetatenii din Ucraina si Republica Moldova Sofia, 8 mai /Rompres/ – Guvernul bulgar a aprobat joi abolirea regimului de vize cu Ucraina si Republica Moldova, informeaza Novinite. Conform acestei masuri, cetatenii bulgari vor putea calatori si ramane pe o perioada de 90 de zile fara vize in Ucraina si Republica Moldova, aceeasi reglementare aplicandu-se si cetatenilor acestor doua state care vor calatori in Bulgaria. Tot joi, guvernul de la Sofia a modificat regimul de vize cu Albania. In timp ce bulgarii vor putea calatori liber in Albania, cetatenii acesteia vor avea nevoie de vize pe perioada sederii lor in Bulgaria. ROMPRES/(Irina Cristea) Data: 2008-05-08 – ora: 15:56:40 Tot D.E.-ul (Departamentul Externe al ZIUA) se mobilizeaza. E de senzatie: in timp ce autoritatile din Romania hartuiesc romanii din Basarabia si Bucovina, Bulgaria le da liber la vize! Consultam agentia bulgara de stiri Novinite.com. Intr-adevar. Asa zice. Repede: scoate din arhiva. Eforturile noastre in acesti patru ani (pierduti) in vederea eliminarii vizelor pentru romanii din afara spatiului UE, dupa modelul Ungariei si Poloniei. Declaratii Basescu catre MAE pentru liberalizarea regimului vizelor. Contrele lui Cioroianu – ca el nu raspunde la “comenzi electorale” de la Basescu – si vrajelile lui Ungureanu – ca basarabenii vor avea un regim de invidiat (haida, de!). Ce zice Comisia Europeana, etc. De sunat MAE de la Sofia. Reactii MAE de la Bucuresti si alte foruri. Si-uite asa, iesise o paginuta super-tare. Dar, vorbind cu baietii nostri din MAE roman am cerut, evident, si o verificare. Baietii au dat alarma in minister si au sunat pe linia lor la Sofia. Dupa para-verificari le-a venit si raspunsul pe fir scurt: teapa! Novinite a… gresit. Intre timp stirea lor fusese preluata si de Rompres si de Mediafax si de alte surse. E ora 17.30. Trebuia sa fiu in deja in drum spre Cotroceni, la receptia de Ziua Europei. Schimba tot. Alta pagina, alta distractie! Injuram novinitii cu ceafa groasa si mergem mai departe. D.E.-ul rezolva operativ. La cererea MAE roman si MAE bulgar Novinite schimba stirea fara sa-si recunoasca greseala initiala. La 18.17 Rompres transmite o alta stire, din mai multe surse. Bulgaria a modificat regimul de vize cu Ucraina, Republica Moldova si Albania Sofia, 8 mai /Rompres/ – Guvernul bulgar a aprobat joi acordurile de modificare a regimului de vize cu Ucraina, Republica Moldova si Albania, informeaza BTA. Potrivit noilor reglementari, cetatenii bulgari vor putea calatori si ramane pe o perioada de 90 de zile fara vize in cele trei state. In schimb, cetatenii ucraineni, moldoveni si albanezi vor avea in continuare nevoie de vize pentru Bulgaria, a precizat Radio Darik, preluat de site-ul Novinite. Acordurile bilaterale cu Ucraina si Republica Moldova au fost semnate in acest an, in conformitate cu o decizie din ianuarie 2008 a Uniunii Europene.ROMPRES/(Irina Cristea) Data: 2008-05-08 – ora: 18:17:40 Pacat!
