• Uncategorized

    PLESU & LIICEANU, CATARATI PE CADAVRUL LUI NOICA. La Centenar, despre Noica în cifru “humanist”. "Filosofii" fara opera sunt si "poeti"

    La Centenar, despre Noica în cifru “humanist”IV. Centenar Noica (1909-2009)de Isabela Vasiliu-ScrabaConstantin Noica (1909-1987) diferenţiase domeniul “spiritului” (al filozofiei) de acel domeniu al “sufletului” unde ar intra religia (cu excepţia spiritualităţii indiene), binele din domeniul social şi politic şi psihanaliza. Tristeţile lui Cioran, exprimate aforistic, ar reprezenta domeniul istorismului, cum spunea Petre Ţuţea (1). După Noica, asemenea tristeţi sînt de resortul “sufletului”. Gabriel Liiceanu, pe la patruzeci de ani, punea pe seama unor imbolduri demonice, tiranice şi negative refuzul lui Constantin Noica de a încadra în domeniul “spiritului” tristeţile cioraniene (Jurnalului de la Păltiniş , Cartea Românească, Bucureşti, 1983, p.164). Neintrând în domeniul “spiritului” prin niciuna din cărţile sale, protejatul…

  • Uncategorized

    PARABOLA ORBILOR sau PhiloZofia în comunism si post-comunism. CENTENAR NOICA: “A gândi cu adevărat înseamnă a gândi teologic”

    După ieşirea unui filosof din puşcăriile generalului NKVD Boris Grumberg, alias Nikolski, fie că era, fie că nu era, trebuia să devină musai “orb”: Dacă luăm cazul “orbirii” silite a lui Noica, acesta de pildă, trebuia să nu mai vadă, să nu mai înţeleagă ce-a vrut să spună “idealistul’ Platon (v. Isabela Vasiliu Scraba, MISTICA PLATONICA, Ed. Star Tip, 1999) cu philia lui îmbibată de misticism, care în comunism se spunea că este “obscurantism”.Intr-un capitol din volumul nostru englez-român din 2000, NAE IONESCU PRIN DISCIPOLII SAI: Petre Tutea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu şi Vasile Băncilă (www.geocities.com/isabelavs) notasem (la p. 91) că “în vremuri de stupid materialism, bine păzit şi…

  • Uncategorized

    CENTENAR NOICA (1909-1987). Noica si "discipolii" sai, Plesu & Liiceanu

    Noica şi “discipolii” săi Motto: Regatul României a fost un “adevărat paradis pe lângă tiraniile metodic organizate, diabolic organizate, de către naziştii nemţi şi apoi de către ruşii [comunişti]” (Eugen Ionescu, Antidoturi, Ed. Hum., 1993, p.244) Fostul deţinut politic Titus Filipaş observa că după 1989 Andrei Pleşu a fixat “linia directoare în cultura română” (v. Ideologia Scolilor Centrale, în rev. on-line “Asymetria”, 2003). Angajarea politică a lui Pleşu (continuată în ziaristica sa de după 1990 strânsă în câteva volume) a debutat cu articolul Rigorile ideii naţionale şi legimitatea universului, publicat în rev. “Secolul XX”. Textul a fost reprobat de Noica nu atât ca gesticulaţie de spectacol impur, cât din pricina…

  • Uncategorized

    CENTENAR NOICA (1909-1987). Noica pe lista neagrã. Internationalistii Liiceanu si Ianosi

    Lista neagrã cu cãrti scrise de Noica In 1940 Lucian Blaga spunea cã viitorul de naturã spiritualã al scriitorilor români va fi unul de excepþie. Desigur, acest lucru nu avea cum sã se vadã prea curând în România ciuntitã si ocupatã de trupele sovietice, unde însusi marele filosof, poet, dramaturg si eseist de anvergurã europeanã fusese interzis. Intr-o scrisoare cãtre Mircea Eliade, P.P. Ionescu (1903-1979) îi scria de la Viena lui Eliade cã nimeni nu-si poate imagina ce-au însemnat primii 25 de ani de ocupaþie comunistã, “regim în care un fost prim-ministru e împuscat de un alt ministru (…). Dumneata nu poþi cunoaste felul cum moare, tot asasinat, urmãtorul prim…