Ucraina “democratica” are doar 17 anisori, cat a facut de la destramarea URSS pana azi. Ucraina actuala este un stat artificial construit din bucati indesate de Moscova in fosta Republica Sovietica Socialista Ucraineana. Nu trebuie sa ne spuna Putin asta. Este un fapt istoric, care ne priveste foarte tare. De aceea este normal ca atat situatia rasaritului romanesc, cat si soarta romanilor din aceste provincii sa fie din cand in cand aduse aminte celor care prefera sa inchida ochii in fata adevarului istoric. Cine uita nu merita, spunea Iorga. Zilele acestea, de dupa Summitul NATO la Bucuresti, atat declaratiile presedintelui rus, Vladimir Putin, cat si cele ale sefului statului roman, Traian Basescu, au involburat apele politice ale Kievul si Chisinaului, starnind reactii pe potriva mai ales din partea vectorilor anti-romani de pe malurile Niprului si Prutului. MAE si Presedintia Ucrainei au dispus “sa fie verificata autenticitatea” afirmatiilor “atribuite” lui Putin la Summitul NATO si aparute, pe surse, in Kommersant si cele ale lui Basescu, fiind amintit si locul unde au aparut pe larg, ziarul ZIUA, un vechi prieten al autoritatilor ucrainene. “George, tu chiar nu intelegi ca Ucraina nu este stat?” Continuarea la https://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-22&id=236457
Presa de la Kiev prezinta declaratiile facute de presedintele rus, Vladimir Putin, la Bucuresti * MAE ucrainean devine avocatul Chisinaului
In foto: Varianta ucraineana a “Romaniei Mari” promovata si la Bucuresti de oamenii lui Doru Maries, asa-zisii “noii golani” , de fapt niste amarati de hooligans
Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Vladimir Ograzko, citat de saptamanalul ucrainean Zerkalo Nedeli, a declarat ca autoritatile de la Kiev nu intentioneaza sa ia in discutie propunerea facuta recent de presedintele Romaniei, Traian Basescu, privitor la un schimb de teritorii prin includerea Transnistriei in componenta Ucrainei in schimbul transmiterii catre Republica Moldova a teritoriilor din sudul Ucrainei. In schimb, Ograzko a deplans faptul ca “nu toti in Romania sustin ideea semnarii unui tratat moldo-roman de baza si cu privire la frontiera”, adaugand ca Ucraina considera fosta republica sovietica “un stat independent si suveran”. Oficialul ucrainean a adaugat ca cele doua tari vor finaliza demarcarea granitei comune si “in final, Ucraina va semna cu Republica Moldova un tratat privind frontiera de stat, iar odata cu aceasta va fi inchisa odata pentru totdeauna si problema delimitarii granitei intre Ucraina si Republica Moldova”. Politica standardelor duble
(…) Politica standardelor duble promovata de Kiev au fost evidentiate de analizele ZIUA, precum si de presedintele Romaniei, Traian Basescu, care a declarat recent in cadrul unei dezbateri publice ca in Ucraina “sunt destui, nu la nivelul conducerii, dar sunt, care vorbesc despre o Transnistrie care sa revina Ucrainei, dar uita sa vorbeasca despre sudul Ucrainei care sa revina la Moldova”. Si la Bucuresti un grupuscul obscur, autointitulat “Noii Golani”, vehiculeaza in spatiul public o harta ciuntita a Romaniei reintregite din care lipseste sudul Basarabiei, marturie a politicii staliniste, preluata si promovata agresiv de actuala conducere de la Kiev. Mihai ISAC
Mihai este un tanar jurnalist care l-a inlocuit pe Damian in Departamentul nostru, dupa ce George a preluat Dosarele – vezi mai jos. Extrem de inteligent si foarte promitator ca ziarist de politica externe, Mihai cunoaste 16 limbi straine
Ucraina se pare ca si-a iesit din minti dupa ce Basescu a amintit ca Basarabia de sud nu ii apartine, la conferinta despre NATO si Securitatea regionala, organizata de Konrad Adenauer.
Vezi si ZIUA enerveaza Kievul Declaratiile presedintelui Romaniei despre Transnistria, Moldova si Ucraina, ca raspuns la intrebarile redactiei noastre, au creat nervozitate la Kiev, MAE ucrainean primind indicaii de la Iuscenko sa “verifice autenticitatea declaratiilor presedintelui Basescu publicate de ziarul ZIUA”: https://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-19&id=236343&kword=ucraina
“Nu cred ca este nevoie sa consolidam prin propria noastra vointa un act din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial (pactul Ribentropp-Molotov), pe care niciunul dintre noi nu-l accepta ca fiind valid si legal”, a declarat presedintele
Romania nu vede de ce ar fi nevoie de un document referitor la frontiera cu Republica Moldova. Iar daca la Kiev se fac planuri privind alipirea Transnistriei la Ucraina ar trebui sa se ia in considerare si reintoarcerea teritoriului Basarabiei de sud la actuala Republica Moldova, a afirmat Basescu la o dezbatere organizata de Fundatia Konrad Adenauer. In ceea ce privese viitorul Ucrainei si Georgiei, “Moscova nu va stabili niciodata cine intra si cine nu intra in NATO.” Afirmatiile explozive ce ii apartin presedintelui au fost provocate de doua intrebari ale ZIUA puse ieri la o dezbatere despre securitatea NATO in regiunea extinsa a Marii Negre. Un tratat cu Republica Moldova nu este o prioritate, a declarat ieri presedintele Traian Basescu la dezbaterea organizata de Fundatia Konrad Adenauer, transmite Mediafax. Intrebat de ZIUA cum comenteaza declaratiile recente ale oficialilor de la Chisinau referitoare la semnarea unui tratat intre Romania si Republica Moldova, Traian Basescu a raspuns: “Nu-i o prioritate. Noi am recunoscut imediat dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice fostele frontiere. Nu vedem de ce ne trebuie un tratat care sa vizeze frontiera de stat romano-moldoveneasca”. El a subliniat ca Romania a recunoscut frontierele fostei URSS “asa cum statele si le-au asumat”. “Deci, nu cred ca este nevoie sa consolidam prin propria noastra vointa un act din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pe care niciunul dintre noi nu-l accepta ca fiind valid si legal”, a spus Basescu, referindu-se la Pactul Hitler-Stalin, perfectat prin ministrii de Externe Ribentropp si Molotov. In cadrul discursului sau despre bilantul Summitului NATO Bucuresti, Basescu a explicat ca Romania sustine apropierea Ucrainei fata de NATO, pentru ca aceasta corespunde intereselor de securitate si pentru ca astfel Republica Moldova s-ar afla intre doua state membre ale Aliantei Nord-Atlantice. Solutia schimbului de teritorii
Dupa cum stiti, declaratiile presedintelui au iscat un imens scandala in tabara slavofonilor…
Dar iata ce scria Roncea Sr la 2 aprilie 2008, pe blogul lui, de FreePress: Adevarul despre Tratatul cu Ucraina. Basescu versus Constantinescu. In 1997 presedintele Basescu era ministrul transporturilor in guvernul care a negociat Tratatul. Daca a avut ceva de comentat de ce nu a facut-o atunci ? asta spune “moldoveanul” Emil Constantinescu, asta spun “kazahii” lui Patriciu, “moldovenii” lui Vantu si “umanistii” lui Voiculescu pe toate canalele media controlate de Alianta PNL – AP (apropo, vor fuziona in aprilie) in combinatie cu restul amestecaului UDMR-PRM-PSD-PC-etc. A plasa vinovatia in carca lui Basescu pentru Tratatul semnat in 1997 de Milu este ceva cu adevarat pervers si demn de cel mai tare PR negru. Aici pe internet, nu se afla insa doar specii de papagali indopati de troica care controleaza antene mediafaxzuri si un teanc de alte publicatii si posturi tv si radio. Haideti sa examinam putin bucata asta de eveniment recent si sa vedem cum sta treaba pe bune – folosind mijloacele deschise de studiu si logica elementara.
A nu se uita ca Tratatul a fost insotit de un Acord conex, care nu a fost trecut prin Parlament. In acest Acord se vorbeste de Insula Serpilor.
Ministrul transporturilor – Basescu in acea vremea – nu avea nici o atributie de politica externa. Presedintele decide politica externa a tarii peste capul oricarui ministru – inclusiv peste capul primului ministru. O alta institutie cu atributii in politica externa este Parlamentul – care are datoria de a ratifica Tratatele, dupa dezbatere, si daca sunt in interesul tarii. Principalii vinovati in cazul unei politici externe deficitare sunt presedintele (cel care propune) si parlamentul (institutia care ratifica), in nici un caz un ministru de la transporturi (sau de la sanatate, agricultura etc). Ministrul de externe este doar un “instrument” de comunicare in sensul ca NU ministrul de Externe stabileste directiile politicii externe. Ministrul de Externe, respectiv A. Severin sau consilierul prezidential pe Externe Zoe Petre, ar fi putut sa isi dea demisia in semn de protest, in caz ca ar fi fost nemultumit/a sau in dezacord cu presedintele. Oricare alt ministru – de la sanatate, transporturi, agricultura etc nu ar fi avut motive sa-si inainteze demisia cata vreme slujba sa nu avea cu nimic de-a face cu treaba Externelor si presedintiei. Insa chiar si cu demisia ministrului de Externe pe masa, planurile de ratificare a Tratatului ar fi continuat fara nici o problema daca aceasta ar fi fost decizia presedintelui. Un tratat se negociaza pe o durata de timp lunga asa cum a fost si cazul Tratatului Romania – Ukraina, care a inceput sub administratia Iliescu si a fost semnat sub administratia lui Constantinescu, iar ce a fusese deja negociat de Iliescu nu se mai putea renegocia de Emil.
Tratatul cu Ucraina din 1997 – Basescu versus Constantinescu – ce sanse aduce NATO Romaniei?
Un Tratat poate contine si prevederi secrete care nu ajung la cunostinta intregului guvern si nici la cunostinta parlamentarilor, cu exceptia presedintilor celor doua camere. Daca vor cu tot dinandinsul, parlamentarii,cum au facut-o deseori, pot sa voteze ratificarea unor documente internationale fara sa cunoasca prevederile acestora. Tratatul a fost mai degraba o conditionare a aderarii RO la UE si nu la NATO, de fapt. S-a spus ca “trebuiau semnate tratatele cu Rusia si Ucraina ca o conditie sine-quanon, intrucat UE nu este de acord cu modificarea granitelor in Europa”. Acum nu se mai poate face nimic in ceea ce priveste Bucovina si Tinutul Herta, asta pare clar. Ucraina nu va fi de acord sa le cedeze, iar Romania ce-o sa faca? Sa plece la razboi? Cat despre Insula Serpilor, ocupata, nu cedata, de rusi printr-o operatiune amfibie in timpul WWII, si apoi preluata pe baza de proces verbal, fara nici un fel de acord sau tratat, este acum pe rol un proces, care va mai dura vreo doi ani, la CIH. Scopul procesului, cu care au fost de acord cele doua tari, este DOAR delimitarea platoului continental (bogat in gaze si se pare petrol) prin instanta.
Insula Serpilor este o problema foarte serioasa dar Basescu se refera nu doar la Insula Serpilor (luata cu japca de ucraineni) ci si la nordul Bucovinei si sudul Basarabiei. Astea sunt teritoriile romanesti pe care le-am pierdut in urma pactului Ribbentrop-Molotov si care au fost alipite de Stalin Ucrainei. Romania prin tratatul de buna vecinatate a renuntat indirect la orice pretentie teritoriala, la Cernauti … la zona de nord, dar este vorba si de partea de sud, a fostei Basarabii, Buceagul, adica Basarabia istorica unde s-a nascut maresalul Averescu. De aici, din sud, pleaca problema cu platoul continental, cu petrolul de acolo, din Insula Serpilor si din zona maritima limitrofa.
Problema Romaniei cu Ukraina este nu numai Insula Serpilor cat mai ales hotararea Ukrainei, unilateral si in dispretul conventiilor internationale de a-si mari frontiera maritima expandandu-si teritoriul peste limita granitelor actuale romanesti. Delimitarea platoului Marii Negre in favoarea ucrainenilor ar lipsi Romania de o resursa energetica majora si ar duce chiar la situatii juridice imposibile, deoarece Ucraina ar putea fora chiar pe teritoriul Romaniei daca se va stabili la Haga ca Insula Serpilor este o insula iar nu o stanca. Diferenta este de vreo 200 de mile marine. Insula Serpilor este la 45 de kilometri de Sulina. Teoretic (intr-o logica a absurdului) daca Kievul castiga la Haga ucrainenii ar avea drept la prospectiuni chiar si in mijlocul Sulinei, in piata de peshte, deoarece pe o raza de 200 de mile in jurul Insulei totul le-ar apartine.
Chiar daca suntem in UE, unde cica granitele nu mai conteaza – pamantul istoria si neamul conteaza. A nu se uita ca astazi traiesc in Cernauti multi romani mai romani decat romani din mijlocul Bucurestiului. Si indiferent din ce aliante ai face parte, teritoriul si populatia intotdeauna conteaza (sunt bunuri fundamentale pe care le oferi acelei aliante; daca nu ai ce oferi, nu mai contezi). Cat despre cele doua tinuturi Bucovina si Herta, precum si Insula Serpilor, cedate prin semnaturile lui Adrian Severin si Emil Constantinescu aceste bucati de pamant romanesc NU mai pot face obiectul unui proces la CIH, deoarece contravine Cartei Europene si a Dreptului International, care stipuleaza ca nu se pot modifica granitele europene trasate dupa 1948… Exista insa un dar…
In viziunea extinderii NATO catre est, daca Romania si-ar juca cartea bine in raport cu Ucraina, care este dorita in NATO, s-ar putea pune problema reunirii Basarabiei cu Tara Mama ceea ce ar insemna desigur si considerarea problemei Bucovinei si a celor trei tinuturi din sud, cu tot cu iesirea la mare. A renunta la teritoriu national pentru orice fel de aliante vremelnice este o aberatie pe care nici un sef de stat nu o poate sustine fara a-si anula sensul si natura functiei. Fisa postului interzice unui sef de stat sa accepte modificari teritoriale. Ca orice soldat presedintele este aflat sub drapel, legat de juramant, si daca datoria si timpurile impun sacrificiul – presedintele este obligat sa se sacrifice. Sub nici o forma un presedinte nu poate accepta ciuntirea teritoriului national. Sansa oferita de nevoia stringenta a Vestului de a aduce Ucraina in curtea NATO ar putea fi exploatata de Romania. Acele teritorii apartin Romaniei pentru ca Bucovina apartinea Moldovei si nu de 20 de ani sau de 200 ci de la inceputuri. Pentru ca de aproape doua milenii valahii de aceeasi limba si obiceiuri si sange – fie ei numiti moldoveni, ardeleni sau munteni au murit si au renascut pe pamanturile acestea pline de sangele a nesfarsite generatii de romani si unde sufletele mortilor isi vor face veacul in veci de veci. miercuri, aprilie 02, 2008Link-uri spre acest articol
June 11th, 2008 
VR 
In urma cu 18 ani, pe 12 iunie 1990, in timp ce la Bucuresti Ion Iliescu daduse deja ordinul evacuarii “prin orice mijloace” a Pietei Universitatii, la Moscova, Parlamentul proclama suveranitatea Noii Rusii. La noi, ce s-a schimbat de fapt, in toti acesti ani, in relatia dintre Romania si Rusia, in afara de faptul ca am inlocuit un translator de limba rusa cu un capitan obisnuit sa comande in limba engleza?
Posted in Uncategorized 
Tags: 
